10 teste medicale care iti pot salva viata

Introducere

In ultimul secol, domeniul medical s-a remarcat prin nenumarate progrese, dar cele mai remarcabile schimbari au avut loc la nivelul gandirii pacientilor, care au devenit mai proactivi legat de starea lor de sanatate si mult mai interesati de mentinerea starii de bine si prevenirea afectiunilor. Cu toate acestea, o serie de afectiuni nu sunt usor de detectat in stadiile incipiente.

Teste si examinari

Va prezentam o serie de teste si examinari necesare in prevenirea si detectarea unor afectiuni importante:

1. Indicele de Masa Corporala - BMI

Expertii amintesc constant de importanta mentinerii unei greutati optime. BMI ofera un indicator important in determinarea modului in care greutatea poate dauna starii de sanatate.

• Un indice de masa corporala incadrat in categoria 18.5 - 24.9 semnifica un risc scazut de dezvoltare a unei afectiuni legate de greutate.
• Persoanele care se incadreaza in intervalul 25 - 29.9 sunt considerate supraponderale, iar cele cu un BMI peste 30, obeze.
• Un indice peste 25 reprezinta un semnal de alarma pentru problemele de sanatate, in care greutatea este unul dintre factori.

Calculatorul BMI se adreseaza persoanelor cu varste intre 18 - 65 de ani (cu exceptia celor cu o masa musculara foarte dezvoltata, femeilor insarcinate sau care alapteaza). In cazul persoanelor peste 65 de ani, nivelul optim este mai ridicat, astfel incat un BMI in jur de 25 nu trebuie considerat motiv de ingrijorare. Pentru aflarea BMI, puteti folosi Calculatorul pentru Indicele de masa corporala.

2. Circumferinta taliei

Depozitul de grasime din jurul taliei - acolo unde sunt localizate organele vitale - favorizeaza cresterea riscului de hipertensiune, un nivel crecut de colesterol in sange, diabet de tip 2, afectiuni cardiace sau infarct.

Valoarea optima pentru circumferinta taliei difera in functie de etnie si sex:
1. Barbatii europeni/caucazieni, sud-africani, est - mediteranieni sau din Orientul Mijlociu ar trebui sa nu depaseasca 102 centimetri;
2. Asiaticii, indienii si cei din America Centrala ar trebui sa aiba o circumferinta mai mica, de pana in 90 de centimetri;
In cazul femeilor, valorile maxime se incadreaza in intervalul 88 (pentru zonele de la punctul 1) si 85 (pentru zonele de la punctul 2).
Ca si in cazul BMI, aceste valori fac referire la populatia cuprinsa in categoria de varsta 18 - 65, exceptie facand femeile insarcinate sau care alapteaza.

3. Riscul de boli cardiovasculare

Problemele legate de sanatatea inimii sunt tot mai des dezbatute in ultima perioada, insa este putin cunoscut faptul ca 80% din populatie prezinta cel putin un factor de risc pentru afectiuni cardiace sau infarct. Romania se situeaza printre primele tari din Europa in ceea ce priveste prevalenta bolilor de inima; anual, peste 16.000 de romani sufera un infarct miocardic. Desi unii factori nu pot fi controlati - sexul, varsta, etnia, istoricul medical - factorii de risc precum dieta, activitatea fizica, fumatul sau stresul tin de alegerile personale ale fiecarui individ. Pentru aflarea probabilitatii de a suferi un infarct in urmatorii 10 ani puteti utiliza: Calculatorul pentru risc de infarct.

4. Tensiunea arteriala

Aproximativ 40% dintre romani sufera de hipertensiune.
Hipertensiunea este principalul factor de risc in bolile cardiovasculare, insa tratamentul adecvat poate reduce riscul de atac cerebral cu pana la 40 de procente si riscul de infarct cu pana la 25%.

Cat de des este recomandat consultul cardiologic?
Dupa varsta de 20 de ani, se recomanda consultul la medicul cardiolog o data la 2 ani sau anual, in conditiile in care hipertensiunea este deja prezenta.
Tensiunea normala trebuie sa se incadreze in jurul valorii 120/80 mm Hg; valoarea mai mare de 140/90 este considerata ridicata (130/80 in cazul persoanelor diabetice).
Orice valori situate intre intervalele de mai sus trebuiesc mentinute sub observatie.

5. Colesterolul "rau" - LDL

Un alt factor de risc pentru sanatate il reprezinta cresterea nivelului de colesterol in sange. Nivelul ridicat de LDL (low density lipoproteins - proteine cu densitate mica) in sange - cunoscut si sub denumirea de "colesterol rau" - poate determina depunerea de grasimi pe peretii arterelor, favorizand ingrosarea peretelui arterial si aparitia aterosclerozei, afectiune ce sta la baza majoritatii bolilor cardiovasculare.

Cand se recomanda testarea colesterolului?
Testarea regulata a colesterolului se recomanda dupa varsta de 40 de ani in cazul barbatilor si 50 de ani in cazul femeilor. Persoanele care sufera de boli de inima, diabet si hipertensiune, care au suferit un atac cerebral, care au istoric familial de boli cardiovasculare sau care prezinta alti factori de risc cunoscuti trebuie sa-si testeze regulat colesterolul, indiferent de varsta. Rezultatul optim pentru analiza colesterolului LDL trebuie sa fie mai mic de 100 de miligrame pe decilitru de sange, dar si rezultatele intre 100 si 129 mg/dl sunt considerate normale. Valorile peste 160 mg/dl sunt considerate ridicate si necesita tratament medicamentos.

6. Densitatea mineralelor din oase

Conform evidentelor medicale, 1 din 4 femei si 1 din 8 barbati cu varsta peste 50 de ani sufera de osteoporoza. Indentificarea precoce a bolii si aplicarea masurilor adecvate sunt esentiale in tratarea "hotului tacut" (denumire asociata osteoporozei) si in prevenirea slabirii si fracturarii oaselor.

Cand se recomanda inceperea screeningului?
Pentru corecta apreciere a factorilor majori de risc (conditia medicala, istoricul familial, fracturi anterioare etc.), testele de screening pentru osteoporoza sunt recomandate femeilor incepand cu perioada post-menopauza si barbatilor dupa varsta de 50 de ani.Testul pentru depistarea densitatii mineralelor din oase este justificat in cazul persoanelor peste 65 de ani care au fost identificate cu risc crescut de a dezvolta boala.

7. Concentratia zaharului in sange

Exista cazuri in care pacientii prezinta diabet de tip 2 fara a fi constienti de acest lucru. In prezenta tratamentului adecvat pot fi evitate cu succes complicatii precum bolile de inima, bolile de rinichi, afectarea vederii, degradarea nervilor sau impotenta.

Exista o varietate de teste care pot identifica prezenta diabetului sau pre-diabetul:
- Hemoglobina glicata (glicozilata);
- Testul de toleranta la glucoza orala (TTGO);
- Testarea glucozei plasmatice matinale (pe stomacul gol);
- Testarea glucozei intr-un moment oarecare al zilei;

Dupa depasirea varstei de 40 de ani, testele pentru depistarea diabetului sunt recomandate cel putin o data la 3 ani. In cazul in care in familie exista un pacient cu diabet de tip 2 se recomanda efectuarea testului la varste mai fragede si cu o frecventa mai crescuta.

Testarea la domiciliu a cancerului

Desi greu de crezut, semnele si simptomele anumitor tipuri de cancer pot fi depistate la domiciliu, fara prezenta unui cadru medical:

1. Examinarea testiculelor
Autoexaminarea testiculelor poate ajuta in identificarea unor proeminente sau modificari care sa necesite consult medical; inflamatiile si modificarile aparute nu sunt intotdeauna semn de cancer, insa consultul medical este obligatoriu pentru inlaturarea oricarei suspiciuni. Spre exemplu, in cazul identificarii unui nodul (inflamatie), pentru determinarea cauzelor, medicul poate recomanda efectuare unei examinari a tesutului (biopsie), care poate exclude suspiciunea de cancer, in cazul in care acesta se dovedeste a fi bening.
Deoarece incidenta cancerului testicular este foarte redusa, majoritatea barbatilor nu acorda suficienta importanta examinarii testiculare.

In ce situatii se recomanda consultul medical?
- in cazul identificarii unui nodul, a unei proeminente sau a unei inflamatii;
- in cazul prezentei durerii sau disconfortului la nivelul testiculelor sau a scrotului;
- modificarea volumului si a formei testiculelor;
- senzatie de greutate in scrot;
- manifestarea unor dureri ascutite in zona inferioara a abdomenului;
In functie de circumstante, medicul va efectua un examen testicular, apoi va recomanda analize de sange, test cu ultrasunete sau biopsie.

2. Examinarea sanilor
Autoexaminarea sanilor nu trebuie considerata un test de diagnostic, insa este importanta in identificarea de noduli sau modificari la nivelul structurii. Perioada optima de autoexaminare este la 5-10 zile de la instalarea menstruatiei.

3. Examinarea pielii
Medicii recomanda supravegherea constanta a alunitelor si a inflamatiilor.

4. Examinarea colorectala
In cazul persoanelor cu varsta peste 50 de ani, se recomanda efectuarea testului de detectare a hemoragiilor oculte in scaun; aparitia sangelui in scaun poate fi detectata si de catre pacient la domiciliu. In cazul in care se identifica prezenta de sange in scaun, consultul medical va fi urmat de o colonoscopie.

Screeningul cancerului

In cazul barbatilor, screeningul pentru cancerul de prostata are la baza examenul digital rectal, care permite analizarea prostatei si depistarea tumorilor. In urma analizei PSA se identifica nivelul antigenului specific prostatei in sange. Aceste analize sunt recomandate incepand cu varsta de 40 de ani, in cazul barbatilor cu istoric familial de cancer de prostata si dupa varsta de 50 de ani in cazul celor care prezinta risc mediu.
In cazul femeilor, se recomanda efectuarea testului Papanicolau si a mamografiei. Testul Papanicolau trebui efectuat, in functie de varsta si istoric medical, la fiecare 1-3 ani dupa inceperea vietii sexuale. Pentru depistarea cancerului mamar se recomanda efectuarea unui examen clinic o data la 2 ani, dupa depasirea varstei de 40 de ani. Cu exceptia cazurilor in care exista istoric familial de boala, mamogramele se efectueaza o data la 2 ani, dupa implinirea varstei de 50 de ani.

Teste pentru riscuri cunoscute

In cazul in care exista un istoric familial pentru o anumite boala sau un viciu care creste riscul pentru anumite afectiuni, se recomanda teste specifice:
- Cancer, boli de inima, afectiuni autoimune si alte conditii prezente in familie - se recomanda testarea de la varste fragede pentru determinarea riscului de boala.
- Boli transmisibile sexual (in cazul actului sexual neprotejat): HIV, chlamidia, gonoreea.
- Fumatorii trebuie sa tina sub observatie riscul de boli precum bronhopneumopatia obstructiva cronica, cancerul de plamani sau anevrismul aortic.