Sindromul de intestin iritabil reprezinta o afectiune intestinala care determina dureri sau disconfort abdominal, crampe sau borborisme, diaree sau constipatie. Este o boala cronica, dar care poate fi ameliorata.
Cauza exacta a sindromului de intestin iritabil este necunoscuta. Cu toate acestea, medicii specialisti cred ca o comunicare intre creier si tractul gastrointestinal reprezinta cauza acestui sindrom.
O combinatie complexa de elemente, incluzand stresul psihologic, statusul hormonal, sistemul imun si neurotransmitatorii, par sa interfere cu mesajele dintre creier si intestin. Aceasta comunicatie anormala determina contractii sau spasme abdominale, care cauzeaza adesea crampe. Aceste spasme, fie accelereaza tranzitul intestinal, determinand diareea, fie il incetinesc, determinand constipatia.
Persoanele care sufera de SII au un intestin anormal de sensibil. Nu se cunoaste motivul pentru care intestinele lor reactioneaza puternic la elementele care contribuie la aparitia acestei boli.
Apare durerea ca raspuns la unul sau mai multi factori, printre care:
- alimentarea, desi nu exista anumite alimente care sa se asocieze in mod particular cu SII
- stresul, poate afecta miscarile intestinale si modul de percepere a durerii; are acelasi efect la persoanele sanatoase
- balonarea abdominala
- modificarile hormonale, cum ar cele din timpul ciclului menstrual
- unele antibiotice, cum ar fi eritromicina
- factori genetici, SII apare mai frecvent la persoanele cu istorie familiala de SII.
Medicii specialisti folosesc adesea o lista de simptome, cunoscuta ca si criteriile Rome II, pentru a o diferentia de alte tulburari intestinale. Cu toate acestea, chiar daca nu sunt prezente toate simptomele din lista, poate fi SII.
Se considera ca fiind SII, daca durerile sau disconfortul abdominal sunt continue sau apar si dispar pe o perioada de cel putin 12 saptamani (nu trebuie sa fie consecutive) in timpul ultimului an, plus 2 din urmatoarele 3 conditii:
- durerile sunt ameliorate dupa emisia de fecale
- frecventa scaunelor se modifica
- aspectul sau forma scaunului se modifica.
Prezenta oricaruia dintre urmatoarele simptome sprijina diagnosticul de SII. Severitatea simptomelor indica clasificarea SII.
Modelul de tranzit intestinal
In SII, tipul tranzitului intestinal variaza cel putin in 25% din timp. Sunt posibile doua sau mai multe dintre urmatoarele situatii:
- tranzitul intestinal poate fi, fie accelerat (diaree) fie intarziat, avand mai mult de 3 scaune pe zi sau mai putin de 3 pe saptamana
- materiile fecale pot varia in marime sau consistenta (tari si creionate sau moi si apoase)
- senzatia de defecatie imperioasa sau incompleta
- balonare abdominala sau borborisme (sunete abdominale, bolboroseli).
Alte simptome intestinale
Unele persoane care sunt constipate prezinta dureri abdominale joase, care sunt urmate, de obicei, de diaree. Alte persoane prezinta dureri si constipatie usoara, neurmate de diaree. Alte simptome:
- balonarea abdominala
- emisie de mucus odata cu scaunul.
Simptome nongastrointestinale
Infara de simptomele intestinale mai pot aparea:
- oboseala
- cefalee (dureri de cap)
- gust neplacut
- durerile dorsale (de spate)
- tulburari de somn (insomnia) care nu sunt determinate de simptomele de SII
- tulburari sexuale, cum ar fi dispareunia (dureri la contact sexual) sau scaderea libidoului
- tulburari urinare (senzatia de mictiune imperioasa, mictiuni frecvente, golire incompleta a vezicii urinare).
Simptomele apar cel mai adesea dupa mese, in timpul unei perioade de stres sau in timpul menstruatiei.
Exista alte boli sau probleme care prezinta simptome similare cu SII:
- abuz de laxative sau antiacizi
- folosirea sorbitolului sau a altor indulcitori artificiali
- boala intestinala inflamatorie
- tumori ale tubului digestiv
- afectiuni pancreatice
- infectii parazitare, in special la persoanele care calatoresc in zone cu igiena deficitara
- afectiuni tiroidiene
- afectiuni ale organelor reproductive, cum ar fi endometrioza
- boala de reflux gastroesofagian
- sindromul de malabsorbtie, cum ar fi in boala celiaca sau pancreatita cronica.
Simptomele sindromului de intestin iritabil pot persista pentru o perioada mai lunga de timp, dar nu se poate complica cu un neoplasm si nu scurteaza speranta de viata.
Modelul de SII variaza de la o persoana la alta si de la o perioada la alta. In unele cazuri simptomele apar si dispar pentru o perioada de mai muti ani. Unele persoane sunt asimptomatice pentru luni sau ani de zile. Cu toate acestea, in majoritatea cazurilor se inregistreaza episoade simptomatice recurente. Simptomele se pot ameliora de-a lungul timpului la unele persoane. Sunt rare cazurile in care simptomele sunt prezente constant.
Desi SII nu poate cauza alte afectiuni severe, cum ar fi cancerul sau boala intestinala inflamatorie, unele persoane cu SII pot suferi concomitent de una dintre aceste boli.
Trebuie consultat medicul specialist in urmatoarele cazuri:
- persoanele diagnosticate cu SII si cu agravarea simptomelor, care interfera cu activitatile zilnice sau care nu raspund la tratamentul uzual
- oboseala mai accentuata ca de obicei
- scadere inexplicabila in greutate
- scaderea apetitului alimentar
- dureri abdominale care nu sunt asociate cu modificari ale tranzitului intestinal sau care nu se amelioreaza dupa scaun sau dupa emisia de gaze (flatulenta)
- dureri abdominale care sunt localizate in una sau mai multe zone
- scaun cu sange.
Perioada de expectativa vigilenta nu este recomandata in cazul simptomelor "de alarma" care pot indica o problema severa.
Simptomele de alarma includ:
- febra
- scadere in greutate inexplicabila
- anemie (scaderea concentratiei de hemoglobina)
- istoric familial de cancer colonic sau boala intestinala inflamatorie, care determina inflamatie intestinala cronica.
In cazul in care nu este prezent nici unul dintre aceste simptome, trebuie excluse alte cauze de disconfort abdominal (cum ar fi consumarea unui aliment nou, de alimente bogate in zahar, in special produse lactate, alimente care contin sorbitol (un indulcitor artificial), nervozitate). Se poate incerca un tratament la domiciliu pentru 1 sau 2 saptamani. Daca simptomele nu se amelioreaza sau se agraveaza, se recomanda consultul medical.
Indigestiile, diareea sau constipatia sunt normale, in special in timpul unei perioade stresante. Durerea epigastrica, greata, varsaturile si diareea care se instaleaza brusc si dispar de la sine, sunt cel mai probabil determinate de o indigestie sau intoxicatie alimentara, in special daca sunt si alte persoane din anturaj bolnave.
Se recomanda consultarea urmatorilor medici specialisti, care sunt in masura sa diagnosticheze si sa trateze SII:
- medicul de familie
- medicul internist.
In cazul in care sunt necesare mai multe investigatii sau daca simptomele nu raspund la tratamentul initial, se recomanda consultarea unei medic gastroenterolog (specializat in sanatatea tractului digestiv). Daca stresul joaca un rol in patalogia SII, poate fi de ajutor consultul unui medic psihiatru sau unui psiholog.
In multe cazuri, sunt necesare doar unele investigatii minimale. Diagnosticul se pune pe baza simptomelor tipice si excluderea altor diagnostice prin testele de rutina.
Investigatiile necesare depind de mai multi factori:
- varsta
- debutul simptomelor
- severitatea simptomelor
- raspunsul la tratamentul initial.
De exemplu, pentru o femeie in varsta de 20 de ani, cu toate simptomele tipice pentru SII, sigmoidoscopia (vizualizarea cu ajutorul colonoscopului a portiunii inferioare de colon) poate fi singura investigatie necesara. SII este mai frecvent la femeile tinere, iar daca simptomele sunt tipice pentru SII, investigatiile suplimentare nu sunt necesare.
In cazul unui barbat in varsta de 55 de ani cu debut recent al simptomelor, sunt necesare investigatii suplimentare. Persoanele peste 50 de ani sunt mai putin frecvent afectate de SII, fata pe persoanele mai tinere, astfel incat cel mai probabil simptomele sunt determinate de alte cauze.
Daca simptomele se amelioreaza dupa tratamentul initial recomandat de medicul specialist care suspecteaza un SII, nu mai sunt necesare alte investigatii.
In functie de simptome, rezultatele testelor initiale si/sau raspunsul la tratament, se decide necesitatea altor investigatii.
Teste de rutina
Testele de rutina pot include:
- examinarea fizica completa si anamneza (discutia cu pacientul)
- hemoleucograma (numararea completa a celulelor sangvine): ofera informatii despre numarul hematiilor (globulele rosii), numarul leucocitelor (globulele albe) si numarul trombocitelor (plachetele sangvine)
- viteza de sedimentare a hematiilor: ofera informatii despre prezenta inflamatiei
- analiza materiilor fecale: care include testele pentru sangerarile oculte (prezenta sangelui in scaun, nevizibil macroscopic)
- sigmoidoscopia flexibila: care permite vizualizarea portiunii inferioare a colonului, pentru detectarea excrescentelor anormale (cum ar fi tumorile sau polipii), inflamatiei, sangerarilor, hemoroizilor sau altor boli (cum ar fi diverticuloza)
- colonoscopia: care permite vizualizarea mucoasei intregului intestin gros (rect si colon) cu ajutorul unui instrument usor, flexibil, numit colonoscop; ajuta la depistarea polipilor, tumorilor sau zonelor de inflamatie sau sangerare
- testarile functionale tiroidiene sunt rareori necesare.
SII determina dureri in multe zone ale abdomenului. in unele cazuri, localizarea durerii poate fi similara simptomelor altor boli intestinale, cum ar fi litiaza biliara sau boala de reflux gastresofagian.
Daca diagnosticul este neclar dupa investigatiile de rutina, iar simptomele indica o alta suferinta, sunt necesare investigatii suplimentare pentru a clarifica diagnosticul. Aceste teste pot include:
- endoscopia digestiva superioara, care permite vizualizarea mucoasei esofagiene, a stomacului si a primei portiuni a intestinului subtire (duoden), cu ajutorul unui instrument flexibil si subtire denumit endoscop; ajuta la depistarea ulcerelor, inflamatiei, tumorilor, infectiilor sau sangerarilor
- examenul radiologic baritat, care examineaza portiunea superioara si mijlocie a tractului digestiv; se administreaza un amestec de bariu si apa, si se radiografiaza inaintarea bariului prin esofag, stomac si duoden
- ecografia vezicii biliare
- irigografia (asa numitele clisme baritate), care consta in introducerea unui amestec de bariu in colon si rect si radiografierea acestor zone.
Daca nici aceste investigatii nu clarifica diagnosticul, sunt necesare alte investigatii, cum ar fi CT sau biopsia de colon, pentru o posibila boala intestinala inflamatorie sau alte boli ale colonului.
In unele cazuri, dieta sau tratamentul medicamentos nu sunt eficiente. Daca simptomele persista, trebuie facute analize sangvine pentru o posibila boala celiaca. Aceasta suferinta este una cronica, in care alimentele care contin gluten, un tip de proteine care se gasesc in unele cereale (de exemplu grau, orz si secara), afecteaza intestinul subtire, determinand imposibilitatea absorbtiei acestor nutrienti. Boala celiaca determina simptome similare SII.
SII este o boala cronica, dar care poate fi tinuta sub control. Tratamentul include modificari ale stilului de viata si depinde de tipul de simptome si de severitatea lor, de interferarea cu activitatile zilnice. Este foarte importanta respectarea recomandarilor de tratament facute de medicul specialist cu ajutorul pacientilor si necesitatilor acestora. Bolnavii trebuie sa cunoasca cat mai multe despre acesta boala, pentru o comunicare buna.
Nu exista un tip de tratament care sa fie eficient pentru toate persoanele. Medicul specialist si bolnavii trebuie sa conlucreze impreuna pentru a determina care sunt factorii determinanti ai simptomelor. Este necesara adaptarea stilului de viata pentru a ameliora eficient simptomele si pentru a putea fi continuate activitatile zilnice. Trebuie discutate cu medicul partile tratamentului care nu sunt eficiente.
In cazul persoanelor cu SII, anumite alimente sunt factorii determinanti ai simptomelor. Sugestii pentru a preveni sau ameliora simptomele includ:
- evitarea cafeinei
- limitarea consumului de grasimi; grasimile cresc senzatia de foame, care fac ca durerile abdominale sa para mai severe
- limitarea consumului de lactate, fructe sau sorbitol (indulcitor artificial) in cazul diareei
- dieta bogata in fibre ajuta la ameliorarea constipatiei
- evitarea anumitor alimente, cum ar fi fasolea, varza
- exercitiile fizice regulate, viguroase (cum ar fi inotul, jogging-ul) regleaza tranzitul intestinal.
Medicamente cum ar fi Loperamid (Imodium) pentru diaree, Tegaserod pentru constipatie sau medicamentele anxiolitice (Paroxetina) se pot folosi alaturi de modificarile stilului de viata pentru ameliorarea simptomelor SII.
Daca stresul este factorul declansator al simptomelor, sunt necesare terapii psihologice sau de management al stresului, pentru a preveni sau reduce episoadele de SII determinate de stres.
Tratamentul SII este unul cronic. Este importanta relatia si comunicarea cu medicul specialist pentru a monitoriza simptomele si a identifica modificarile in dieta si stilul de viata, care sunt eficiente in ameliorarea starii. Alcatuirea unui jurnal al simptomelor poate fi de ajutor in identificarea factorilor care agraveaza simptomele.
Persoanele bolnavele de SII trebuie sa fie atente la schimbarile semnificative ale simptomelor, cum ar fi aparitia sangelui in scaun, durerile severe, febra ridicata sau scaderea inexplicabila in greutate. Daca apare oricare dintre acestea, sunt necesare investigatii suplimentare pentru a determina o alta cauza de SII.
In tratamentul cronic al SII este importanta mentinerea modificarilor stilului de viata si a dietei care amelioreaza simptomele. Abandonarea fumatului, evitarea cafeinei si a alimentelor care agraveaza starea si un program regulat de exercitii fizice, trebuie sa fie o componenta permanenta a rutinei zilnice.
Este posibil sa fie necesar si tratamentul medicamentos pentru tratarea simptomelor.
Datorita faptului ca SII adesea este rezultatul unei combinatii de factori fizici si a stresului, un tratament care sa se adreseze ambelor cauze este mult mai eficient. In plus, alaturi de medicamentele pentru constipatie sau diaree si modificarile stilului de viata si a dietei, terapia psihologica sau de management al stresului trebuie sa reprezinte o parte majora a schemei de tratament.
Daca simptomele se agraveaza, medicul va recomanda alte investigatii pentru a determina o alta cauza a simptomelor. SII nu conduce spre alte boli, cum ar fi cancerul sau boala intestinala inflamatorie, dar aceste suferinte pot coexista.
Se incearca mai multe tipuri sau doze de medicamente, daca simptomele nu raspund la tratament.
Sindromul de intestin iritabil (SII) nu poate fi prevenit. Cu toate acestea, cateva masuri pot ameliora simptomele si pot prelungi perioada de timp dintre episoadele active. Aceste masuri includ:
- abandonarea fumatului
- evitarea cafeinei
- evitarea alimentelor care agraveaza simptomele
- un program de exercitii fizice regulate.
Pentru cele mai multe persoane cu sindrom de intestin iritabil (SII), tratamentul la domiciliu reprezinta cea mai buna optiune. Este de ajutor cunoasterea cat mai multor lucruri despre aceasta boala, pentru a putea comunica si conlucra mai bine cu medicul specialist.
Cu toate ca momentan nu exista un tratament care sa vindece SII, atentia deosebita asupra dietei si eliminarea pe cat posibila a stresului, tin simptomele sub control si, posibil, previn reactivarea bolii.
Dieta
In majoritatea cazurilor de SII, alimentatia reprezinta factorul declansator al simptomatologiei. Cu toate acestea, in multe dintre cazuri, nu exista un anumit tip de alimente care sa declanseze simptomele.
Cresterea cantitatii de fibre din dieta amelioreaza constipatia. Alimentele cu continut crescut in fibre includ:
- fructe proaspete (pere, mere, zmeura)
- legume proaspete (mazare, legumele cu frunze verzi)
- tarate de grau
- paine integrala
- cereale.
Diversele tipuri de mazare contin, de asemenea, o cantitate crescuta de fibre alimentare, dar trebuie evitate in cazul in care unul dintre simptomele SII este balonarea abdominala.
Se recomanda:
- evitarea sau limitarea alimentelor care determina balonarea (mazarea sau varza)
- evitarea gumei de mestecat fara zahar
- evitarea bomboanelor fara zahar
- evitarea cafeinei si a bauturilor alcoolice.
Reducerea stresului
Daca stresul este factorul declansator al simptomatologiei, se recomanda:
- alcatuirea unui jurnal al simptomelor si evenimentelor care le acompaniaza; acest jurnal este de ajutor in depistarea legaturii intre simptome si evenimentele stresante
- un program de exercitii fizice regulate si viguroase poate ameliora stresul
- gasirea unei modalitati de relaxare, cum ar fi un hobby sau o activitate sociala.
Se recomanda consultarea psihiatrului, psihologului si a specialistilor in biofeedback.
Datorita faptului ca nu exista afectare structurala a intestinelor la bolnavii de SII, unele persoane se pot gandi ca simptomele sunt "inchipuite". Acest lucru nu este adevarat. Durerea, disconfortul si borborismele sunt reale si au multe cauze diferite care pot fi tratate.
In timp ce simptomele sunt reale, factorii psihologici joaca un rol in dezvoltarea SII. Persoanele cu depresie, sindrom anxios-depresiv sau alte suferinte psihiatrice, sunt afectate in numar mai mare fata de populatia fara aceste suferinte.
Cunoasterea de catre medic a acestor factori, face mai usoara gasirea schemei eficiente de tratament a SII.
Alaturi de dieta si modificarile in stilul de viata, se folosesc si medicamente in tratamentul SII.
Scopul administrarii medicamentelor este de a ameliora simptomele, in asa fel incat sa nu interfere cu activitatile zilnice, deoarece nu este posibila eliminarea simptomelor. Sunt prescrise medicamente pentru a trata durerea moderat-severa, diareea sau constipatia care nu raspund la tratamentul la domiciliu. Nu poate fi administrat un singur medicament care sa fie eficient in ameliorarea SII pentru o perioada lunga de timp, fiind necesara o combinatie medicamentoasa.
Antidepresivele amelioreaza simptomele SII chiar si la persoanele care nu sufera de depresie, in special daca sunt folosite medicamente din clasa cunoscuta sub denumirea de antidepresive triciclice.
Medicamentele anxiolitice (antianxioase) sunt eficiente in cazul in care anxietatea contribuie la aparitia si agravarea simptomelor de SII.
Tegaserod, un medicament care accelereaza tranzitul intestinal, a fost recent aprobat pentru a trata constipatia la femeile cu SII. Desi studiile arata tendinta de a ameliora simptomele, nu a fost demonstrata eficienta statistica la barbati.
Alosetronul, un medicament care scade sensibilitatea abdominala, a fost demonstrat ca amelioreaza simptomele in cazul femeilor fara constipatie. Desi acest medicament a fost anterior retras de pe piata, deoarece s-a demonstrat ca contribuie la boala intestinala ischemica (care apare cand fluxul sangvin de la nivel intestinal este diminuat), Alosetronul a fost recent aprobat pentru reintroducerea pe piata.
Optiuni de medicamente
In cele mai multe cazuri, optiunea asupra medicamentelor se bazeaza pe simptomul cel mai suparator. De exemplu, in cazul in care constipatia este cel mai suparator simptom, se alege o dieta bogata in fibre si un laxativ.
Pentru SII cu diaree. Medicamentele care pot fi folosite in tratamentul diareei severe care nu se amelioreaza dupa tratamentul la domiciliu, includ:
- antidiareice, cum ar fi Difenoxilat (Lomotil) si Loperamid (Imodium), care incetinesc tranzitul intestinal
- colestiramina, care previne actiunea stimulatoare asupra colonului de catre acizii biliari, incetinind tranzitul intestinal si ameliorand diareea
- anticolinergicele (antispasticele), cum ar fi Diciclomina, amelioreaza crampele si durerea abdominala
- alosetronul, care este folosit la femei pentru intarzierea tranzitului intestinal.
Pentru SII cu constipatie. Tegaserod, un medicament care accelereaza tranzitul intestinal la femei la care simptomul predominant al SII este constipatia, poate fi folosit in cazul in care constipatia nu se amelioreaza prin alte mijloace.
Alte medicamente. Aceste medicamente pot fi folosite in cazul in care durerea cronica se asociaza cu anxietatea sau depresia:
- antidepresive
- anxiolitice (benzodiazepine).
Mai pot fi folosite medicamente miorelaxante ale musculaturii intestinale (trimebutina). Sunt in curs de cercetare o serie de medicamente.
De retinut!
Deoarece putine medicamente s-au dovedit a fi eficiente si toate au intr-o anumita masura efecte adverse, medicamentele trebuie folosite pentru a trata acele simptome care interfera cu viata de zi cu zi.
Daca sindromul de intestin iritabil se asociaza cu alte suferinte, de exemplu depresia, care sunt declansatoare ale simptomelor SII, trebuie tratate si acestea.
Nu exista tratament chirurgical in cazul sindromului de intestin iritabil.
A fost incercata o larga varietate de terapii pentru a trata sindromul de intestin iritabil. Cele care se adreseaza stresului sunt cele mai eficiente. Printre acestea se numara:
- psihoterapia
- terapia comportamentala
- tehnicile de relaxare si meditatie
- biofeedback-ul.
De retinut!
Unele persoane se bucura de beneficiu de pe urma acestor terapii. Acestea nu sunt daunatoare si nu au efecte adverse. Pot fi folosite inaintea unui eveniment stresant sau pentru ameliorarea simptomelor.
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.