Alergiile alimentare
Dr. Ileana Nasui
Medic Rezident - Medicina Interna
Generalitati
Alergia alimentara este un raspuns anormal la un aliment, mediat de sistemul imun. In mod obisnuit, sistemul imun contribuie la mentinerea sanatatii prin apararea organismului impotriva atacului daunator al bacteriilor si virusurilor. In cazul unei alergii alimentare, sistemul imun identifica anumite alimente ca fiind daunatoare si produce o reactie alergica in momentul ingestiei lor. Alergiile alimentare se intalnesc mai frecvent la copii decat la adulti.
Un procent cuprins intre 6% si 8% in cazul copiilor, dar doar 2% in cazul adultilor, au astfel de alergii. Alergiile alimentare apar in special la persoanele cu teren atopic, ceea ce inseamna ca au o tendinta mostenita de a dezvolta reactii alergice. Aceste persoane sunt predispuse sa faca astm bronsic, diferite alergii si o afectiunea a pielii, numita dermatita atopica.
Cuprins articol
Cauze
- Alergiile alimentare apar atunci cand sistemul imun reactioneaza anormal la substantele continute in alimentele ingerate, producand o reactie alergica. Alergiile alimentare sunt mai frecvente la copiii mici decat la adulti. Aceasta poate fi din cauza ca sistemul imun si aparatul digestiv al copiilor nu sunt complet dezvoltate.
- Ouale, laptele, arahidele, graul, soia si pestele sunt cauzele majoritatii reactiilor alergice la copii. Unii sugari sunt atat de sensibili la aceste alimente incat daca acestea sunt consumate de catre mama, alaptarea produce sugarului o reactie alergica. Majoritatea copiilor se vindeca de alergiile la lapte, grau, oua si soia intre varsta de 3 si 5 ani. Copiii, rareori, se vindeca de alergia la arahide sau peste.
- Arahidele, nucile si migdalele, pestele si crustaceele produc majoritatea reactiilor alergice la adolescenti si adulti. In cazul in care o persoana este extrem de sensibila la o anumita mancare, ea poate dezvolta o reactie alergica prin simpla prezenta a alimentului respectiv in jurul persoanei.Calatoriile cu avionul alaturi de pasageri care consuma arahide sau mancatul la un restaurant cu specific de fructe de mare poate produce simptomele.
- Cu cat este un aliment mai comun, cu atat mai mare este probabilitatea ca oamenii sa fie alergici la el. De exemplu, alergia la orez se intalneste in Japonia, iar cea la cod, in Scandinavia.
- Pe masura ce disponibilitatea alimentelor din diferite zone ale lumii a crescut, numarul reactiilor alergice la fructe exotice, cum ar fi kiwi si papaya si la seminte, precum susan si mac, a crescut.
- Boala celiaca este provocata de alergia la o proteina (gluten) continuta in grau si alte cereale.
Reactivitatea incrucisata
Multe persoane sunt alergice la alimente similare sau inrudite intr-un anumit fel. Acest fenomen se numeste reactivitate incrucisata. De exemplu, daca o persoana este alergica la creveti, ea poate fi alergica si alte crustacee, cum ar fi crabul sau homarul. De asemenea, in cazul alergiei la arahide, reactivitatea incrucisata se poate extinde si la nivelul altor reprezentanti ai familiei leguminoaselor, cum ar fi mazarea si fasolea.
Sindromul de alergie orala este un tip de reactie incrucisata. In cadrul acestui sindrom, persoanele care au alergie la polen (de exemplu alergia la iarba) pot dezvolta prurit (mancarime), roseata si tumefiere a buzelor si gurii la ingestia de fructe si vegetale care contin o proteina ce reactioneaza cu polenul. Aceste simptome se remit de obicei rapid si nu implica alte parti ale corpului.
Sindromul de alergie orala apare la urmatoarele polenuri si alimente:
- cruciulita (planta erbacee din familia compozeelor, cu flori galbene): banane sau pepeni, cum ar fi pepenele verde sau cantalupul;
- mesteacan, migdale, mere, caise, morcovi, telina, cirese, alune, kiwi, nectarine, piersici, pere, prune sau cartofi;
- arbusti, avocado, banane, morcovi, telina, castane sau kiwi;
- ierburi rosii.
Un numar crescand de persoane, in special muncitori in domeniul sanitar, descopera ca sunt alergici la latex. Latexul reprezinta seva naturala a arborelui ce cauciuc. Este folosit pentru fabricarea manusilor chirurgicale, prezervativelor, baloanelor si a altor produse. Daca o persoana este alergica la latex, ea poate de asemenea sa dezvolte reactii alergice la kiwi, fructul pasiunii, papaya, banane, avocado, smochine, piersici, nectarine, prune, rosii, telina si castane.
De retinut!
In unele cazuri rare, simptomele unei reactii alergice severe, amenintatoare de viata (anafilaxia) pot aparea dupa exercitiul fizic intens. Aceasta se numeste anafilaxia indusa de efort. La unele persoane, anafilaxia poate aparea numai dupa ingerarea anumitor alimente la care ele sunt alergice.
Ea poate produce prurit (mancarime), senzatie de lesin sau ameteala, urticarie, respiratie dificila si alte simptome severe. Mancarea respectiva nu declanseaza reactia alergica in lipsa efortului si, alternativ, efortul nu produce anafilaxia, decat daca persoana a ingerat inainte alimentul respectiv. Sulfitii, care sunt aditivi alimentari, provoaca dificultati de respiratie la persoanele care sufera de astm bronsic. Printre altele, sulfitii sunt prezenti in unele tipuri de vin, fructe uscate si bauturi carbogazoase.
Factori de risc
Riscul de a dezvolta o alergie alimentara este mai mare in cazul in care:
• Exista in familie cazuri de alergie. Alergiile alimentare sunt intalnite cel mai frecvent in cazul personelor care au un teren atopic, adica au o tendinta mostenita de a face astm bronsic, diverse reactii alergice si dermatita atopica. Daca ambii parinti fac alergii, probabilitatea ca si copilul sa faca alergii este de 75%.
• Exista afectiuni alergice asociate, cum ar fi dermatita atopica sau astmul bronsic.
• Pacientul este tanar. Nou-nascutii si copiii dezvolta mai multe alergii alimentare decat adultii.
• Pacientul are o afectiune care faciliteaza absorbtia alergenului de la nivel gastric si intestinal si trecerea sa in sange. Printre aceste afectiuni se numara bolile gastrointestinale, malnutritia, prematuritatea si bolile care afecteaza sistemul imun.
Riscul de a dezvolta o reactie alergica amenintatoare de viata este mai mare in cazul in care:
- pacientul sufera de astm;
- simptomele datorate alergiei se declanseaza la cateva minute dupa ingerarea alimentului.
In cazul in care o persoana sau copil sau are o alergie alimentara severa, ea ar trebui sa poarte in permanenta o trusa de prim ajutor in cazul aparitiei alergiei si sa stie cum sa o foloseasca.
Persoana respectiva ar trebui sa poarte permanent o bratara de evidenta a bolii. Pregatirea in vederea tratarii prompte si corespunzatoare a unei reactii alergice severe scade riscul de exitus.
Simptome
Simptomatologia alergiilor alimentare poate afecta multe parti ale corpului, inclusiv:
- Aparatul digestiv. Printre simptome se numara crampele, greata, voma, diareea, prurit (mancarimi) la nivelul gurii si gatului si rectoragii (sangerari rectale, rare la adulti). Aceste simptome apar mai frecvent la copii decat la adulti.
- Pielea. Simptomele sunt urticarie, tumefactie, prurit, roseata si dermatita atopica. Reactiile cutanate sunt mai frecvente la copii.
- Aparatul respirator. Simptomatologia include: tuse; wheezing (suierat ce se aude in expir si care are drept cauza obstructia cailor respiratorii, indeosebi a bronhiilor); mancarimi la nivelul nasului si secretii nazale abundente si consistente; stranut si dificultati de respiratie.
- Copiii au de obicei aceleasi simptome ca si adultii. Simptomatologia alergiei la lapte sau soia la copii poate include eczeme, secretii nazale abundente si wheezing. Totusi, cateodata, singurele simptome sunt plansul puternic (datorita colicii), voma, prezenta sangelui in materiile fecale, diareea, constipatia si retardul de crestere.
- Severitatea simptomelor variaza de la moderata la amenintatoare de viata si poate aparea intr-un interval cuprins de la cateva minute la zile de la ingestia unui aliment.
- Cea mai severa reactie este anafilaxia, care afecteaza multe sisteme ale organismului si poate duce la exitus (deces). Anafilaxia apare de obicei in cateva minute sau intr-o ora de la ingestie si poate reaparea la o ora sau doua mai tarziu.
Mecanism fiziopatologic
Cand un aliment care genereaza o reactie alergica este ingerat pentru prima data, sistemul imun nu recunoaste substanta respectiva si o considera straina (alergen). Organismul reactioneaza prin formarea de anticorpi specifici impotriva alimentului respectiv. In momentul in care acel aliment este din nou consumat, anticorpii ataca alergenul, eliberand histamina si alte substante chimice care provoaca simptomele unei reactii alergice. Simptomele se dezvolta adesea in cateva minute, desi este posibil ca ele sa nu fie evidente timp de o ora sau chiar mai mult. In unele cazuri, pot trece zile pana la aparitia simptomelor. In general, reactia este cu cat mai severa cu cat debuteaza mai devreme. Simptomele pot debuta cu o senzatie de furnicatura si tumefactie la nivelul gurii si limbii. Cand alergenul alimentar ajunge la nivel gastric si intestinal pot aparea simptome precum crampe, greata, voma si diaree. Pot aparea manifestari la nivelul oricarui organ in momentul in care alergenul este absorbit la nivel intestinal si trece in sange. In reactiile moderate, organismul reactioneaza cu urticarie si prurit, wheezing, congestie nazala, si posibil, ameteala sau senzatie de lesin. Majoritatea simptomelor unei reactii alergice moderate cedeaza in cateva ore, odata ce medicatia antihistaminica este administrata sau alergenul alimentar este indepartat din organism. Totusi, o eruptie a pielii (dermatita atopica) poate persista cateva saptamani. In reactiile severe, in organism se elibereaza cantitati mari de histamina si alte substante chimice care declanseaza reactia anafilactica, reactie ce poate fi fatala. Aceasta se poate intampla in cateva minute sau intr-o ora. Simptomele anafilaxiei cedeaza de obicei rapid la administarea de epinefrina si antihistaminice. Epinefrina, administrata injectabil, opreste eliminarea substantelor ce produc reactia severa si amelioreaza simptomele.
Tratament - Generalitati
Tratamentul optim pentru alergiile alimentare este evitarea alimentelor care stau la baza producerii alergiei respective. Cand acest lucru nu este posibil, se pot incerca medicamente, precum antihistaminicele, in cazul alergiilor usoare, si medicamente continute in trusa de prim-ajutor pentru alergii, in cazul reactiilor severe. Este importanta acordarea unei atentii speciale copiilor care dezvolta alergii alimentare. Un copil care face alergii alimentare severe poate dezvolta o reactie anafilactica amenintatoare de viata, chiar la cantitati infime de alergen. Copilul ar trebui sa poarte in permanenta o bratara de evidenta a bolii si o trusa de prim-ajutor in cazul alergiilor severe.Copiii pot avea simptome usoare in primele minute dupa ingerarea alergenului, dar pot dezvolta simptome severe in 10 pana la 60 de minute. Ei ar trebui sa fie tinuti sub observatie in spital cel putin 4 ore dupa aparitia unei reactii alergice.
Profilaxie
Alergiile alimentare apar adesea la persoanele care au o istorie familiala (mai multe cazuri ale unei boli respective in randul membrilor aceleiasi familii) de astm bronsic, dermatita atopica, alergii la polen, mucegai sau alte substante. Aceste persoane au un teren atopic, adica au o tendinta mostenita de a dezvolta reactii alergice. Alergiile nu pot fi prevenite in cazul acestor persoane. Academiile internationale de Alergie recomanda ca toti sugarii, in special cei care au o istorie familiala de alergii, sa fie alaptati in primul an de viata sau chiar mai mult. In cazul in care sugarul face parte dintr-o categorie cu risc crescut de dezvoltare a reactiilor alergice si mama nu poate alapta, trebuie incercata o formula hidrolizata de lapte. Proteina lactata din formulele hidrolizate este modificata in scopul prevenirii alergiilor.
Ai o propunere de completare sau neclarități?
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.
