Biopsia

Actualizat: 19 Octombrie 2017
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate

Generalitati


Biopsia consta in recoltarea unei mostre de tesut din organism in scopul examinarii in laborator. Tesutul analizat la microscop ajuta la confirmarea unui diagnostic. In unele cazuri, pentru prelevare este suficienta doar zgarierea suprafetei (acest lucru se intampla, de exemplu, in cazul frotiului de col uterin).

In timpul investigatiilor specifice intestinului gros, cu ajutorul endoscopului, se poate realiza si o biopsie, daca medicul considera ca aceasta investigatie este necesara. In alte cazuri, de exemplu, biopsia de ficat sau rinichi, proba de tesut se recolteaza prin intermediul unui ac hipodermic mare.

Biopsia hepatica

Biopsia hepatica este indicata pentru confimarea unor diagnostice precum: hepatita, ciroza hepatica sau cancer hepatic.

In timpul biopsiei, pacientul este culcat pe partea stanga cu mana dreapta trecuta peste umar sub cap. Este important sa ramana in aceasta pozitie si sa o pastreze pe toata durata investigatiei. Se va utiliza un anestezic local. Acul este ghidat printre doua coaste spre suprafata ficatului, de unde se va preleva mostra de tesut.

Biopsia endometriala

Acest tip de biopsie se realizeaza in scopul examinarii mucoasei uterine. Daca o femeie prezinta menstre neregulate sau sangerari vaginale anormale, acest lucru poate semnala o dereglare hormonala in organism, soldata cu formarea unor polipi sau cu dezvoltarea unei tumori.

O biopsie endomeriala poate fi efectuata in diverse moduri:

1. Dilatare si chiuretaj - este o procedura comuna in ginecologie, desi in ultima perioada a fost inlocuita cu metode moderne de histeroscopie. Dilatarea si chiuretajul pentru biopsie se realizeaza sub anestezie generala. Cervixul este deschis treptat prin introducerea unor dilatatoare.

Acestea sunt initial de dimensiuni mici, dar cresc in dimensiune pana cand cervixul este suficient dilatat pentru a permite introducerea unei chiurete - utilizata pentru obtinerea unui esantion din mucoasa uterina.

2. Histeroscopia - permite vizualizarea interiorului uterului (a mucoasei uterine) prin intermediul unui instrument numit histeroscop (un tub de fibra optica, foarte subtire, cu o sursa de lumina in capat, conectat la o unitate video).

Biopsia in conditii de vizibilitate directa se poate face prin intermediul introducerii unui forceps in cavitatea uterina. De obicei, aceasta procedura este efectuata sub anestezie locala, dar in unele cazuri se face si sub anestezie generala.

3. Alte metode - au fost dezvoltate si alte metode care permit recoltarea unui esantion de tesut din mucoasa uterina, fara anestezic in clinici ambulatorii. Frecvent utilizata este metoda care presupune introducerea unui dispozitiv flexibil, asemanator cu un piston, prin intermediul caruia medicul extrage o mostra din mucoasa uterina pentru biopsie.

Biopsia de prostata

Biopsia de prostata este necesara daca medicul specialist descopera o anomalie in timpul examinarii digitale a prostatei (examinare digitala rectala). Totodata, pentru o evaluare corecta sau in cazul in care analizele de sange indica o valoare crescuta a antigenului specific prostatic poate fi recomandata o ecografie transrectala a prostatei . Procedura se va desfasura in spital, fara anestezie.

Pacientii care utilizeaza substante pentru subtierea sangelui (aspirina sau warfarina) ar trebui sa intrerupa administrarea acestora, din cauza riscului de sangerare masiva. Se vor administra antibiotice in scopul inlaturarii riscului de aparitie a unei infectii.

Pe parcursul biopsiei, pacientul va sta intins pe o parte, cu genunchii indoiti si picioarele trase spre piept. Daca se va descoperi vreo anomalie se va recolta din acea zona un esantinon de tesut.

Pacientul ar putea simti intepaturi scurte si ascutite deoarece prelevarea de fragmente (de obicei se iau 16 de astfel de probe, patru din fiecare cadran al glandei) se va face cu ajutorul unui ac special, fara ghidaj ecografic.

Medicul isi va folosi degetul pentru a ghida acul in zona anormala si va face mai multe recoltari pentru biopsie (una dupa alta). Dupa procedura pacientul se poate confrunta cu disconfort pentru o perioada scurta de timp si este posibil sa urineze cu sange timp de cateva zile.

Biopsia de piele - cutanata

Cand exista modificari la nivelul structurii pielii care necesita examinari suplimentare, realizarea unei biopsii este obligatorie. In acest caz se va folosi un anestezic local sub forma de crema (aplicat cu o ora inainte de interventie).

O mostra mica, cilindrica de piele va fi inlaturata printr-un dispozitiv special cu ajutorul caruia se va face o mica incizie in straturile pielii, apoi straturile pielii vor fi cusute cu grija.

Procedura lasa o cicatrice foarte mica, invizibila. In functie de rezultatul biopsiei cutanate, pacientul va fi tinut sub observatie pana cand rana va fi complet vindecata.

Biopsia de maduva osoasa

Biopsia de maduva osoasa este utilizata pentru diagnosticarea diferitelor boli de maduva osoasa, bolilor de sangelui sau ale sistemului limfatic. Mostra pentru biopsie se va recolta din partea de sus a soldului (punct numit creasta iliaca), dar si din zona sternului.

Procedura se va face sub anestezie locala. Un ac foarte rezistent va fi introdus prin piele si partea exterioara a osului pana cand acesta ajunge la maduva osoasa. Se va atasa o seringa in capatul acului si se va aspira maduva osoasa (biopsia aspirativa cu ac fin). Proba prelevata va fi examinata la microscop.

Biopsia sanului

Biopsia sanului este utilizata in cazul in care un examen clinic, ecografie sau mamografie, dezvaluie posibilitatea existentei unui nodul sau a unei tumori la nivelul sanului.

Biopsia va determina daca este vorba despre o formatie maligna sau benigna. Prin metoda numita biopsia aspirativa cu ac fin se foloseste un ac hipodermic care se introduce prin piele si cu ajutorul caruia se obtine proba pentru biopsie.

Metoda se va face sub ghidaj ecografic. Alta optiune ar fi biopsia chirurgicala in cazul in care se impune extirparea formatiunii.

Biopsia de intestin subtire

Deseori, nu este posibila examinarea partii centrale a intestinului subtire (jejun) cu ajutorul endoscopului. In astfel de cazuri se va folosi capsula pentru biopsie. Pacientul inghite capsula care este conectata la un tub subtire.

Apoi, se va face o radiografie pentru a exista certitudinea ca acea capsula a ajuns in jejun. Cand capsula este la locul potrivit se va crea o presiune partiala prin tub pentru extragerea cu o seringa conectata la celalalt capat al acestia a mostrei necesare.

In acest fel, o bucata mica din mucoasa intestinului subtire este absorbita in capsula. Proba din membrana este inchisa in capsula si este trasa in partea de sus a tubului, astfel incat sa poate fi examinata. Tehnica este foarte utila mai ales pentru investigarea intestinului subtire la bolnavii care sufera de boala celiaca.

Biopsia de rinichi

Biopsia renala poate fi necesara pentru diagnosticarea anumitor tumori sau in cazul inflamarii organelor. Aceasta poate fi utilizata pentru monitorizarea rinichiului in urma chirurgiei de transplant. Rinichii sunt localizati in cavitatea abdomenului superior, in spate, sub diafragm.

Mostra pentru biopsie se va recolta din spate (exceptie face situatia rinichilor transplantati) cu un ac gol care va intra prin pielea si muschi catre tesutul rinichilor, de unde se va obtine un mic esantion de tesut. Pacientul este rugat sa isi tina respiratia pentru scurt timp in cursul procedurii pentru a preveni miscarea rinichilor o data cu diafragmul.


Citeste si despre:

Biopsia aspirativa cu ac fin Biopsia sanului Colposcopia si biopsia cervicala Biopsia Biopsia - cum se obtine si rolul ei in oncologia moderna Probioticele. De la disbioza la eubioza si imunitate optima. Colposcopia si biopsia cervicala - informatii generale Anestezia in diverse investigatii: endoscopii, biopsii, laparoscopii sau alte investigatii exploratorii Indicatii pentru efectuarea cariotipului Endoscopia bronsica Hepatitele