Aspirina: 6 proprietati terapeutice uimitoare

Generalitati

Aspirina, considerata de multi specialisti "medicamentul-minune" a fost primul medicament descoperit din clasa antiinflamatoarelor nesteroidiene, in prezent fiind unul dintre cele mai utilizate medicamente pe plan mondial, cu un consum anual estimat de aproximativ 40.000 de tone.

Desi cunoscut sub forma actuala (tablete) de aproximativ 100 de ani, ingredientul activ al apirinei este utilizat pentru tratarea durerii de mai bine de 3000 de ani. Aspirina ajuta la prevenirea producerii de prostaglandine, substante chimice produse de organism care regleaza durerea si inflamatia.

Aspirina, cunoscuta si sub numele de acid acetilsalicilic, este un medicament antiinflamator nesteroidian (AINS) utilizat pentru a reduce durerea, febra si/sau inflamatia si ca antitrombotic. Afectiunile inflamatorii specifice pentru care aspirina este utilizata in scop curativ  includ boala Kawasaki, pericardita si febra reumatica.

Un precursor al aspirinei gasit in scoarta arborelui de salcie a fost folosit pentru efectele sale asupra sanatatii de cel putin 2400 de ani.

In 1853, chimistul Charles Frédéric Gerhardt a tratat medicamentul salicilat de sodiu cu clorura de acetil pentru a produce acid acetilsalicilic pentru prima data.  In urmatorii 50 de ani, alti chimisti, in mare parte ai companiei germane Bayer, au stabilit structura chimica si au conceput metode de productie mai eficiente.

Conditii medicale ce pot fi ameliorate/tratate prin administarea de aspirina:

Durerea de cap

Aspirina poate ajuta la reducerea simptomelor durerilor de cap. Ingredientul principal al aspirinei este acidul acetilsalicilic. Este clasificat ca un medicament antiinflamator nesteroidian (AINS), ceea ce inseamna ca nu este un steroid (precum prednisonul), ci actioneaza pentru a combate inflamatia, cum ar fi cea observata in artrita si entorsele musculare. Din acest motiv, aspirina este un calmant foarte eficient, inclusiv pentru durerile cauzate de unele tipuri de dureri de cap, dar nu de toate.

In momentul in care apare o injurie la nivelul unui tesut, organismul elibereaza prostaglandina, care are rolul de a trimite un semnal la nivelul creierului, inclusiv semnalul care contribuie la declansarea senzatiei de durere si inflamatie la locul injuriei. Prin caracteristicile sale, aspirina suprima productia de prostaglandina. In ceea ce priveste ameliorarea durerilor de cap prin administrarea de aspirina, este important de definit, intr-o prima faza, stimulul care a dus la declansarea durerii.

De exemplu, timp de multi ani, s-a considerat ca durerile de cap provocate de starile de tensiune au la baza tensiunea musculara de la nivelul fetei, gatului si spatelui si ca dilatarea si comprimarea muschilor conduc la cresterea inflamatiei - principala cauza a cefaleei.

In prezent, desi nu se exclude varianta prin care tensiunea musculara poate fi implicata in producerea cefaleei, se considera ca interactiunea chimicalelor din creier - cum ar fi serotonina si celulele nervoase din creier, joaca un rol mult mai important in declansarea durerii.

Unul dintre principalele pericole ale administrarii aspirinei este ca medicamentul poate fi "prea eficient", suprimand productia de prostaglandina atat de la nivelul injuriei care provoaca durerea, dar si de la nivelul stomacului, ceea ce, in timp, poate conduce la afectarea mucoasei stomacale si la declansarea ulcerului.

Durerea cronica

Aspirina apartine clasei antiinflamatoarelor nesteroidiene (AINS), frecvent utilizate in tratarea durerilor cronice sau acute. Desi se considera ca aspirina ajuta la inhibarea prostaglandinei din organism ajutand astfel la ameliorarea durerilor, mecanismul prin care reduce inflamatiile nu a fost inca clar definit.

Facand parte din clasa AINS, aspirina ajuta la ameliorarea durerilor usoare sau moderate si reducerea inflamatiilor, la ameliorarea durerilor provocate de afectiunile inflamatorii sau in urma unor injurii acute.

Aspirina poate fi eficienta in urmatoarele afectiuni cronice:

- artrita reumatoida;
- osteoartrita;
- migrene;
- dureri musculare cronice;

In unele situatii, aspirina poate fi combinata cu alte analgezice, precum codeina, pentru a trata formele mai severe de durere.

Timp de multi ani, aspirina a fost considerata solutia principala in ameliorarea simptomelor artritei, iar, in prezent, a ramas etalon pentru masurarea celorlalte analgezice. Aspirina in doze crescute este adesea utilizata pentru reducerea rosetii, inflamatiei si durerilor provocate de artrita. Aspirina in doze mici (1 sau 2 tableta de 325 mg) combate crampele musculare si alte dureri usoare.

Atacul de cord

Aspirina poate fi utilizata pentru prevenirea atacului de cord:

-administrarea  zilnica a aspirinei reduce riscul de atac de cord si accident vascular cerebral prin subtierea sangelui si prevenirea cheagurilor de sange.
-aspirina poate reduce gradul de afectare al inimii in timpul unui atac de cord si poate preveni viitoarele probleme cardiace.
-este de ajutor pentru pacientii cu boli cardiovasculare sau pentru cei care au avut deja un infarct miocardic sau un accident vascular cerebral.
-aspirina ingreuneaza formarea cheagurilor prin agregarea trombocitelor, ceea ce poate preveni atacurile de cord.

De asemenea, aspirina poate preveni formarea cheagurilor de sange, care sunt o cauza principala a atacurilor de cord si a accidentelor vasculare cerebrale.Administarea zilnica a unei doze reduse de aspirina reduce cu 25% riscul unui infarct.

Studiile demonstreaza ca utilizarea regulata a unei doze mici de aspirina in cazul pacientilor care au suferit in trecut un atac de cord, scade considerabil riscul de a mai experimenta un al doilea atac. 

Cum functioneaza?

Interferand cu producerea anumitor chimicale din organism, aspirina regleaza temperatura corpului, amelioreaza durerile si inflamatiile si previne formarea de cheaguri de sange - scazand riscul de dezvoltare a afectiunilor cardiace.

Cheagurile de sange se formeaza prin gruparea trombocitelor. Aspirina blocheaza acest proces de grupare, inhiband producerea de prostaglandine.

Aceasta calitate a aspirinei de a subtia sangele reducand riscul de boli cardiovasculare este totodata si unul dintre motivele pentru care unele persoane nu pot administra medicamentul.

Aspirina poate fi unul dintre cele mai sigure si eficiente medicamente de pe piata, dar, totodata, in anumite conditii, poate avea efecte adverse serioase in cazul persoanelor a caror organism nu o tolereaza: poate afecta stomacul si crea senzatie de voma, agrava ulcerul si cauza hemoragie; in cazul copiilor poate conduce la Sindromul Reye, iar in cazul persoanelor alergice poate declansa soc anafilactic.

Desi administrata sub supravegherea medicului, aspirina in mod cert poate fi eficienta in prevenirea si reducerea riscului dezvoltarii afectiunilor cardiovasculare, ea nu trebuie considerata un substitut al renuntarii la fumat, exercitiilor fizice sau reducerii nivelului colesterolului. Administrarea aspirinei in acest scop nu trebuie inceputa fara consultul medicului, pentru determinarea avantajelor si potentialelor riscuri.

Memoria

Studiile bazate pe pacienti demonstreaza ca administrarea unei doze reduse de aspirina zilnic, poate incetini sau chiar preveni instalarea dementei si a Alzeimer-ului. Un studiu efectuat in Utah, pe un esantion de peste 300.000 de pacienti, a demonstrat ca administarea de aspirina, advil sau ibuprofen de 4 ori pe saptamana pentru mai mult de 2 ani, reduce riscul de a dezvolta Alzeimer cu 45%.

Conform teoriilor expertilor, Alzeimer este cauzat de inflamatii, efecte pe care aspirina le combate. O alta teorie sustine ca, prin caracteristicile sale anti-inflamatorii, aspirina previne formarea plagilor amiloid, care altereaza memoria.

Atacul cerebral

Administrarea de aspirina poate reduce cu 25% riscul de atac cerebral si cu 13% riscul de deces, comparativ cu pacientii care nu administreaza medicamentul. Totodata, se considera ca aspirina poate preveni atacul ischemic cerebral prin subtierea sangelui. Aspirina interfereaza cu producerea de protrombina, necesara formarii cheagurilor de sange.

Cancerul

Un studiu recent desfasurat pe un esantion de peste 4000 de asistente a aratat ca administrarea de aspirina reduce cu 50% riscul de a deceda in urma dezvoltarii cancerului si cu 50% riscul de raspandire a bolii in organism.

Aspirina ar putea preveni de asemeni recurenta cancerului de prostata. Un studiu al Universitatii din Chicago a descoperit ca medicamentele anti-coagulante, precum aspirina, reduc rata de recurenta cu pana la 46%.

Aspirina lupta de asemeni impotriva cancerului de colon. Un articol publicat de Jurnalul Asociatiei Medicale Americane releva faptul ca pacientii care au administrat aspirina in urma diagnosticarii cu cancer de colon au inregistrat un risc de deces cu 29% mai mic decat cei care nu au utilizat aspirina. Mai mult, pacientii care au administrat aspirina pentru prima data dupa ce au fost diagnosticati cu cancer de colon au inregistrat un risc de deces redus cu 47%. Cercetatorii considera ca aspirina poate controla celulele cancerigene combatand inflamatia.

Aspirina ar putea fi utilizata si pentru prevenirea cancerului de plamani. Un studiu al Universitatii de Medicina din New York a descoperit ca aspirina reduce cu 50% riscul de a dezvolta cancer de plamani.

Precautii in administrarea aspirinei

- Aspirina poate cauza probleme la nivelul stomacului, astm, urticarie, afectiuni renale, probleme de coagulare;
- Daca doza recomandata nu da rezultate, cresterea acesteia nu are nici un efect;
- Medicamentul nu trebuie administrat copiilor si adolescentilor pentru varicela sau simptome gripale fara a se consulta medicul cu privire la sindromul Reye, afectiune rara asociata cu consumul de aspirina!
- In cazul pacientilor cu diabet, administrarea unei doze mari sau moderate poate altera rezultatele testului de glucoza.

Sarcina si Alaptare

- Efectele aspirinei pe perioada sarcinei nu au fost evaluate de FDA. Cu toate acestea, aspirina administrata pe perioada sarcinii poate afecta inima fatului sau poate reduce greutatea la nastere. Astfel, nu se recomanda administrarea in cazul femeilor insarcinate decat dupa consultarea medicului.

- Totodata, este importanta evitarea aspirinei in ultimele 3 luni de sarcina, pentru a evita potentiale complicatii in timpul nasterii.

- Pe perioada alaptarii, este indicata evitarea administrarii de aspirina fara acordul medicului; aspirina poate ajunge in lapte si poate afecta sanatatea bebelusului.

Alte conditii medicale

Evitati administrarea de aspirina in conditiile in care prezentati:

- alergie la aspirina;
- alergie la antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS) precum ibuprofen, naproxen, indometacin, ketoprofen, nabumeton, etc;
- alergie la tartrazina;
- ulcer sau sangerari stomacale;
- afectiuni ale ficatului;
- afectiuni renale;
- tulburari de coagulare (ex: hemofilie)
- retentie de lichide;
- astm;
- polipi nazali;

Potentiale efecte adverse

Intrerupeti administarea si consultati de urgenta medicul daca prezentati:

- reactii alergice: dificultati de respirare, inflamarea gatului, inflamarea buzelor, limbii sau fetei;
- scaune negricioase sau cu sange;
- greata, varsaturi sau durere abdominala;
- febra;
- sange in urina sau voma;
- apoplexie;
- reducerea auzului sau sunete in urechi;
- ameteala, confuzie sau halucinatii.


Continuati administrarea dar consultati medicul daca experimentati:
- arsuri stomacala sau indigestie;
- somnolenta;
- cefalee

Interactiuni cu alte medicamente

In cazul administrarii unui anticoagulant, cum ar fi warfarina, administarea aspirinei in paralel poate creste riscul de complicatii majore.

In categoria medicamentelor care pot interactiona cu aspirina, se regasesc:
- warfarina;
- heparina;
- Ibuprofenul administrat regulat;
- corticosteroizii;
- unele antidepresive (clomipramina, paroxetina, etc)

Exista si anumiti suplimenti alimentari care pot creste riscul de sangerare:
- suplimentele cu extract de danshen;
- suplimentele tonice nutritiv cu Dong Quai;
- suplimentele pe baza de Ginkgo;
- acizii grasi omega 3;
- policosanolul;