Un studiu care a urmarit aproape 3.900 de persoane varstnice timp de aproape 11 ani a evidentiat o legatura intre anumite variatii ale cortizolului din saliva si evolutia functiilor cognitive. Descoperirea sugereaza ca modul in care organismul regleaza acest hormon al stresului ar putea oferi indicii despre imbatranirea creierului.

Un studiu amplu, la care au participat peste 112.000 de adulti, a identificat o asociere intre consumul crescut al anumitor conservanti alimentari si un risc mai mare de hipertensiune arteriala si boli cardiovasculare. Rezultatele nu demonstreaza ca acesti aditivi sunt cauza directa a afectiunilor cardiovasculare, dar aduc noi argumente pentru importanta alegerilor alimentare.

Creierul persoanelor care si-au pierdut auzul de la o varsta foarte frageda se poate adapta prin dezvoltarea unei sensibilitati mai mari la informatiile vizuale din jur. Un nou studiu arata ca o parte mai mare din resursele sistemului vizual poate fi dedicata vederii periferice, o adaptare care ar putea permite observarea mai rapida a miscarii si a potentialelor pericole aflate in afara centrului campului vizual.

Doua clinici stomatologice pot recomanda tratamente diferite pentru aceeasi problema deoarece planul depinde de investigatiile disponibile, specialitatile implicate, prognosticul stabilit si modul in care este coordonat cazul.

Un nou test de urina a demonstrat capacitatea de a identifica peste 90% dintre cazurile de cancer de vezica urinara, oferind perspective importante pentru depistarea precoce a bolii. Rezultatele sustin dezvoltarea unor metode de diagnostic non-invazive, rapide si eficiente, care ar putea facilita identificarea cancerului in stadii incipiente.

Un program regulat de exercitii fizice ar putea contribui la reducerea episoadelor de fibrilatie atriala si la o mai buna gestionare a acestei tulburari de ritm cardiac. Cercetarile sugereaza ca activitatea fizica adaptata fiecarui pacient ar putea completa optiunile de tratament recomandate de medicul cardiolog.

Cercetatorii au descoperit noi modificari genetice asociate psoriazisului si au identificat procese biologice care ar putea explica mai bine modul in care se dezvolta aceasta afectiune. Rezultatele ofera noi indicii despre legatura dintre predispozitia genetica, activitatea sistemului imunitar si inflamatia caracteristica psoriazisului si ar putea contribui, in viitor, la identificarea unor noi tinte pentru tratamente mai precise si mai eficiente.

„Stai drept!”, „Nu sta cocosat pe scaun!”, „Poarta ghiozdanul pe ambii umeri!” — sunt fraze pe care copiii le aud aproape zilnic. Sunt sfaturi bune pentru postura, dar scolioza adevarata nu apare din cauza felului in care sta copilul in banca si nici nu dispare prin simple corecturi de postura.

Diferentele dintre celulele canceroase si cele normale pot fi uneori atat de subtile incat sunt dificil de identificat prin examinarea microscopica obisnuita. Cercetatorii japonezi au testat o noua metoda care analizeaza felul in care celulele imprastie lumina si utilizeaza un sistem automat pentru a recunoaste diferentele dintre acestea. Rezultatele sunt promitatoare si ar putea contribui in viitor, la imbunatatirea metodelor de diagnostic.

Episoadele de uitare, dificultatile de concentrare si senzatia de ceata mentala sunt frecvent raportate in timpul sarcinii. Cercetatorii au identificat acum o posibila explicatie biologica: nivelurile ridicate de estrogen specifice acestei perioade ar putea influenta anumite circuite cerebrale implicate in memorie. Potrivit rezultatelor studiului, aceste modificari par sa fie temporare si sa afecteze doar anumite functii cognitive.

Consumul regulat de cereale integrale poate contribui la reducerea factorilor de risc pentru afectiunile inimii, facandu-le o alegere sanatoasa in dieta zilnica. Cercetatorii au descoperit ca persoanele care consumau intre patru si sase portii de cereale integrale pe zi au prezentat factori de risc mai scazuti pentru bolile de inima, comparativ cu cei care consumau mai putine cereale integrale.

Terapia cognitiv-comportamentala pentru insomnie ar putea avea beneficii care depasesc imbunatatirea somnului, si ar putea contribui la incetinirea procesului de imbatranire biologica la adultii in varsta. Descoperirea deschide noi perspective asupra modului in care tratarea insomniei prin metode non-farmacologice ar putea influenta sanatatea pe termen lung.

Exercitiile fizice efectuate in cadrul unui program structurat ar putea avea un rol important in evolutia pacientilor cu cancer, contribuind atat la cresterea sperantei de viata, cat si la prelungirea perioadei fara boala. Rezultatele unui studiu recent arata ca activitatea fizica organizata este asociata cu o supravietuire mai lunga si cu un risc mai redus de revenire a bolii.

Terapia fotodinamica, recent aprobata de FDA pentru tratamentul carcinomului bazocelular superficial, ofera pacientilor o noua optiune terapeutica, mai putin invaziva decat metodele chirurgicale traditionale. Aceasta metoda poate fi o alternativa eficienta pentru anumiti pacienti, permitand tratarea leziunilor fara interventie chirurgicala si cu un impact redus asupra tesuturilor sanatoase.

Afectiunile materne, precum diabetul si hipertensiunea pot influenta dezvoltarea cerebrala a fatului prin mecanisme epigenetice, fiind asociate cu modificari care pot afecta structura si functia creierului chiar si inainte de nastere. Aceste rezultate sublinieaza importanta sanatatii materne si rolul esential pe care aceasta il are in formarea si dezvoltarea creierului fetal.