Despre balonare, eructatii si flatulenta

Actualizat: 28 Septembrie 2023
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate
Dr. Ileana Nasui
Consultant medical:

Dr. Ileana Nasui
Medic Rezident - Medicina Interna

Spitalul Clinic Municipal de Urgență Timisoara

Generalitati


Balonarea, flatulenta si eructatiile sunt procese, pe cat de stanjenitoare cand apar in public, pe atat de normale si naturale. Medicii isi fac probleme atunci cand pacientul nu le mai sesizeaza, insa nu atunci cand acestea exista. Flatulenta consta in expulzia (pe cale anala) a unui amestec de gaze ce rezulta din procesele digestive.

Flatulenta este termenul medical, mai popular aceste emisii numindu-se de fapt “gaze” sau “vanturi”. Gazele ajung la nivel rectal ca urmare a miscarilor peristaltice normale care caracterizeaza activitatea fiziologica a tubului digestiv (segmentul distal, in special, anume colonul). O data cu gazele prin peristaltismul intestinal avanseaza si materiile fecale, deci existenta gazelor semnifica faptul ca tranzitul este normal, si ca nu a aparut (din diverse motive, un ileus intestinal). Toate persoanele sanatoase au gaze, insa exista variatii individuale, unii avand mai multe decat altii.

Eliminarea lor pe cale orala se numeste eructatie, sau “ragaitul”, insa provenienta lor este diferita. Daca in cazul flatulentei gazele veneau din partea distala a tubului digestiv, in eructatie ele provin din esofag si stomac. Eructatiile apar involuntar, sunt neasteptate uneori si sunt acompaniate atat de un sunet caracteristic dar si de un miros neplacut. Specialistii apreciaza ca normale 3 - 4 eructatii dupa fiecare masa, considerand ca alaturi de mancare inghitim si aer pe care ulterior il vom elimina sub forma de “ragaieli”.

Balonarea este senzatia aceea, profund disconfortanta, de abdomen prea plin. In balonare se modifica efectiv dimensiunile abdomenului, acesta are un diametru mai mare decat de obicei, iar adesea individul descopera ca hainele chiar nu il incap. Uneori, balonarea poate chiar sa devina dureroasa, aceasta senzatie fiind resimtita difuz, in tot abdomenul.

In ciuda faptului ca unele persoane pot considera ca dau prea multe gaze sau se confrunta prea des cu eructatii, specialistii considera ca de fapt, nu se poate forma atat de mult gaz in tubul digestiv incat sa devina anormal. Dieta (atat alimentele, cat si bauturile) este unul din cei mai importanti factori care influenteaza cantitatea de gaz ce trece prin intestin (fie ca este vorba de portiunea proximala sau de cea distala). Adoptarea unui regim alimentar sarac in bauturi carbogazoase si bogat in alimente cu un continut bogat in fibre poate ameliora astfel de stari disconfortante.

Cauze

Cele mai frecvente cauze pentru astfel de procese sunt:


Simptomatologie

In vederea aprecierii gravitatii simptomelor, astfel incat pacientii sa decida daca starea lor de sanatate trebuie sau nu investigata in mod particular, specialistii recomanda evaluarea intai a urmatoarelor simptome care pot insoti eructatiile, balonarea sau gazele:

Factori de risc

Foarte multi factori, inclusiv cei care tin de dieta, stil de viata si medicamente pe care le luam in tratamentul diverselor altor probleme de sanatate, pot influenta in mod negativ evolutia unor astfel de conditii. Balonarea, eructatiile si gazele sunt de cele mai multe ori banale si nu pun probleme deosebite. Daca ele apar insa pe fondul unui organism cu factori de risc, exista posibilitatea ca evolutia lor (sau chiar cauza lor de aparitie initiala) sa nu mai fie la fel de benigna.

Cei mai importanti factori de risc sunt considerati a fi:

- Antecedente de traumatisme craniene;
- Antecedente de tulburari psihice si de tulburari de anxietate;
- Antecedente de interventii chirurgicale abdominale sau pelvine;
- Operatie de splenectomie;
- Abuz de alcool (sau sindrom de abstinenta);
- Obezitate sau supraponderabilitate;
- Abuz de droguri sau medicamente;
- Fumat;
- Consumul de apa nefiltrata, netratata (din fantani, lacuri, rauri), sau chiar nepotabila;
- Tratamentul cu diverse medicamente, cum ar fi: warfarina, heparina, aspirina, corticosteroizi, chimioterapie, radioterapie;
- Boli cronice (digestive sau nu): cancer de rect sau colon, cancer de stomac sau esofag, ciroza, diabet zaharat, diverticuloza, boala de reflux gastroesofagian, hernie hiatala, boli cardiace, sindromul de intestin iritabil (boala Crohn sau colita ulcerativa), afectiuni renale, hepatice, neurologice, cancer de ovar, infectii parazitice (amoebiaza, giardioza), afectiuni ale sistemului digestiv, afectiuni ale tiroidei.

Tratament

Gazele, balonarea si eructatiile sunt considerate de catre specialisti ca normale, daca ele nu sunt insotite si de alte probleme. Ele dispar de la sine si nu pun probleme speciale, poate cel mult pot pune individul intr-o situatie jenanta daca apar in societate si in compania altor persoane. 


Daca insa aceste situatii devin frecvente si disconfortante, specialistii recomanda urmatoarele pentru ameliorarea lor:

Preventie

Desi balonarea, eructatiile si gazele sunt destul de frecvente si stanjenitoare, ele nu pun probleme medicale deosebite. Specialistii ne dau insa si vesti bune: exista si metode prin care putem evita aparitia acestora (cel putin in exces).

Aceste metode includ:

- Evitarea aerofagiei (inghitirii aerului) se poate realiza prin modificarea modului in care mancam. Daca anterior mancam in graba, luam inghitituri mari, in fuga, pe care le mestecam (mai mult sau mai putin bine), medicii ne sfatuiesc ca dupa ce au aparut probleme cu gazele, sa ne modificam obiceiurile alimentare. Trebuie sa mancam incet, sa mestecam corect fiecare inghititura, sa nu mancam in timp ce mergem pe strada si sa nu vorbim prea mult in timp ce suntem la masa. De asemenea, trebuie sa evitam sa bem cu paiul, sa evitam bauturile excesiv acidulate, sa renuntam la mestecatul gumei sau la suptul acadelelor. Trebuie sa evitam fumatul (sau mestecatul tutunului). In cazul in care avem proteza dentara, trebuie sa ne asiguram ca aceasta este foarte bine fixata, astfel incat sa nu ne faca surprize;
- Evitarea stresurilor emotionale sau episoadelor anxioase;
- Evitarea laxativelor;
- Evitarea starilor caracterizate prin constipatie, aceasta fiind una din cele mai frecvente cauze ale balonarii;
- Evitarea meselor abundente. Este mai bine sa mancam 6 mese mici de-a lungul zilei, decat 3 mese mari, grele;
- Adoptarea unui regim de viata cat mai activ, in care exercitiul fizic sa aiba un rol important.

De asemenea, specialistii sunt de parere ca poate fi util sa tinem un jurnal alimentar, in care sa notam in fiecare zi ce mancam. Astfel, putem identifica mai usor alimentele incriminate in aparitia acestor simptome. Eliminandu-le apoi, starea generala se va ameliora. In vederea adoptarii unei diete corecte, atat din punct de vedere nutritiv cat si al prevenirii simptomelor, putem apela la ajutorul unui dietetician sau nutritionist. Sfaturile sale sunt cu adevarat utile mai ales daca dorim sa eliminam de tot respectivii triggeri din dieta, nu doar sa le diminuam procentul.

Lactatele ar trebui sa fie printre primele eliminate, intoleranta la lactoza fiind des incriminata in aparitia unor astfel de simptome. Daca insa dupa eliminarea lor balonarea persista, inseamna ca nu ele sunt responsabile pentru o astfel de stare. Daca dorim sa gatim fasole uscata, cel mai recomandat este sa o punem seara in apa. O lasam peste noapte in apa rece iar dimineata (sau cand o gatim), scurgem apa si punem apa proaspata. Astfel se poate reduce cantitatea de glucide naturale pe care o contine fasolea, si se reduce si riscul de aparitie a balonarii si gazelor.

Specialistii ne recomanda chiar si cateva remedii farmaceutice care pot ameliora gazele intestinale. Acestea includ administrarea unor preparate (in functie de nevoile fiecaruia) care pot reduce gazele sau pot facilita eliminarea lor cu mai putin miros. Alte preparate utile pot fi, pentru pacientii cu intoleranta la lactoza, suplimentele cu lactaza (o enzima esentiala acestor pacienti care poate degrada compusii glucidici din produsele lactate). Se pot administra si suplimente cu alte enzime digestive, astfel incat digestia sa nu fie perturbata prin insuficienta secretorie a organismului.

In vederea prevenirii sughitului, specialistii ne recomanda sa incercam sa evitam triggerii:

- Aerofagia: sa mancam incet, fara sa ne grabim si sa mestecam corect;
- Sa nu mancam mult la o masa;
- Sa evitam factorii de risc generali (tutunul si alcoolul);
- Sa nu consumam alimente foarte reci sau foarte calde si asfel sa supunem stomacul unor socuri termice;
- Sa evitam stresurile emotionale sau starile de supraexcitare emotionala.


Citeste si despre:

Totul despre ovulatie 6 mituri despre endometrioza, explicate! Informatii esentiale despre viata sexuala Informatii esentiale despre biopsia hepatica Despre Logopedie Suferi de alergii alimentare? Cum sa eviti contactul cu alergenii alimentari in casa. Ce trebuie sa stim despre gastrita! Despre pirozis si refluxul gastro-esofagian Esentialul despre gastrita Ce trebuie sa stim despre colonoscopie Flatulenta – alimente si remedii
Cere sfatul medicului ×