Pentru ca emotia sa nu se transforme in teama - care nu este cu nimic justificata - gravida trebuie sa cunoasca cateva amanunte despre acest act firesc care este nasterea. In acest fel, gravida va colabora activ cu moasa si medicul la buna desfasurare a nasterii.
Factorii care determina declansarea sarcinii sunt multiplii, de natura hormonala si nervoasa.
Travaliul sau nasterea are doua perioade principale:
- de dilatatie a colului uterin
- de expulzie a fatului. Inainte de a se declansa, nasterea manifesta semne premergatoare, ca de exemplu: fundul uterului coboara, fapt care da femeii o senzatie de usurare in respiratie; mictiunile (urinarile) devin mai frecvente, iar contractiile uterine, nedureroase in timpul sarcinii, sunt mai puternice, unele din ele devenind dureroase. Cu 12-24 de ore inainte de nastere, gravida elimina prin vagin o secretie serosangvinolenta, care este dopul gelantinos al colului uterin.
Inceputul nasterii se manifesta prin contractii uterine care sunt dureroase, intermitente si energice. Sediul durerii este in regiunea lombara si in partea inferioara a abdomenului. Contractiile uterine, la inceput de 15-20 de minute si cu durata de 20 de secunde, devin apoi din ce in ce mai frecvente, repetandu-se spre sfarsitul nasterii la 2-3 minute si durand 40-50 de secunde. Ca urmare a contractiilor, colul uterin se dilata.
Perioada de dilatatie dureaza la prima nastere 12-14 ore, iar la urmatoarele nasteri mai putin. Concomitent cu dilatarea orificiului uterin are loc ruperea "apei", iar fatul este impins in jos si trecut prin stramtoarea superioara in bazinul mic, prin colul uterin. Acest timp al nasterii se numeste angajare. Trecerea fatului prin bazinul mic se numeste coborare, iar iesirea prin orificiul vulvo-vaginal se numeste degajare. Acestia sunt cei trei timpi principali ai nasterii. In nasterea normala, asistenta consta in supravegherea desfasurarii contractiilor uterine, calmarea acestora cand devin prea intense sau stimularea lor cand sunt prea slabe, ascultarea repetata a batailor inimii fatului.
In perioada de expulzie care dureaza in medie 30 de minute gravida este asezata pe masa de nastere, regiunea ano-vulvara este dezinfectata cu tinctura de iod, picioarele si abdomenul acoperite cu campuri sterile, iar moasa sau medicul spalati steril, asista nasterea. Asistenta in momentul expulziei consta in dirijarea degajarii craniului fetal si a umerilor, astfel incat sa nu survina rupturi de vagin sau perineu. Uneori este necesara sectionarea perineului pentru a se usura nasterea fatului si pentru a se evita rupturile de vagin sau perineu. Dupa nastere, plaga perineala este suturata chirurgical evitandu-se in felul acesta aparitia ulterioara a prolapsului uterin. Dupa scoaterea fatului se sectioneaza cordonul ombilical intre doua pense si apoi se leaga. Se picura apoi 3-4 picaturi de protargol in ochii copilului si in fanta vulvara a fetitelor, pentru profilaxia infectiilor gonococice. Dupa 20-30 de minute de la expulzia fatului, placenta se desprinde de la suprafata uterului, dezlipire insotita de o eliminare de sange prin vagin si apoi este expulzata.
Cu aceasta in mod normal nasterea este terminata. Mama cade intr-un somn adanc, odihnitor care dureaza cateva ore.
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.