Hipercolesterolemia - valoarea colesterolului crescuta

Ce este colesterolul

Colesterolul este un tip de grasime. Organismul uman are nevoie de acesta in mai multe scopuri, cum ar fi sinteza de celule. Dar colesterolul in exces in sange creste riscul pentru infarctele miocardice si accidentele vasculare cerebrale.

Colesterol este procurat din alimentele consumate si din sinteza lui de catre ficat. Ficatul este cel cate sintetizeaza cea mai mare parte din colesterolul de care are nevoie organismul uman

Tipurile de colesterol

Colesterolul circula prin organism legat de o proteina (proteina transportoare). Acest ansamblu de proteina-colesterol se numeste lipoproteina. Lipoproteinele pot fi, fie cu densitate ridicata, fie cu densitate scazuta, in functie de cantitatea de proteina si grasime continuta. Lipoproteinele cu densitate scazuta (LDL, low density lipoproteins) sunt alcatuite in cea mai mare parte din grasimi si o mica parte de proteine. LDL este tipul rau de colesterol, datorita faptului ca determina ateroscleroza (obstrueaza arterele). In cazul pacientilor cu niveluri crescute de colesterol, medicii recomanda reducerea nivelurilor de LDL.

Lipoproteinele cu densitate ridicata (HDL) ajuta la eliminarea colesterolului rau din sange si prevenirea aterosclerozei. HDL este tipul bun de colesterol. Nivelurile ridicate de HDL (60 sau peste 60 mg/dl) protejeaza impotriva infarctelor miocardice.

Trigliceridele sunt un alt tip de grasime din sange. In cazul in care sunt crescute atat nivelurile sangvine de trigliceride cat si de LDL, sansele unui infarct miocardic sunt mai mari.

Cauze 

Cauzele includ:
- dieta. Consumarea grasimilor saturate in exces poate determina cresterea nivelului de colesterol. Aceste grasimi nesanatoase se gasesc in produsele de origine animala. Carnea de vita, porc, vitel, laptele, ouale, untul si branza contin grasimi saturate. Alimentele ambalate care contin ulei de cocos, ulei de palmier, sau unt de cacao contin cantitati crescute de grasimi saturate. Margarina, grasimea vegetala si cele mai multe prajiturele, biscuiti, chipsuri si alte snack-uri contin, de asemenea, grasimi saturate
- greutatea corporala. Greutatea corporala crescuta creste nivelul de trigliceride si il scade pe cel de HDL
- nivelul de activitate. Lipsa de activitate fizica creste nivelul de LDL si il scade pe cel de HDL
- varsta si sexul. Dupa varsta de 20 de ani, nivelurile de colesterol incep, in mod natural, sa creasca. La barbati, nivelurile de colesterol se opresc din crestere in jurul varstei de 50 de ani. La femei, se mentin pana la menopauza, dupa care cresc pana la nivelurile de colesterol de la barbati
- starea generala de sanatate. Anumite boli, cum ar fi diabetul zaharat sau hipotiroidismul, determina cresterea nivelurilor de colesterol
- istoria familiala. In cazul in care exista mai multe persoane in familie care au niveluri crescute de colesterol (exista aglomerare familiala), aceasta afectiune este mostenita
- fumatul. Acest obicei poate scadea nivelul de colesterol bun.

In cazuri rare, hipercolesterolemia poate fi determinata de o afectiune mostenita, numita dislipidemie, care modifica modul in care organismul foloseste colesterolul. Persoanele cu aceasta afectiune pot avea niveluri totale de colesterol de peste 250 mg/dl. Anumite tipuri de dislipidemii mostenite pot fi dificil de tratat.

Simptome

Hipercolesterolemia nu determina simptome. Este, de obicei, descoperita in timpul unor analize sangvine de rutina, care determina nivelurile crescute de trigliceride si de colesterol. Poate fi descoperita atunci cand este diagnosticata o alta boala, determinata in parte de hipercolesterolemie, cum ar fi de exemplu boala arteriala coronariana, accidentul vascular cerebral, arteriopatia periferica sau inflamatia pancreasului. Unele persoane cu dislipidemii, cum ar fi hipercolesterolemia familiala pot avea simptome distincte, cum ar fi depozitele de colesterol pe piele (xantoame). Colesterolul se poate depune, de asemenea, in tendoanele mainilor sau picioarelor.

Mecanism fiziopatogenetic

Atat nivelurile crescute de LDL, cat si nivelurile scazute de HDL, pot duce la depunerea de colesterol in peretii arteriali (placi). Aceasta acumulare, denumita ateroscleroza, intareste si ingusteaza arterele si reduce fluxul sangvin catre tesuturi, inclusiv catre miocard (muschiul inimii).
Ateroscleroza poate duce la:
- boala arterelor coronariene, care determina dureri in piept, infarcte miocardice, insuficienta cardiaca sau aritmii (batai neregulate ale inimii)
- accidente vasculare cerebrale sau accidente vasculare cerebrale tranzitorii. Ateroscleroza, atunci cand afecteaza vasele care duc sange la nivelul creierului, poate determina accidente vasculare cerebrale sau accidente vasculare cerebrale tranzitorii.
- boala arteriala periferica este cauzata de ateroscleroza vaselor sangvine care hranesc mainile, picioarele si alte parti ale organismului. Reducerea fluxului sangvin catre picioare determina crampe la nivelul gambelor, coapselor si feselor. Nivelurile de colesterol cresc, in mod natural, odata cu inaintarea in varsta. De asemenea, cresc dupa menopauza la femei si ca rezultat a unor alte boli, cum ar fi diabetul zaharat.

Factori de risc

Unii factori care duc la cresterea riscului pentru hipercolesterolemie pot fi controlati. Este foarte importanta scaderea riscului cat mai mult posibil.

Factori de risc care pot fi controlati includ:

- dieta bogata in grasimi saturate si in colesterol, care creste nivelul de LDL colesterol si scade HLD colesterol
- greutatea corporala crescuta, care creste nivelul de LDL si scade nivelul de HDL
- lipsa de activitate fizica, care creste LDL si scade HDL
- fumatul care poate scadea HDL cu pana la 15%.

Este posibila controlarea unora dintre bolile care cresc nivelul de colesterol, incluzand diabetul zaharat.

Factori de risc care nu pot fi controlati

- istoria familiala. Boala arterelor coronariene la rude mai tinere de 55 de ani la barbati si mai tinere de 65 de ani la femei inseamna ca persoanele din aceasta familie au o tendinta mostenita pentru hipercolesterolemie
- varsta si sexul. Dupa varsta de 20 de ani, nivelurile de colesterol incep, in mod natural, sa creasca. La barbati, nivelurile de colesterol se opresc din crestere in jurul varstei de 50 de ani. La femei se mentin pana la menopauza, dupa care cresc pana la nivelurile de colesterol de la barbati.

Consultul de specialitate

Hipercolesterolemia nu are, de obicei, nici un fel de simptome. Uneori, primul semn al hipercolesterolemiei este un infarct miocardic, un accident vascular cerebral sau accident vascular cerebral tranzitor. Daca apare oricare dintre urmatoarele simptome, se recomanda sa sunati la 911 sau la alt serviciu de urgenta.
Simptomele infarctului miocardic includ:
- dureri severe in piept, descrise ca un disconfort, presiune, constrictie sau greutate
- durere sau disconfort care iradiaza in spate, maxilare, gat si maini
- disconfort in etajul abdominal inferior care este gresit interpretata ca e arsura stomacala
- transpiratii, greata si varsaturi
- dificultate in respiratie, palpitatii, ameteli si senzatii de lesin
- slabiciune, amorteli, anxietate.
Simptomele unui accident vascular cerebral si a unui accident vascular cerebral tranzitoriu:
- amorteli, slabiciune, paralizia fetei, mainilor sau picioarelor, in special pe o singura parte
- tulburari de vedere la unul sau ambii ochi, cum ar fi vederea dubla sau pierderea vederii
- confuzie, tulburari de vorbire sau de intelegere
- tulburari de mers, ameteli, pierderea echilibrului sau coordonarii
- dureri severe de cap.

Se recomanda consultarea unui medic specialist in cazul in care:

- se suspicioneaza existenta unui diabet zaharat
- existenta unor membrii de familie care au hipercolesterolemie, boala arterelor coronare sau diabet zaharat
- exista motive de ingrijorare in ceea ce priveste nivelul de colesterol.

Investigatii

Se recomanda analize sangvine pentru depistarea unui nivel crescut de colesterol.

- nivelul total de colesterol confirma daca nivelul de colesterol este crescut sau scazut. Acest test, poate fi facut in orice moment, chiar daca s-au consumat recent alimente
- analiza lipoproteinelor este un test mai meticulos. Masoara atat nivelul total de colesterol, cat si nivelurile de HDL, LDL si de trigliceride.

Desi nivelul total de colesterol este important, analiza lipoproteinelor este de ajutor in decizia asupra tratamentului. Cunoscand nivelul de colesterol bun (HDL), de colesterol rau (LDL) si de trigliceride, medicul poate decide tipul de tratament si daca se poate reveni la nivelurile normale doar cu ajutorul schimbarii dietei si stilului de viata. Pentru a intelege mai bine si pentru a putea interpreta singuri rezultatele testelor, cititi urmatoarele tabele:

Nivelul total de colesterol (mg/dl)
optim	<200
la limita	200 - 239
ridicat	> 240

LDL (colesterol rau) (mg/dl)
optim	<100
aproximativ optim	100 - 129
la limita	130 - 159
ridicat	160 - 189
foarte ridicat	190

HDL (colesterol rau) (mg/dl)
optim	>60
bun	>40
prost	<40

Trigliceride (mg/dl)
la limita	150 - 199
ridicat	>200

Diagnostic precoce

Unii medici si unele organizatii de sanatate recomanda analizele nivelurilor de colesterol la toate persoanele peste 20 de ani. Frecventa cu care trebuie refacute se va decide in functie de starea generala de sanatate, de bolile deja prezente si de riscul pentru bolile cardiace.

Tratament

Exista 2 metode de a scadea nivelurile de colesterol. Prima consta in modificarea stilului de viata prin modificarea dietei, scaderea in greutate, exercitii fizice si abandonarea fumatului. A doua metoda consta in administrarea unuia sau a doua medicamente hipolipemiante (care scad nivelul de colesterol), unul dintre ele fiind, de obicei, o statina, toate asociate cu modificarea stilului de viata. Scopurile ambelor metode de tratament este de a scadea nivelul de LDL, de a creste nivelul de HDL, de a scadea nivelul de trigliceride si de a scadea alti factori de risc pentru bolile cardiace.

Este foarte importanta scaderea nivelurilor de colesterol pentru a reduce riscurile pentru boala coronariana, infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral si alte boli cauzate de ateroscleroza. Aceasta modalitate de a scadea riscul este denumita profilaxie primara. Tratamentul este si mai important in cazul persoanelor care sufera deja de boala coronariana sau diabet zaharat sau care au avut deja un infarct miocardic sau un accident vascular cerebral. Aceasta modalitate se numeste profilaxie secundara.

1.Tratament initial

Odata ce medicul a interpretat analizele sangvine, va recomanda un tratament in functie de nivelurile de colesterol si de starea generala de sanatate. Initial, trebuie recomandata o dieta care sa evite grasimile saturate si sa contina grasimi "permise", cum ar fi uleiul de masline.
Un program de exercitii fizice este extrem de important. Exercitiile cresc nivelul de HDL si ajuta la scaderea in greutate, daca este necesara. Abandonarea fumatului creste, de asemenea, nivelul de HDL (colesterol bun).
In cazul pacientilor cu diabet zaharat, hipertensiune arteriala sau boala coronariana sau cei cu niveluri foarte ridicate de colesterol, este necesara initierea cat mai repede a tratamentului medicamentos. Acest fapt se explica prin faptul ca riscul pentru infarct miocardic este crescut si cu cat se reduce mai mult nivelul de LDL, cu atat scade mai mult riscul.
Medicul isi va baza recomandarea medicamentelor pe categoria de risc in care se afla pacientul. Cei mai multi necesita un tratament cu statine. Aceste medicamente scad capacitatea naturala a organismului uman de a sintetiza colesterol. S-a demonstrat ca scad riscul pentru infarct miocardic, accident vascular cerebral si riscul pentru deces la persoanele cu niveluri ridicate de colesterol.

Statine
Denumirea comerciala	Denumirea substantei active	Mecanism de actiune
Lipitor, Mevacor, Pravachol, Zocor, Lescol, Crestor	atorvastatin, lovastatin, pravastatin, simvastatin, fluvastatin, rosuvastatin	reduc sinteza hepatica de colesterol

Medicul specialist poate recomanda, de asemenea si alte medicamente care au in compozitie mai multe medicamente sau care se administreaza in combinatie cu o statina.

Medicamente combinate sau administrate in combinatie cu o statina
Denumirea comerciala	Denumirea substantei active	Mecanism de actiune
Zetia	ezetimib	Scade cantitatea de colesterol pe care organismul o poate absorbi
Vytorin	ezetimib +simvastatin	Scade sinteza hepatica de colesterol si cantitatea de colesterol pe care organismul o poate absorbi
Caduet	atorvastatin+amlodipina	Scade sinteza hepatica de colesterol si scade tensiunea arteriala
Questran, Colestid, Welchol	colestiramina, colestipol, colesevelam	Modifica metabolizarea colesterolului
Lopid, Tricor	gemfibrozil, fenofibrat	Ridica nivelul de HDL si scade nivelul de trigliceride
Niacor, Niaspan, Nicolar	niacin	Scade sinteza hepatica de colesterol

Noile recomandari constau in doze ridicate de statine in cazul pacientilor cu risc moderat crescut de infarct miocardic. Scopul este de a reduce nivelul de LDL pana la 30-40%. In cazurile persoanelor cu risc foarte crescut, se recomanda scaderea nivelului de LDL sub 70 mg/dl. Sunt considerate persoane cu risc crescut cele care sufera de boala coronariana si prezinta concomitent diabet zahatat, sindrom coronarian acut, sindrom metabolic sau care au ca factor de risc fumatul. Trebuie tratate bolile existente, cum ar fi hipertensiunea arteriala si diabetul zaharat si trebuie abandonat fumatul, in cazul in care este prezent ca factor de risc.

2. Tratament de intretinere

In timpul tratamentului pentru hipercolesterolemie, medicul va recomanda testari regulate ale nivelurilor de colesterol, pentru a verifica eficienta tratamentului, in cazul in care a fost corect urmat. In cazul in care s-au recomandat ca tratament initial doar modificari ale stilului de viata, se va verifica prin analize sangvine daca sunt suficiente sau daca este necesara adaugarea medicamentelor la schema terapeutica.
In cazul pacientilor cu tratament initial medicamentos se va aprecia daca este nevoie scaderea sau cresterea dozelor sau daca este nevoie de schimbarea produsului farmaceutic. In acest moment, se poate discuta despre dieta urmata, iar sfatuirea cu un dietetician poate fi de ajutor in imbunatatirea dietei in scopul scaderii nivelurilor de colesterol.
Activitatea fizica este foarte importanta. Scaderea in greutate, daca este necesara si exercitiile fizice sunt importante, deoarece scad nivelul de LDL (colesterol rau) si cresc nivelul de HDL (colesterol bun). Scaderea in greutate este de ajutor, de asemenea, in scaderea valorilor tensiunii arteriale, la persoanele care sufera de hipertensiune arteriala

3. Tratament in cazul agravarii bolii

Este foarte important sa se respecte recomandarile medicului specialist in ceea ce priveste modificarea stilului de viata si schema medicamentoasa, in cazul in care a fost prescrisa. Daca hipercolesterolemia nu este tratata, poate duce la boala coronariana, accident vascular cerebral si infarct miocardic.

De retinut!

Hipercolesterolemia care este determinata de dislipidemii mostenita se trateaza, de obicei, cu medicamente. - barbatii mai tineri de 35 de ani si femeile care nu sunt la menopauza au un risc scazut pentru boli cardiace si pot incerca modificarea stilului de viata, inainte de inceperea unui tratament medicamentos
- medicamentele se adauga modificarilor stilului de viata, dar nu le inlocuiesc pe acestea
- medicii specialisti pot recomanda, de asemenea administrarea de Aspirina in cazul persoanelor care au avut un infarct miocardic sau care au un risc crescut pentru infarctul miocardic.

Modificarea stilului de viata

O dieta saraca in grasimi saturate si colesterol, un program de exercitii fizice, scaderea in greutate si abandonarea fumatului pot preveni hipercolesterolemia. Pentru multe persoane, aceste modificari ale stilului de viata sunt tot ce este necesar pentru reducerea nivelului de LDL si cresterea nivelului de HDL.
Daca sunt mai multe cazuri de hipercolesterolemie in familie, este posibil ca aceasta sa nu poata fi tratata doar cu ajutorul unei diete stricte si a unui program de exercitii. De cele mai multe ori, hipercolesterolemiile mostenite se pot trata cu medicamente.
Ca parte a tratamentului hipercolesterolemiei, medicii specialisti recomanda Modificari Terapeutice ale Stilului de Viata (MTS), concepute de organizatiile de sanatate.

Aceste modificari ale stilului de viata sunt:

- urmarea unei diete MTS de reducere a nivelurilor de colesterol
- un program de exercitii fizice
- scaderea in greutate, daca este necesara.

Dieta MTS este saraca in grasimi saturate si colesterol. Mai putin de 7% din ratia zilnica de calorii trebuie sa provina din grasimi saturate, iar consumul de colesterol trebuie limitat la maxim 200 mg de colesterol pe zi.
Alimentele care contin grasimi saturate includ produsele animale, cu ar fi:

- carne (orice fel de carne, inclusiv de pasare)
- crustacee
- lapte
- branza
- oua.

Alte exemple de alimente care contin grasimi saturate includ:

- unt
- margarina
- smantana
- sosuri pentru salate
- maioneza marinata
- grasimile pentru fragezirea aluaturilor
- snacks-uri (multe dintre acestea contin cantitati mari de grasimi saturate si uleiuri hidrogenate)
- o parte din deserturi.

MTS recomanda, de asemenea, cresterea cantitatii de fibre in dieta zilnica si a sterolilor si stanolilor vegetali.
Sterolii vegetali se gasesc in cantitati mici in fructe, legume, nuci, seminte, cereale, pastai si alte plante. Stanolii vegetali se gasesc in aproximativ aceleasi surse ca si sterolii. Uleiurile vegetale, de exemplu, contin atat steroli, cat si stanoli. De asemenea, se gasesc si in anumite sosuri de salate si margarine speciale. Aceste produse sunt sigure pentru copiii cu hipercolesterolemii mostenite, dar femeile insarcinate trebuie sa le evite.

Nu se recomanda pentru scaderea nivelurilor de colesterol!

- usturoiul. Studii recente au demonstrat ca dieta bogata in usturoi sau suplimentele care contin mult usturoi nu sunt eficiente pentru scaderea nivelurilor de colesterol. Consumarea unor cantitati excesive de usturoi are efecte adverse, incluzand reactiile alergice, balonarea, arsurile, flatulenta (vanturile), miros de usturoi al pielii, interferenta cu anumite medicamente si prelungirea timpul de coagulare a sangelui
- dieta foarte saraca in grasimi. Desi o dieta foarte saraca in colesterol scade intr-adevar nivelurile de colesterol, aceasta dieta stricta nu este recomandata. De obicei, dietele foarte sarace in grasimi asigura mai putin de 15% din ratia zilnica de calorii, din grasimi. Prin comparatie, dieta de reducere a nivelurilor de colesterol permite ca 25-35% din ratia zilnica de calorii sa fie asigurate din grasimi, din care doar 7% sa fie grasimi saturate. O dieta cu mai putin de 25% din ratia zilnica de calorii provenind din grasimi poate chiar creste nivelul de trigliceride si scadea nivelul de HDL (colesterolul bun). In plus, o astfel de dieta stricta poate cruta organismul uman de anumiti nutrienti si vitamine foarte importante.

Concluzie

Modificarea stilului de viata si consutarea unui specialist, va poate ajuta pentru a scadea riscurilele de a dezvolta o patologie de cauza aterogena.