Frisoanele

Consultant medical:

Dr. Alexe Raluca-Maria
Medic primar Medicina Interna, Competenta Ultrasonografie Generala

Cabinet Medical Individual Dr. Alexe Raluca Maria

Ce este frisonul

Frisonul se defineste prin senzatia de frig insotita de spasme musculare. Daca frisoanele apar pe neasteptate, de regula, sunt cauzate de afectiuni care provoaca febra.
Frisoanele apar ca reactie normala de adaptare a organismului la frig.

Cum apare frisonul

Creierul regleaza temperatura corpului. Atunci cand apare o infectie, celulele care lupta impotriva acesteia produc anumite substante chimice.

In anumite cazuri, aceste substante se deplaseaza prin sistemul circulator, determinand creierul sa creasca temperatura organismului, astfel, apare febra.

Frisoanele apar in timpul cresterii temperaturii corpului.

Cauze si riscuri

Cele mai des intalnite cauze de frison includ:

1. Expunerea la frig;

2. Infectii virale si bacteriene:
- gastroenterita
- raceala
- mononucleoza infectioasa
- gripa
- meningita
- pneumonie
- infectii streptococice
- infectii ale tractului urinar (cistite, pielonefrite)
- septicemie (infectii in sange)
- malarie
- tuberculoza;

3. Menopauza (are diverse simptome, printre care si frisoanele sau bufeurile);

4. Cancer (leucemie, limfom);

5. Reactii la medicamente (antibiotice, interferon beta, medicamente pentru tratamentul convulsiilor);

6. Boli autoimune: lupus eritematos sistemic, anemia;

7. Varsta: nou-nascutii si batranii au o toleranta scazuta la frig;

8. Stresul sau starea de sanatate precara;

9. Malnutritia: dieta defectuoasa si deficitul de vitamina B cresc sensibilitatea la temperaturi scazute;

10. Hipotiroidismul;

11. Diabetul zaharat;

12. Sistemul imunitar scazut la bolnavii de SIDA sau cei care au cancer;

13. Alte infectii sau boli necunoscute.

Diagnostic si investigatii

Diagnosticul este stabilit in urma examenului fizic, in functie de starea generala de sanatate a pacientului. In cazuri exceptionale sunt necesare si investigatii suplimentare, precum analize complete de sange sau teste specifice pentru depistarea cancerului ce pot fi utile in diagnosticarea unei infectii sau a cancerului de sange; in acelasi timp explicandu-se si prezenta frisoanelor.

Daca se considera ca simptomul este specific menopauzei se va masura si nivelul hormonal din sange. Medicul poate solicita masurarea titrului de anticorpi daca presupune ca ar putea fi vorba despre o boala autoimuna. Se va face o urocultura si alte analize de urina, in cazul in care doctorul suspecteaza existanta unei infectii a tractului urinar. In functie de rezultatele obtinute pot fi necesare si alte teste, cum ar fi o radiografie toracica, daca este suspectata pneumonia.

Tratament si monitorizare

Tratamentul frisoanelor consta in administrarea unui tratament specific cauzei. Paracetamolul sau ibuprofenul pot fi folosite pentru scaderea febrei.

Daca o persoana are o infectie se recomanda administrarea antibioticelor, dar NU la alegerea pacientului, ci numai la indicatia medicului. Daca medicatia este cauza frisoanelor, atunci aceasta trebuie oprita.

Femeile care sunt la menopauza trebuie sa consulte medicul curant pentru a discuta despre optiunea terapiei de substitutie hormonala (cu estrogen, de exemplu care scade la menopauza).

Persoanele care sufera de boli autoimune pot necesita medicatie care sa reduca inflamatia sau sa suprime actiunea sistemului imunitar. La bolnavii de cancer poate fi indispensabila interventia chirurgicala, chimioterapia sau radioterapia.

Care sunt efectele secundare ale tratamentelor?

Efectele secundare depind de tipul de tratament; de exemplu, ibuprofenul poate cauza reactii alergice si poate afecta stomacul, prednisonul poate duce la iritatie gastrica,  cresterea in greutate, slabirea oaselor si chiar depresie.

Terapia de substitutie hormonala detine multiple efecte secundare, printre care si cresterea riscului formarii cheagurilor de sange. Orice interventie chirurgicala implica posibilitatea aparitiei unei infectii, hemoragiei si reactiilor alergice la anestezie.

Efectele pe termen lung

Frisoanele sunt temporare si nu au efecte pe termen lung.

Reactiile pe termen lung depind de cauza acestor manifestari. De exemplu, cea mai frecventa cauza, viroza obisnuita (raceala) nu are nici o urmare pe termen lung; pneumonia poate fi tratata, dar in cazuri severe poate conduce la deces; bolile autoimune pot cauza leziuni la diferite sisteme sau organe ale corpului (rinichi, articulatii, plamani etc.).

Ce alte simptome ar trebui urmarite?

Orice simptom nou sau orice amplificare a unei manifestari ar trebui raportata medicului.

Complicatiile si modificarile depind de cauzele care au declansat frisoanele; de exemplu, bolnavii de cancer trebuie sa repete testele de sange specifice si sa fie supravegheati pe toata durata tratamentului pentru a se observa raspunsul organismului la medicatie.