Retentia (retinerea) apei in organism

Generalitati

Termenul medical folosit pentru retinerea apei in organism este edem. Aceasta conditie apare atunci cand are loc retinerea patologica de lichid in tesuturile organismului, in special in tesutul conjunctiv. In mod normal, lichidul din tesuturi este drenat de sistemul limfatic care actioneaza ca un filtru (preia si inlatura toxinele, reziduurile si deseurile celulare, apa, grasimile, bacteriile, etc.) si apoi limfa este deversata in fluxul sangvin.

Retentia de apa devine problematica atunci cand lichidul nu este drenat in mod corespunzator de sistemul limfatic, iar apa ramane la nivelul tesuturilor unde apare inflamatia (edemul). Zonele unde adesea se acumuleaza apa sunt: picioare, maini, cavitate abdominala (ascita) si plamani (edem pulmonar).

Clasificare

Exista doua tipuri de retentie de apa: edemul generalizat (inflamatia apare in intreg organismul) si edemul localizat (inflamatia apare numai in anumite zone ale corpului).


1. Retentia de apa si cresterea in greutate
Frecvent, chiar si in cazul adultilor sanatosi, apar fluctuatii de greutate cauzate de retinerea apei in organism. In mod normal, un om sanatos retine aproximativ un litru de lichid, care inconjoara celulele si poarta denumirea de lichid extracelular; in cazul pacientilor care sufera de obezitate sau supraponderabilitate organismul retine peste 2 l de lichid.

2. Retentia de apa si menopauza
La menopauza, aproximativ 90% dintre femei cresc in greutate din cauza dereglarilor hormonale, cu toate ca cel mai cunoscut simptome este bufeul de caldura. Cresterea in greutate la menopauza este cauzata de nivelul scazut de progesteron, si nu are nicio legatura cu grasimea din organism.
Retentia de apa nu este sanatoasa deoarece creste riscul de aparitie pentru osteoporoza, dar si pentru alte boli.

3. Retentia de apa si hipertensiunea arteriala
Intre hipertensiunea arteriala si retentia de apa exista o stransa legatura. Valoarea ridicata a tensiunii arteriale poate fi cauzata de o cantitate prea mare de lichid in vasele sanguine, sau de prezenta apei in vasele de sange ingustate. Tensiunea arteriala masoara presiunea pe care sangele o exercita asupra peretilor vaselor de sange; daca aceasta se mentine ridicata poarta denumirea de hipertensiune arteriala.

4. Retentia apei si diureticele
Un numar ridicat de persoane folosesc diuretice pentru a trata retentia de apa. Naturale sau sintetice, diureticele cresc cantitatea de urina eliminata. Acestea sunt prescrise de medicii specialisti mai ales pentru bolnavii cu hipertensiune arteriala, insuficienta cardiaca si afectiuni hepatice. Diureticele elimina atat o parte de apa cat si sarea din organism, favorizand dereglarile hormonale. In plus, utilizarea indelungata de diuretice poate duce la deshidratare care provoca leziuni renale si dereglari ale nivelului de electroliti (de exemplu, sodiu si potasiu) - vitali pentru inima, rinichi si ficat. In cazul in care dezechilibrul electrolitilor se mentine, acest lucru poate declansa insuficienta cardiaca si chiar moartea subita.
Majoritatea oamenilor folosesc diureticele pentru pierderea in greutate; insa, acestea constitue o solutie temporara care poate avea efecte secundare grave asupra organismului.

Simptome

- Inflamatii, mai ales la nivelul picioarelor si gleznelor;
- Piele intinsa, stralucitoare;
- Semne care raman cateva secunde la nivelul pielii in urma apasarii cu degetul;
- Articulatii umflate, rigide si dureroase;
- Dureri de cap;
- Abdomen umflat sau marit in volum;
- Dificultati de respiratie;
- Scaderea flexibilitatii articulatiilor (glezne, incheieturi, degete);
- Crestere brusca in greutate.

Dificultatile de respiratie, durerile in piept, inrosirea sau senzatia de caldura in zona umflata sunt simptome rare dar grave care necesita ingrijire medicala de urgenta.

Cauze

Retinerea apei in organism este cauzata de numerosi factori - consumul ridicat de sare, sarcina, dificite nutritionale, arsuri (termine si solare). De asemenea, aceasta poate aparea ca efect secundar al unor medicamente. Sarcina si anticonceptionalele sunt cele mai frecvente cauze.
Totodata, aceasta conditie se poate manifesta ca simptom al unei afectiuni hepatice, insuficienta cardiaca, artrita, reactii alergice, afectiuni ale tiroidei (hipotiroidism), boli cronice pulmonare, limfedem malign sau boli de rinichi, boli autoiumune (lupus).


1. Cresterea in greutate
Cresterea in greutate in urma retentiei de apa poate fi atribuita aportului de sodiu (in mod special cel intalnit in alimentele prelucrate). Intrucat sodiul este prezent in majoritatea alimentelor, consumul ridicat de alimente contribuie la cresterea in greutate, atat prin depunerea grasimii cat si prin acumularea de apa.
Reducerea brusca a numarului de calorii stimuleaza organismul sa isi utilizeze resursele de carbohidrati si proteine aflate in muschi (iar acest lucru conduce la compensarea greutatii ca urmare a eliminarii apei, chiar si cu pana la 75%). Cu toate acestea, daca este reluat consumul normal de calorii, greutatea initiala va reveni.


2. Menopauza
Fluctuatia nivelelor hormonale, dereglarile hormonale si scaderea progesteronului pot determina retentia de apa la femeile aflate la menopauza.


3. Hipertensiunea arteriala si insuficienta cardiaca
Factorii de risc ai hipertensiunii arteriale sunt: fumatul, alcoolismul, consumul excesiv de sare, lipsa de exercitiilor fizice si nivelul ridicat de stres. De asemenea, aceasta poate fi cauzata si de afectiuni, precum: sindromul Cushing, nefropatia diabetica, bolile renale, hipertiroidismul, obezitatea si altele.

Insuficienta cardiaca congestica produce edeme la nivelul abdomenului, cateodata aceasta acumulare de lichid se produce si la nivelul plamanilor (edem pulmonary), care produce dispnee.

Deoarece multe dintre aspectele prezentate sunt legate de retentia de apa (cum ar fi consumul de sare si obezitatea), este important sa se stabileasca un diagnostic si sa se prescrie un tratament corect, sa se monitorizeze tensiunea arteriala si sa se mentina un nivel optim de lichide in organism.

4. Afectiuni ale tiroidei
Hipotiroidismul
Este cauzat de hipoactivitatea glandei tiroide, producand o cantitate insuficienta de hormoni tiroidieni. Simptomele sunt variate si dificil de identificat. De aceea, uneori, retentia de apa poate fi gresit atribuita acestei afectiuni. Pentru certificarea diagnosticului si identificarea cauzei subiacente sunt necesare teste de sange, anamneza, teste screening si analiza hormonilor tiroidieni.

Hipertiroidismul
Este provocat de hiperactivitatea glandei tiroide caracterizata printr-o supraproductie de hormoni. Intrucat tiroida controleaza sistemele vitale ale corpului de la temperatura acestuia pana la metabolism, printre simptomele acestei boli se poate afla si retentia de apa. Pentru depistarea hipertiroidismului se vor face diverse analize de sange care sa masoare nivelul hormonilor din organism.

5. Boli renale
Rinichii sunt responsabili de diverse functii importante ale organismului, inclusiv de eliminarea toxinelor din organism prin intermediul urinei si de mentinerea unui echilibru al volumului de lichid din organism. Cand activitatea rinichilor este pertubata de existenta unei infectii sau boli se poate manifesta retentia de apa.

6. Boli hepatice
Ciroza hepatica este cel mai des intalnita in ascita abdominala.

7. Alte cauze
- Temperaturile ridicate - impiedica eliminarea eficienta a lichidului.
- Depresia post-partum - schimbarea nivelurilor hormonale dupa sarcina pot duce la retinerea de apa in organism.
- Alergiile de sezon - persoanele predispuse la alergii sezoniere pot manifesta edeme mai ales la nivelul fetei si in jurul ochilor.

- Insuficienta venoasa cronica - cand valvele venoase se slabesc sau se distrug, cauzeaza edeme la nivelul membrelor inferioare
- Disfunctia sistemul limfatic -atunci cand sisitemul limfatic nu mai dreneaza execesul de lichid din tesuturi ( din cauza cancerului)
- Deficitul sever de proteine - pe termen lung conduce la edeme.

Factori de risc:
- femeile insarcinate;
- anumite medicamente: antihipertensive, antiinflamatoare non-steroidiene, estrogeni, anumite antidiabetice;
- boli cornice: insuficienta cardiaca, boli renale, ciroza hepatica;

Diagnostic

Diagnosticul de retentie de apa se va stabili in urma examenelor fizice si clinice, la care se adauga istoricul medical al pacientului. Alte investigatii cum ar fi teste de sange, de urina, verificarea functiilor hepatice si renale, radiografie toracica sau electrocardiograma (ECG) se vor face pentru a determina cauza acestui fenomen. In cazul in care, retinerea de apa este un simptom al unei afectiuni se urmareste tratarea corespunzatoare a afectiunii.

Tratament

Tratamentul presupune corectarea si controlul cauzelor care stau la baza retentiei de apa in organism. Medicul poate recomanda administrarea unei cantitati reduse de diuretice pentru a preveni sau pentru a ameliora edemele. In cazurile severe, in care vasele sanguine sunt blocate sau deteriorate poate fi necesara interventia chirurgicala.

1. Retentia de apa si cresterea in greutate
Pentru a evita retinerea de apa in organism in adoptarii unui program de slabit este important sa se reduca pierderea apei din organism. De aceea, corpul trebuie fortat sa arda depozitele de grasime, nu rezervele de proteine sau glucide. Acest lucru poate fi realizat prin consumarea unei cantitati mici de proteinei, prin reducerea treptata a consumului de alimente, practicarea unui program de exercitii fizice, evitarea dietelor extreme care includ infometarea, antrenamentul pentru cresterea masei musculare si pierderea treptata in greutate (maxim 1-2 kg pe saptamana).

2. Retentia de apa si menopauza
Tratamentul pentru eliminarea apei din organism, in timpul menopauzei, presupune: mentinerea greutatii corporale, adoptarea unei alimentatii sanatoase, evitarea infometarii si a dietelor drastice, limitarea consumului de cafeina, nicotina, alcool. Aceste masuri stimuleaza metabolismul, arderea grasimilor si scade riscul de aparitie pentru osteoporoza. In cazul in care numarul kilogramelor in plus este mai mare decat va asteptati, mergeti la o consultatie de specialitate.

3. Retinerea apei si hipertensiunea
Nu sunt recomandate diureticele daca s-a stabilit diagnosticul de hipertensiune arteriala deoarece pun in pericol starea de sanatate a pacientului. In schimb, se recomanda adoptarea unui stil de viata sanatos, care sa includa un consum echilibrat de alimente si lichide, mentinerea greutati corporale, limitarea consumului de sare, alcool si cafeina si activitate fizica regulata.

4. Retentia de apa si diureticele
Puteti elimina excesul de apa prin consumul urmatoarelor alimente cu efect diuretic: telina, ceapa, vinetele, sparanghelul, pepenele verde. Acelasi rol il au si: paducelul, matasea de porumb, patrunjelul si plantele aromatice, papadia, ghimbirul si ienuparul. De asemenea, reduceti consumul alimentelor care contin o cantitate ridicata de sodiu si cofeina. Exercitiile fizice ajuta la eliminarea excesului de lichid si sare din organism prin transpiratie, respiratie si cresterea fluxului de urina. Totodata, este indicat sa o cantitate ridicata de apa deoarece ajuta la diluarea urinei, fiind astfel mai usor de eliminat.

Prevenire

Va prezentam cateva sfaturi pentru prevenirea si tratarea retentiei de apa in organism:
- Adoptati un regim alimentar sanatos si echilibrat si reduceti aportului de sare.
- Ridicati consumul de apa si hidratati-va in mod corespunzator;
- Practicati exercitii fizice in mod regulat, mergeti cat mai mult pe jos - pentru a ajuta la desfasurarea optima a circulatiei sanguine;
- Limitati consumul de bauturi care conduc la deshidratare, cum ar fi cafeaua, ceaiurile diuretice, alcoolul;
- Cresteri aportul de vitamina B, fiind benefica in eliminarea apei;
- Daca sunteti supraponderali sau suferiti de obezitate, incercati sa luati masurile necesare pentru a pierde in greutate, intr-un mod sanatos si natural.

Complicatii

Edemele netratate pot cauza:
- umflaturi din ce in ce mai dureroase;
- dificultati la mers;
- rigiditate;
- pielea intinsa poate sa devina pruriginoasa si inconfortabila;
- risc crescut de infectie in zona umflata;
- scaderea circulatiei sangelui;
- risc crscut de ulcer de piele;
- scaderea elasticitati arterelor, venelor ,articulatiilor si muschilor.