Indicatii
- Tratamentul candidozei invazive la pacienti adulti sau copii si adolescenti.
- Tratamentul aspergilozei invazive la pacienti adulti sau copii si adolescenti care nu raspund sau au intoleranta la amfotericina B, la formulari lipidice ale amfotericinei B si/sau la itraconazol.
Lipsa de raspuns la tratament a fost definita ca progresia infectiei sau lipsa ameliorarii dupa administrarea anterioara a unor doze terapeutice din cadrul unui tratament antifungic eficace, timp de minim 7 zile.
- Tratamentul empiric al pacientilor adulti sau copii si adolescenti neutropenici febrili, care sunt suspectati de infectie fungica (cu specii cum ar fi Candida sau Aspergillus).
Tratamentul cu caspofungina trebuie initiat de catre un medic cu experienta in tratamentul infectiilor fungice invazive.
Doze
Adulti
in ziua 1 de tratament cu Cancidas, trebuie administrata o doza de incarcare unica de 70 mg, urmata apoi de o doza zilnica de 50 mg. La pacientii cu greutate corporala de peste 80 kg, dupa doza initiala de incarcare de 70 mg se recomanda administrarea zilnica de caspofungina 70 mg. Nu este necesara ajustarea dozei in functie de sex sau rasa.
Copii si adolescenti (12 luni pana la 17 ani)
La copii si adolescenti (cu varsta de 12 luni pana la 17 ani), dozarea trebuie bazata pe suprafata corporala a pacientului (vezi Instructiuni pentru utilizare la copii si adolescenti, formula Mosteller1).
Pentru toate indicatiile terapeutice, o doza de incarcare unica de 70 mg/m2 (a nu se depasi o doza efectiva de 70 mg) trebuie administrata in ziua 1 de tratament, urmata apoi de o doza zilnica de 50 mg/m2 (a nu se depasi o doza zilnica efectiva de 70 mg). Daca doza zilnica de 50 mg/m2 este bine tolerata, dar nu produce un raspuns clinic adecvat, doza zilnica poate fi crescuta la 70 mg/m2 (a nu se depasi o doza zilnica efectiva de 70 mg).
Eficacitatea si siguranta administrarii caspofunginei nu au fost suficient cercetate in studii clinice efectuate la nou-nascuti si sugari cu varsta sub 12 luni. Se recomanda prudenta la tratarea acestei grupe de varsta. Date limitate sugereaza ca poate fi luata in considerare administrarea caspofunginei in doze zilnice de 25 mg/m2 la nou-nascuti si sugari (cu varsta mai mica de 3 luni) si de 50 mg/m2 la copii mici (cu varsta de 3 pana la 11 luni).
Durata tratamentului
Durata tratamentului empiric se stabileste in functie de raspunsul clinic al pacientului. Tratamentul va continua pe o perioada de pana la 72 ore dupa remiterea neutropeniei (neutrofilea 500/mm3). Pacientii depistati cu infectie fungica vor fi tratati timp de minimum 14 zile, iar tratamentul va continua cel putin 7 zile dupa ce atat neutropenia cat si simptomele clinice s-au remis.
Durata tratamentului pentru candidoza invaziva se stabileste in functie de raspunsul clinic si microbiologic al pacientului. Dupa ce semnele si simptomele candidozei invazive s-au ameliorat si culturile au devenit negative, se poate lua in considerare trecerea la tratamentul antifungic oral. in general, tratamentul antifungic trebuie continuat cel putin 14 zile dupa ultima cultura pozitiva.
Durata tratamentului pentru aspergiloza invaziva se stabileste de la caz la caz, in functie de gravitatea bolii de baza, de recuperarea dupa imunosupresie si de raspunsul clinic la tratament. in general, tratamentul trebuie continuat cel putin 7 zile dupa disparitia simptomelor.
Informatiile in ceea ce priveste siguranta in cazul tratamentului prelungit mai mult de 4 saptamani sunt limitate. Cu toate acestea, datele disponibile sugereaza ca pe parcursul unor tratamente mai lungi (pana la 162 zile la adulti si pana la 87 zile la copii si adolescenti) caspofungina este in continuare bine tolerata.
Grupe speciale de pacienti
Varstnici
La pacientii varstnici (cu varsta de 65 ani sau mai mult) aria de sub curba concentratiei plasmatice in functie de timp (ASC) este crescuta cu aproximativ 30 %. Cu toate acestea, nu este necesara ajustarea sistematica a dozei. Experienta terapeutica la pacientii cu varsta de 65 ani sau mai mult este limitata.
Nu este necesara ajustarea dozei in caz de insuficienta renala.
Nu este necesara ajustarea dozei la pacientii adulti cu insuficienta hepatica usoara (scor Child-Pugh 5 pana la 6). La pacientii adulti cu insuficienta hepatica moderata (scor Child-Pugh 7 pana la 9), pe baza datelor farmacocinetice, se recomanda o doza zilnica de 35 mg caspofungina. in ziua 1 trebuie administrata o doza initiala de incarcare de 70 mg. Nu exista experienta clinica la pacienti adulti cu
insuficienta hepatica severa (scor Child-Pugh mai mare de 9) si la copii si adolescenti cu orice grad de insuficienta hepatica.
Administrarea in asociere cu inductori ai enzimelor metabolice
Date limitate sugereaza ca o crestere a dozei zilnice de caspofungina la 70 mg, dupa doza initiala de incarcare de 70 mg, trebuie luata in considerare atunci cand caspofungina se administreaza in asociere cu anumiti inductori ai enzimelor metabolice la pacienti adulti. Atunci cand caspofungina este administrata la copii si adolescenti (cu varsta de 12 luni pana la 17 ani) in asociere cu acesti inductori ai enzimelor metabolice, trebuie luata in considerare o doza zilnica de 70 mg/m2 (a nu se depasi o doza zilnica efectiva de 70 mg).
Mod de administrare
Dupa reconstituire si diluare, solutia trebuie administrata in perfuzie intravenoasa cu ritm lent pe durata a aproximativ 1 ora. Vezi pct. 6.6 pentru indicatii privind reconstituirea.
Sunt disponibile flacoane de 70 mg si de 50 mg.
Caspofungina trebuie administrata in perfuzie ca doza unica zilnica.
Contraindicatii
Hipersensibilitate la acetatul de caspofungina.
Pacientii sub 18 ani.
Precautii
Administrarea asociata a caspofungin cu ciclosporina trebuie limitata doar la acei pacienti pentru care beneficiul potential depaseste riscul potential. In IH medie se scade doza in IH severa trebuie folosit cu precautie la acesti pacienti.
Interactiuni medicamentoase
Studiile in vitro arata ca substanta caspofungina nu este inhibitor al nici unei enzime a sistemului citocrom P450 (CYP). In studiile clinice, caspofungina nu a indus metabolizarea altor substante prin intermediul CYP3A4. Caspofungina nu este substrat pentru glicoproteina P si este un substrat slab pentru enzimele citocromului P450. In studii clinice si de farmacologie, s-a demonstrat, insa, interactiunea caspofunginei cu alte medicamente.
In doua studii clinice efectuate la voluntari adulti sanatosi, ciclosporina A (o doza de 4 mg/kg sau doua doze de 3 mg/kg administrate la 12 ore) a crescut ASC a caspofunginei cu aproximativ 35 %. Aceste cresteri ale ASC sunt probabil determinate de captarea hepatica scazuta a caspofunginei.
Caspofungina nu a crescut concentratiile plasmatice ale ciclosporinei. Atunci cand caspofungina si ciclosporina s-auadministrat concomitent, au aparut cresteri tranzitorii ale enzimelor hepatice ALAT si ASAT mai mici sau egale cu de 3 ori limita superioara a valorilor normale (LSN), care s-au remis la intreruperea administrarii medicamentelor. Intr-un studiu retrospectiv la 40 pacienti tratati cu caspofungina si ciclosporina in timpul utilizarii pe piata a produsului pentru o perioada de 1 pana la 290 zile (mediana17,5 zile), nu s-au semnalat reactii adverse hepatice grave. Cand cele doua medicamente sunt administrate concomitent, trebuie avuta in vedere monitorizarea atenta a enzimelor hepatice.
La voluntari adulti sanatosi, caspofungina a redus cu 26 % concentratia plasmatica de tacrolimus de dinaintea urmatoarei doze. La pacientii carora li se administreaza ambele tratamente este obligatorie monitorizarea standard a concentratiilor plasmatice de tacrolimus si ajustarea adecvata a dozelor de tacrolimus.
Studiile clinice cu voluntari adulti sanatosi demonstreaza ca farmacocinetica substantei caspofungina nu este afectata in proportie relevanta de catre itraconazol, amfotericina B, micofenolat, nelfinavir sau tacrolimus. Caspofungina nu a influentat farmacocinetica amfotericinei B, a itraconazolului, a rifampicinei sau a micofenolatului de mofetil. Desi datele de siguranta sunt limitate, se pare ca nu sunt necesare precautii speciale atunci cand amfotericina B, itraconazolul, nelfinavirul sau micofenolatul de mofetil se administreaza in asociere cu caspofungina.
Rifampicina determina cresterea cu 60% a ASC si cu 170 % a concentratiei plasmatice dinaintea dozei urmatoare a caspofunginei in prima zi de administrare in asociere, atunci cand inceperea tratamentului s-a facut simultan cu ambele medicamente la voluntari adulti sanatosi. Concentratia plasmatica a caspofunginei de dinaintea dozei urmatoare scade treptat dupa administrari repetate.
Dupa o administrare de doua saptamani, rifampicina a avut efect limitat asupra ASC, dar nivelurile concentratiei plasmatice de dinaintea dozei urmatoare au fost cu 30 % mai mici comparativ cu subiectii adulti carora li s-a administrat doar caspofungina. Mecanismul de interactiune s-ar putea datora unei inhibari initiale a proteinelor de transport, urmata de inductia lor.
Un efect similar este de asteptat si pentru alte medicamente cu efect inductor enzimatic. Date limitate din studii populationale de farmacocinetica indica posibilitatea ca la administrarea asociata de caspofungina cu inductorii efavirenz, nevirapina, rifampicina, dexametazona, fenitoina sau carbamazepina sa apara micsorarea ASC a caspofunginei. Cand se administreaza caspofungina in asociere cu inductori enzimatici, la pacientii adulti trebuie luata in considerare cresterea dozei zilnice la 70 mg, dupa doza de incarcare de 70 mg.
In toate studiile de interactiune medicamentoasa descrise mai sus au fost administrate doze zilnice de 50 sau 70 mg caspofungina. Interactiunea dozelor mai mari de caspofungina cu alte medicamente nu a fost studiata corespunzator.
La copii si adolescenti, rezultatele analizei de regresie a datelor farmacocinetice sugereaza ca administrarea dexametazonei in asociere cu caspofungina poate avea ca rezultat reduceri semnificative clinic ale concentratiilor plasmatice ale caspofunginei dinaintea dozei urmatoare. Aceste rezultate pot indica faptul ca, la asocierea cu inductori, la copii si adolescenti vor aparea reduceri similare celor
observate la adulti. in cazul in care caspofungina este administrata la copii si adolescenti (cu varsta de 12 luni pana la 17 ani) in asociere cu inductori ai clearance-ului medicamentului, cum sunt rifampicina, efavirenz, nevirapina, fenitoina, dexametazona sau carbamazepina, trebuie luata in considerare o doza zilnica de caspofungina de 70 mg/m2 (a nu se depasi o doza zilnica efectiva de 70 mg).
Sarcina
Datele cu privire la utilizarea caspofunginei la gravide lipsesc sau sunt limitate. Caspofungina trebuie folosita in timpul sarcinii numai daca este absolut necesar. Studiile la animale au evidentiat toxicitate asupra dezvoltarii. in studiile la animale s-a demonstrat traversarea barierei feto-placentare de catre caspofungina.
Alaptarea
Nu se cunoaste daca substanta caspofungina se excreta in laptele uman. Datele farmacodinamice/toxicologice disponibile la animale au evidentiat excretia caspofunginei in lapte.
Femeile tratate cu caspofungina nu trebuie sa alapteze.
Fertilitatea
Nu au existat efecte asupra fertilitatii in studiile efectuate la sobolani masculi si femele pentru caspofungina. Nu exista date clinice pentru evaluarea impactului asupra fertilitatii pentru caspofungina.
Nu s-au efectuat studii privind efectele asupra capacitatii de a conduce vehicule si de a folosi utilaje.
Au fost raportate simptome posibil mediate histaminic incluzand raportari de eruptii cutanate tranzitorii, edem al fetei, angioedem, prurit, senzatie de caldura sau bronhospasm. A fost raportata anafilaxie in timpul administrarii de caspofungina.
De asemenea, la pacienti cu aspergiloza invaziva au fost raportate edem pulmonar, sindrom de detresa respiratorie a adultului (SDRA) si infiltrate radiografice.
Adulti
In studii clinice, la 1865 subiecti adulti s-au administrat doze unice sau multiple de caspofungina:
564 pacienti neutropenici febrili (studiul privind terapia empirica), 382 pacienti cu candidoza invaziva, 228 pacienti cu aspergiloza invaziva, 297 pacienti cu infectii localizate cu Candida si 394 subiecti inrolati in studii de faza I. in studiul privind terapia empirica, pacientilor li s-a administrat chimioterapie pentru procese maligne sau li s-a efectuat transplant hematopoetic de celule stem (inclusiv 39 transplante alogenice). in studiile care au inclus pacienti cu infectie dovedita cu Candida, majoritatea pacientilor cu infectie candidozica invaziva prezentau boli de fond grave (de ex. boli hematologice, boli maligne, interventii chirurgicale majore recente, infectie HIV) care au necesitat numeroase tratamente asociate. Pacientii cu infectii cu Aspergillus din studiul fara comparator, au prezentat frecvent situatii medicale predispozante grave (de ex. transplant de maduva osoasa sau transplant periferic de celule stem, boli hematologice maligne, tumori solide sau transplant de organ), care au necesitat numeroase tratamente concomitente.
La toate tipurile de pacienti, flebita s-a raportat frecvent ca reactie adversa la locul de administrare.
Alte reactii adverse locale au inclus eritem, durere/sensibilitate, prurit, secretie si senzatie de arsura. La toti adultii tratati cu caspofungina (total 1780) modificarile clinice si de laborator raportate au fost de regula usoare si rareori au condus la intreruperea tratamentului.
S-au raportat urmatoarele reactii adverse:
Frecvente: hemoglobinemie scazuta, hematocrit scazut, numar scazut de celule albe
Mai putin frecvente: anemie, trombocitopenie, coagulopatie, leucopenie, hipereozinofilie, numar scazut de trombocite, numar crescut de trombocite, limfocitopenie, numar crescut de celule albe, neutropenie.
Tulburari metabolice si de nutritie:
Frecvente: hipokaliemie
Mai putin frecvente: hipervolemie, hipomagneziemie, anorexie, dezechilibru electrolitic, hiperglicemie, hipocalcemie, acidoza metabolica.
Tulburari psihice:
Mai putin frecvente: anxietate, dezorientare, insomnie.
Tulburari ale sistemului nervos:
Frecvente: cefalee
Mai putin frecvente: ameteala, disgeuzie, parestezie, somnolenta, tremor, hipoestezie.
Tulburari oculare:
Mai putin frecvente: icter ocular, vedere incetosata, edem palpebral, hiperlacrimatie.
Tulburari cardiace:
Mai putin frecvente: palpitatii, tahicardie, aritmie, fibrilatie atriala, insuficienta cardiaca congestiva.
Tulburari vasculare:
Frecvente: flebita
Mai putin frecvente: tromboflebita, hiperemie cutanata tranzitorie, bufeuri, hipertensiune arteriala, hipotensiune arteriala.
Tulburari respiratorii, toracice si mediastinale:
Frecvente: dispnee
Mai putin frecvente: congestie nazala, durere faringo-laringiana, tahipnee, bronhospasm, tuse, dispnee paroxistica nocturna, hipoxie, raluri, wheezing (respiratie suieratoare).
Tulburari gastro-intestinale:
Frecvente: greata, diaree, varsaturi
Mai putin frecvente: durere abdominala, durere la nivelul abdomenului superior, xerostomie, dispepsie, disconfort stomacal, distensie abdominala, ascita, constipatie, disfagie, flatulenta.
Tulburari hepatobiliare:
Frecvente: cresteri ale valorilor enzimelor hepatice (alanin aminotransferaza, aspartat aminotransferaza, fosfataza alcalina, bilirubina directa si bilirubina totala)
Mai putin frecvente: colestaza, hepatomegalie, hiperbilirubinemie, icter, functie hepatica anormala, hepatotoxicitate, tulburari hepatice.
Afectiuni cutanate si ale tesutului subcutanat:
Frecvente: eruptii cutanate, prurit, eritem, hiperhidroza
Mai putin frecvente: eritem multiform, eruptie cutanata tranzitorie maculara, eruptie cutanata tranzitorie maculopapulara, eruptie cutanata tranzitorie pruriginoasa, urticarie, dermatita alergica, prurit generalizat, eruptie cutanata tranzitorie eritematoasa, eruptie cutanata tranzitorie generalizata, eruptie cutanata tranzitorie morbiliforma, leziuni cutanate.
Tulburari musculo-scheletice si ale tesutului conjunctiv:
Frecvente: artralgie
Mai putin frecvente: durere de spate, durere in extremitati, durere osoasa, slabiciune musculara, mialgie.
Tulburari renale si ale cailor urinare:
Mai putin frecvente: insuficienta renala, insuficienta renala acuta.
Tulburari generale si la nivelul locului de administrare:
Frecvente: pirexie, frisoane, prurit la locul de administrare
Mai putin frecvente: durere, durere la locul de introducere al cateterului, fatigabilitate, senzatie de frig, senzatie de cald, eritem la locul de administrare, induratie la locul de administrare, umflare la locul de administrare, senzatie de disconfort general, edem.
Investigatii diagnostice:
Frecvente: hipokaliemie, hipoalbuminemie
Mai putin frecvente: hipercreatininemie, prezenta hematiilor in urina, hipoproteinemie, proteinurie, prelungirea timpului de protrombina, scurtarea timpului de protrombina, hiponatremie, hipernatremie, hipocalcemie, hipercalcemie, hipocloremie, hiperglicemie, hipomagneziemie, hipofosfatemie, hiperfosfatemie, hiperuremie, cresterea concentratiei de gama-glutamil transferaza, prelungirea timpului de tromboplastina partial activata, scaderea concentratiei de bicarbonat, hipercloremie, hiperkaliemie, hipertensiune arteriala, scaderea concentratiei de acid uric, hematurie, zgomote respiratorii anormale, scaderea concentratiei de dioxid de carbon, cresterea concentratiei medicamentelor imunosupresoare, cresterea raportului normalizat international, litiaza urinara,
leucociturie si cresterea pH-ului urinar.
Caspofungina a fost, de asemenea, evaluata la doze zilnice administrate de 150 mg (timp de pana la 51 zile) la 100 pacienti adulti. Studiul a comparat caspofungina administrata zilnic in doza de 50 mg (dupa o doza de incarcare de 70 mg in ziua 1) cu o doza zilnica de 150 mg utilizata in tratamentul candidozei invazive. in acest grup de pacienti, siguranta administrarii caspofunginei in doza mai mare a fost in general similara cu cea a pacientilor carora li s-a administrat doza zilnica de 50 mg caspofungina. Proportia de pacienti cu reactii adverse grave legate de medicament sau cu reactii adverse grave legate medicament care au dus la intreruperea administrarii caspofunginei a fost comparabila in cele 2 grupuri de tratament.
Copii si adolescenti
Datele din 5 studii clinice incheiate la 171 copii si adolescenti sugereaza faptul ca incidenta globala a reactiilor adverse (26,3%; Ii 95%-19,9, 33,6) nu este mai mare decat cea raportata la adultii carora li s-a administrat caspofungina (43,1%; Ii 95%-40,0, 46,2). Cu toate acestea, copiii si adolescentii au probabil un profil al reactiilor adverse diferit fata de adulti. Cele mai frecvente reactii adverse legate
de medicament raportate la copii si adolescenti carora li s-a administrat caspofungina au fost pirexie (11,7%), eruptie cutanata tranzitorie (4,7%) si cefalee (2,9%).
S-au raportat urmatoarele reactii adverse:
Tulburari hematologice si limfatice:
Frecvente: hipereozinofilie.
Tulburari ale sistemului nervos:
Frecvente: cefalee.
Tulburari cardiace:
Frecvente: tahicardie.
Tulburari vasculare:
Frecvente: hiperemie cutanata tranzitorie, hipotensiune arteriala.
Tulburari hepatobiliare:
Frecvente: cresteri ale concentratiilor enzimelor hepatice (AST, ALT).
Afectiuni cutanate si ale tesutului subcutanat:
Frecvente: eruptii cutanate tranzitorii, prurit.
Tulburari generale si la nivelul locului de administrare:
Foarte frecvente: febra
Frecvente: frisoane, durere la locul de introducere al cateterului.
Investigatii diagnostice:
Frecvente: hipokaliemie, hipomagneziemie, hiperglicemie, hipofosfatemie si hiperfosfatemie.
Similar adultilor, la copii si adolescenti au fost raportate, de asemenea, simptome similare mediate histaminic.
Experienta dupa punere pe piata:
Urmatoarele reactii adverse au fost raportate dupa punerea pe piata a medicamentului:
Tulburari hepatobiliare: Disfunctie hepatica.
Tulburari generale si la nivelul locului de administrare: Tumefiere si edem periferic.
Investigatii dignostice: Hipercalcemie.
Supradozaj
S-a raportat administrarea necorespunzatoare a pana la 400 mg caspofungina intr-o singura zi. in aceaste situatii nu s-au inregistrat reactii adverse de importanta clinica. Caspofungina nu este dializabila.
Compozitie
Fiecare flacon contine caspofungina 50 mg (sub forma de acetat).
Ambalaj
Pulbere pentru concentrat pentru solutie perfuzabila.
Inainte de reconstituire, pulberea este compacta, alba pana la aproape alba.