Dr. Claudia Topea
Diabet zaharat, nutritie si boli metabolice
Varicela (varsatul de vant) este una dintre cele mai frecvente boli infecto-contagioase care cauzeaza eruptie (urticarie). Varicela apare pe tot parcursul anului, intalnindu-se mai frecvent iarna si primavara.
Mai mult de 90% din oamenii din intreaga lume ajung sa faca boala la un moment dat in viata, mai ales daca acestia nu sunt vaccinati impotriva varicelei. In Statele Unite varicela apare mai frecvent la copii. Cu toate acestea in unele tari (spre exemplu in tarile tropicale) varicela este intalnita mai frecvent la adulti.
Altminteri, la copiii sanatosi varicela nu este de obicei o afectiune grava, insa severitatea acestei afectiuni variaza de la o persoana la alta. Varicela de obicei este mult mai severa si cauzeaza complicatii la femeile gravide, la nou-nascuti, la copii cu varsta peste 15 ani si la persoanele care au sistemul imunitar afectat.
Virusul ce cauzeaza varicela se transmite cu usurinta de la o persoana la alta. Cel mai frecvent transmiterea bolii se realizeaza pe cale respiratorie, prin intermediul mucoaselor bucale si nazale. De asemenea virusul se poate transmite prin aer, prin stranut sau tuse, de la persoane bolnave. Mai rar, virusul se transmite prin secretiile rezultate din ruperea veziculelor cutanate.
In organism virusul se raspandeste prin sange (hematogen) si in final se localizeaza in tegumente, mucosae, si diferite organe tinta. Cea mai contagioasa perioada incepe cu 2-3 zile inainte de aparitia eruptiei veziculare si continua in timpul formarii veziculelor (care dureaza in general 4-5 zile) pana in momentul cand toate veziculele au format cruste.
Infectarea de la nivelul veziculelor din herpes zoster apare in putine cazuri.
Atat femeia insarcinata cat si fatul, au un risc crescut de a face varicela daca gravida nu a facut boala pana atunci sau daca nu a fost vaccinata impotriva varicelei. Riscul este crescut foarte mult, daca cineva din familie are varicela, datorita contactului apropiat cu acea persoana. Expunerea la varicela inseamna a fi in preajma unei persoane cu semne prezente de varicela sau daca ii apar dupa 2-3 zile.
In plus, persoana care se imbolnaveste de varicela poate sa faca o forma mai severa de boala decat persoana care i-a transmis boala.
Odata cu imbolnavirea se dobandesc anticorpi (imunitate) si persoana respectiva nu va mai face forma grava de boala dar poate dezvolta o forma usoara de boala. In general daca virusul devine din nou activ o persoana nu va mai face varicela ci va face zona zoster sau herpes zoster.
Perioada de incubatie, care dureaza de la expunerea la virusul varicelei pana la aparitia semnelor de boala, este de obicei intre 14-16 zile dar poate fi cuprinsa intre 10-21 zile.
Primele simptome ale varicelei sunt:
- febra intre 38 si 39,4 C;
- indispozitie, oboseala si stare de rau;
- apetit diminuat sau disparut;
- dureri de cap si inflamatia gatului.
Primele semne sunt de obicei usoare la copii, dar la adulti pot fi severe. La copii malnutriti sau la adulti pot sa apara complicatii numeroase: pneumonii, meningite, encefalite, mielite, etc. Aceste semne persista pe toata perioada bolii. Dupa 1-2 zile de la aparitia primelor semne de boala, apare eruptia (urticarie) pruriginoasa, care produce mancarime.
Stadiile eruptiei cutanate din varicela:
- pete rosii sau umflaturi: ce se transforma in vezicule pline cu lichid clar sau tulbure;
- veziculele: se rup si zemuiesc;
- veziculele rupte: sunt acoperite de cruste.
Cea mai contagioasa perioada incepe cu 2-3 zile inainte de aparitia eruptiei veziculare, continua in timpul formarii veziculelor (care dureaza in general 4-5 zile) pana in momentul cand toate veziculele au format cruste.
Veziculele apar in valuri successive timp de 3-4 zile dupa debutul bolii, astfel incat pe pielea bolnavului pot fi examinate leziuni aflate in toate stadiile lor evolutive: papule, vezicule pline de lichid, cruste.
In alte afectiuni poate aparea eruptie cutanata similara cu cea din varicela.
Simptomele din varicela (febra, starea de rau, scaderea apetitului, durerea de cap, tusea si inflamatia gatului) apar de obicei dupa 14-16 zile de la contactul cu o persoana infectata cu virusul varicelo-zosterian. Cu toate acestea pot sa treaca si 21 de zile de la contactul cu o persoana infectata pana la aparitia simptomelor de boala.
La unii copii eruptia din varicela poate sa apara fara ca acestia sa prezinte si alte semne de boala.
Copiii cu varsta sub 6 luni au o oarecare imunitate (apararea organismului) impotriva varicelei datorita anticorpilor (proteine a serului sangvin secretate de limfocitele B, care sunt globule albe ce intervin in imunitate, ca reactie la introducerea unei substante straine-numita antigen in organism) transmisi de la mama. In cazul in care copiii sunt infectati cu acest virus ei pot sa nu prezinte multe din semnele de boala.
Persoanele care au sistemul imunitar afectat prezinta primele semne de boala mai devreme decat de obicei, la 10-14 zile dupa contactul cu persoana infectata.
Eruptia cutanata din varicela de obicei apare in partea superioara a corpului (trunchi si fata) dupa 1-2 zile de la aparitia simptomelor. Cea mai afectata zona este trunchiul, membrele superioare si cele inferioare fiind afectate printre ultimele. Eruptia cutanata se raspandeste si la nivelul scalpului (pielea capului), fetei, nasului si gurii.
In cazuri rare eruptia poate afecta conjunctiva (membrana mucoasa transparenta ce acopera fata interna a pleoapelor si o parte a globului ocular) si corneea, interiorul gatului si zona genitala.
Este nevoie de 1-2 zile pentru ca maculele (pete rosii) sa treaca prin toate stadiile de evolutie, inclusiv uscare si acoperire de cruste. Zilnic apar noi pete rosii (macule) timp de 5-7 zile.
Cea mai frecventa complicatie infectioasa a varicelei la copii cu varsta sub 5 ani, este suprainfectia bacteriana secundara a leziunilor cutanate. Suprainfectia poate aparea pe zgarieturi datorate scarpinatului, acesta permitand patrunderea bacteriilor de la nivelul pielii sau a bacteriilor de sub unghie in veziculele care apar in varicela.
Cele mai multe infectii cutanate din varicela nu sunt grave, insa necesita ingrijiri medicale de specialitate.
Daca nu este tratata, aceasta se poate agrava. Aceasta infectie poate aparea si la nivelul crustelor. Unele persoane pot avea vezicule intr-un numar mai mare si simptome care dureaza mai mult decat la copiii sanatosi.
O alta complicatie posibila ce poate aparea in varicela este ataxia cerebeloasa acuta (probleme de coordonare a musculaturii), fiind datorata afectarii unei parti a creierului de catre virusul varicelo-zosterian. Aceasta afectare a sistemului nervos central este de regula usoara. Desi este rar intalnita afecteaza in general copii cu varste mai mari.
Pneumonia variceloasa este cea mai serioasa complicatie a varicelei, aparand mai frecvent la adulti decat la copii. Mai mult de 20-30 de adulti din 10.000 care fac varicela au nevoie de spitalizare.
Copiii nascuti din mame care au facut varicela in primul sau la inceputul celui de-al doilea trimestru de sarcina dezvolta sindromul de varicela congenitala care poate cauza anomalii (afectiuni de structura) congenitale, ca de exemplu afectari ale ochiului sau hipoplazie de membre.
La adulti cea mai frecventa complicatie care apare in varicela este pneumonia variceloasa.
Virusul varicelo-zosterian care cauzeaza varicela poate determina diferite forme de boala. Aceste forme de varicela apar cel mai frecvent la copiii si la fetii gravidelor bolnave de varicela.
Cu toate ca in urma imbolnavirii cu varicela, persoana devine imuna la boala, virusul varicelo-zosterian ramane inca in organism. Acest virus poate cauza herpes-zoster cand persoana se afla la varsta adulta. Aproximativ 15% din persoanele care au facut varicela vor dezvolta in timpul vietii herpes-zoster.
Persoane care pot manifesta forma grava de varicela sau complicatii:
- copiii infectati de mama: nou-nascutii din mame care au varicela prezinta un risc crescut de a face forme grave de varicela; copiii nascuti din mame care au facut varicela in primul sau la inceputul celui de-al doilea trimestru de sarcina dezvolta sindromul de varicela congenitala care poate cauza anomalii congenitale, ca de exemplu afectari ale ochiului sau hipoplazie de membre;
- femeile insarcinate cu varicela prezinta un risc crescut de nastere prematura si pneumonie variceloasa;
- persoanele peste 15 ani (in special fumatorii si cei care au boli cronice pulmonare);
- persoanele cu afectarea sistemului imunitar;
- persoanele cu mucoviscidoza (fibroza chistica) in care sunt afectati plamanii si alte organe;
- copiii si adolescentii care au urmat tratament indelungat cu aspirina.
Persoanele care nu au facut boala sau cele care nu sunt vaccinate impotriva varicelei prezinta un risc crescut de a face boala daca:
- locuiesc cu o persoana care are varicela;
- muncesc sau se joaca mai mult de o ora in preajma unei persoane cu varicela;
- sunt internati in spital si impart camera cu o persoana care mai tarziu va face varicela sau sunt ingrijiti de un cadru medical care va face varicela;
- au un sistem imun deficitar.
De asemenea riscul de a face varicela creste daca un membru al familiei are varicela, datorita contactului cu persoana respectiva. In plus persoana care face varicela poate face o forma mai severa a bolii decat persoana de la care a luat boala. Perioada cea mai contagioasa este cu 1-2 zile inainte de aparitia eruptiei cutanate si pana cand veziculele se usuca si se acopera de cruste.
In cazul vaccinarii impotriva virusului varicelo-zosterian, persoana respectiva este contagioasa doar in cazul aparitiei veziculelor. Persoana ramane contagioasa atata timp cat noi macule apar si pana cand acestea se transforma in vezicule, care se sparg in evolutie si acestea se acopera de cruste.
Unele persoane au risc crescut de a face complicatii ale varicelei, ca de exemplu nou-nascutii, adolescentii, adultii - in special femeile insarcinate - si cei cu sistem imunitar deficitar.
Daca o persoana a facut varicela devine imuna fata de acest virus. Este posibil sa apara o reactie usoara de boala in urma unei noi expuneri la virusul varicelo-zosterian, ca de exemplu aparitia catorva macule si o usoara febra. Cu toate acestea persoana nu va face varicela din nou.
Medicul trebuie anuntat imediat ce apar urmatoarele semne de boala:
- dureri de cap severe sau varsaturi, sensibilitate la lumina, somnolenta sau confuzie; acestea sunt semne de inflamatie a creierului (encefalita);
- probleme respiratorii sau tuse persistenta; acestea sunt semne de pneumonie variceloasa;
- inflamatia pielii care devine calda si rosie sau eruptia cutanata foarte extinsa; acestea sunt semne ale unei infectii cutanate grave.
Medicul trebuie anuntat imediat ce apar urmatoarele semne de boala la copilul cu varicela:
- febra mai mare de 38,9 C care dureaza mai mult de 2 zile;
- mancarime severa care nu raspunde la tratament;
- eruptia variceloasa la nivelul ochilor (globilor oculari);
- eruptie cutanata care dureaza mai mult de 2 saptamani.
Tinerii, adultii - in special femeile insarcinate - si persoanele care au sistemul imun deficitar, sunt obligati intotdeauna sa solicite asistenta medicala daca vin in contact cu o persoana bolnava de varicela si nu stiu daca au facut varicela in trecut.
Persoana care are varicela trebuie sa consulte medicul pentru a se sfatui cu el ce masuri de precautie trebuie sa ia pentru a nu raspandi varicela la serviciu, la scoala si la cabinetul medical (cand merge la consultatie). La cabinetul medical pacientul va fi preluat imediat de personalul medical, pentru a nu intra in contact cu alte persoane in sala de asteptare, pentru a nu le infecta.
Poate diagnostica si trata varicela:
- medicul de familie;
- medicul specialist pediatru;
- asistentele medicale.
In cazul in care apar complicatii este necesar consultul unui medic specialist. Pentru probleme ale plamanilor trebuie consultat pneumologul. Cu toate acestea, cei mai multi copii si adulti fara probleme de sanatate, nu fac complicatii serioase ale varicelei.
Varsatul de vant (varicela) de obicei poate fi diagnosticat pe baza eruptiei cutanate. La copiii fara alte probleme de sanatate este suficienta uneori, descrierea eruptiei cutanate la telefon medicului de familie, pentru ca acesta sa puna diagnosticul. Cu toate acestea unele persoane au nevoie de asistenta medicala la aparitia primelor semne de boala.
Exista un risc crescut de a face complicatii ale varicelei mai ales la persoanele tinere, la adulti (care fumeaza sau au afectiuni cronice pulmonare), la femeile insarcinate sau la cei cu afectarea sistemului imun.
La cabinetul medical varicela este diagnosticata de catre medic pe baza istoricului bolii si a examenului fizic.
Testele virale pot determina daca o persoana are imunitate (anticorpi) impotriva varicelei. Odata ce o persoana dobandeste imunitate impotriva varicelei aceasta nu mai face boala din nou.
In momentul in care apare eruptia cutanata veziculara, se poate preleva lichid din vezicula pentru a se determina daca virusul varicelo-zosterian a produs aceasta eruptie.
Se folosesc urmatoarele tipuri de analize pentru examinare:
- celule recoltate din vezicule (prelucrate prin imunofluorescenta): rezultatele se obtin in 1-2 ore;
- lichid recoltat din interiorul veziculei (cultura virala): rezultatele se obtin dupa 7-21 de zile;
- microscopia raclatului de la baza veziculelor releva celule gigante multinucleate.
Daca o femeie insarcinata face varicela in primul trimestru de sarcina are posibilitatea sa verifice daca fatul va avea anomalii congenitale. Aceasta se poate vedea cu ajutorul ecografiei fetale.
La ora actuala nu exista nici un test screening pentru a determina imunitatea la varicela,care sa se poata folosi la majoritatea oamenilor, sa nu aiba efecte secundare, sa fie sigur si ieftin. In general varicela apare la copii si apoi acestia devin imuni la virusul varicelo-zosterian.
La unele persoane este necesar sa fie testata imunitatea impotriva virusului varicelo-zosterian. Acestea includ persoanele care lucreaza in spitale, centre de zi, scoli sau alte institutii unde varicela se poate transmite cu usurinta de la o persoana la alta.
In multe tari este obligatoriu ca toti copiii de varsta scolara sa fie vaccinati impotriva varicelei sau sa se poata dovedi imunitatea copilului impotriva virusului varicelo-zosterian.
Persoanele cu risc crescut de a face forme grave de varicela sau complicatii grave, sunt investigate pentru a determina daca au avut varicela si au imunitate impotriva virusului varicelo-zosterian.
Dintre aceste persoane fac parte:
- femeile care doresc sa aiba copii: femeile care doresc sa ramana insarcinate sau gravidele trebuie testate pentru a determina daca au imunitate fata de virusul varicelo-zosterian; daca exista imunitate impotriva virusului varicelo-zosterian atunci sunt evitate complicatiile ce pot aparea in timpul sarcinii;
- persoanele cu sistemul imunitar afectat.
In cazul in care o persoana nu a avut niciodata varicela si deci nu are imunitate impotriva virusului varicelo-zosterian, ar trebui sa se vaccineze pentru a evita inbolnavirea (Varivax). Inainte de vaccinare trebuie consultat medicul pentru a discuta despre riscurile si beneficiile acestui vaccin.
Tratamentul varsatului de vant (varicela) variaza in functie de varsta persoanei, starea de sanatate si de severitatea bolii.
La copiii care nu au alte afectiuni, varicela se poate trata doar la domiciliu.
Tratamentul recomandat consta in administrarea de paracetamol sau Ibuprofen pentru a reduce febra si disconfortul, dar nu se recomanda folosirea de medicamente orale sau lotiuni de uz extern care sa inlature mancarimea.
La persoanele tinere cu varsta sub 20 de ani nu se recomanda aspirina deoarece aceasta prezinta un risc crescut de a dezvolta sindrom Reye. De asemenea aplicarea pe tegumente a fainii de ovaz calmeaza mancarimea.
Adolescentii si adultii cu varicela de obicei prezinta simptome mai severe de boala decat copiii si totodata acestia au un risc crescut de a dezvolta complicatii de boala. Cu toate acestea cei mai multi au nevoie doar de tratament administrat la domiciliu.
Persoanele adulte care au varicela trebuie sa fie consultate de cadrele medicale; unele dintre acestea necesita ingrijire medicala in spital.
Femeile insarcinate si persoanele care au sistemul imun deprimat sunt susceptibile de a dezvolta complicatii. Se recomanda consultul medical la aceste persoane, imediat ce se constata ca sunt bolnavi de varicela.
Tratamentul medical poate induce formarea de anticorpi impotriva varicelei care pot intarzia sau preveni aparitia acesteia, de asemenea tratamentul medical antiviral determina scurtarea duratei bolii.
Vaccinul impotriva varicelei trebuie facut chiar daca persoana a fost expusa la varicela; acest tratament poate impiedica aparitia bolii. Acest vaccin este recomandat sa fie facut imediat in primele 3 zile de la expunerea persoanei la varicela.
Tratament ambulator (la domiciliu)
Cei mai multi dintre copiii fara alte afectiuni, adolescentii si adultii care au varsat de vant (varicela) au nevoie de tratament doar la domiciliu. Cu toate acestea, toti adultii cu varicela necesita consult medical.
O persoana bolnava de varicela nu necesita sa stea in pat, dar e recomandat ca aceasta sa stea linistita si in repaus.
Nu se recomanda tratarea simptomelor, ca de exemplu febra si mancarimea. Trebuie sa fie consultat medicul care ingrijeste copilul inainte ca acesta sa ia anumite medicamente.
Copiii sunt mult mai sensibili la efectele adverse ale unor medicamente. De asemenea absorbtia medicamentelor la copii este diferita de cea a adultului. La copii, administrearea medicamentelor trebuie facuta cu o lingurita marcata sau cu o cupa speciala; nu trebuie folosita o lingura obisnuita pentru administrarea medicatiei sau o cantitate la intamplare.
Reducerea pruritului (scarpinat)
Eruptia din varicela este pruriginoasa (produce mancarime). Gratajul (scarpinatul) veziculelor poate cauza infectia acestora sau prezenta de cicatrici care vor ramane dupa vindecarea varicelei.
Unele metode terapeutice efectuate la domiciliu pot impiedica scarpinatul din eruptia variceloasa, ca de exemplu faina de ovaz aplicata pe piele, compresele reci, calmante si administrarea de antihistaminice (antialergice) oral.
Monitorizarea febrei
Febra reprezinta raspunsul normal al organismului la infectie. Prezenta unei temperaturi mai mari decat temperatura normala a organismului sugereaza distrugerea bacteriei sau virusului care a cauzat boala.
Administrarea medicamentelor ce reduc temperatura opreste acest proces natural, astfel incat se recomanda utilizarea acestora doar atunci cand este absolut necesar. In cazul in care pe un copil cu varicela nu il deranjeaza simptomele si nu se plange de boala, nu se recomanda medicamente pentru scaderea febrei.
Trebuie anuntat medicul daca febra persista mai mult de 48 de ore. Reducerea febrei se poate face fara medicamente, prin administrarea de lichide reci.
Prevenirea transmiterii infectiei
Transmiterea varsatului de vant (varicelei) se realizeaza foarte usor de la o persoana la alta. In cazul expunerii frecvente si intr-un mediu inchis cu o persoana bolnava de varicela, ca de exemplu un membru al familiei, se produce o expunere la o cantitate crescuta de virus. Astfel, persoana infectata face o forma de boala mai severa decat persoana care a transmis boala.
De asemenea exista si un risc crescut de a avea complicatii, in special daca persoana infectata are un sistem imunitar deficitar. Pentru a preveni transmiterea varicelei este bine ca persoana bolnava sa ramana la domiciliu, fara a merge la munca sau la scoala.
Prevenirea complicatiilor varicelei
Cei mai multi copii fara alte afectiuni si adulti se vindeca de varicela fara complicatii. Trebuie consultat medicul in cazul unor simptome neobisnuite, persistente si grave.
Tratament medicamentos
Cele mai multe persoane pot fi vaccinate impotriva varsatului de vant (varicela). Vaccinul este eficient atunci cand este facut inainte de expunerea la virus. De asemenea vaccinul poate preveni infectia sau poate determina doar o forma usoara de boala, atunci cand este facut in primele 3 zile de la expunere.
De asemenea tratamentul antiviral reprezinta o optiune in momentul aparitiei primelor simptome de boala. Acest tratament nu impiedica prezenta semnelor de boala, dar poate determina scurtarea perioadei si totodata favorizeaza dezvoltarea unei forme usoare de boala.
Administrarea anticorpilor impotriva varicelei impiedica aparitia bolii in cazul expunerii la virusul varicelo-zosterian. Cu toate acestea, tratamentul cu anticorpi determina o protectie pentru scurt timp (pana la 3 saptamani).
O data cu aparitia simptomelor de varicela se pot lua masuri pentru imbunatatirea starii generale.
Vaccinarea pentru prevenirea varicelei
Varicela poate fi prevenita prin vaccinarea cu vaccinul varicelo-zosterian inainte de expunerea la acest virus.
Vaccinarea in primele 3 zile impiedica imbolnavirea sau favorizeaza aparitia unei forme usoare da boala in cazul expunerii la varicela.
Medicamente care reduc severitatea varicelei:
- medicamente antivirale ca de exemplu: Zovirax, Foscavir, Famvir, Valtrex si Denavir; tratamentul antiviral este recomandat de obicei la adulti si la persoanele cu sistem imunitar scazut; in mod normal copiii cu varicela fara alte afectiuni nu necesita tratament antiviral (nu se cunoaste daca tratamentul antiviral reduce riscul aparitiei complicatiilor)
- anticorpii impotriva varicelei, ca de exemplu: imunoglobulina varicelo-zosteriana (VZIG) sau imunoglobulina zosteriana (ZIG); administrarea acestor imunoglobuline (anticorpi) trebuie facuta inainte de aparitia eruptiei din varicela; anticorpii impotriva varicelei administrati injectabil nu ofera o protectie de lunga durata.
Medicamente simptomatice (reduc durerea si disconfortul):
- acetaminofen (Paracetamol, Tylenol, Tempra) sau Ibuprofen pentru controlul durerii si al febrei;
- persoanele peste 20 de ani pot lua aspirina pentru reducerea febrei (la persoanele sub 20 de ani nu se recomanda tratamentul cu aspirina datorita riscului de a dezvolta sindrom Reye);
- antihistaminice (antialergice) pentru a diminua scarpinarea, ca de exemplu Temaril, Benadril.
De retinut!
Vaccinarea previne imbolnavirea cu varicela, determinand astfel lipsa simptomelor de boala care cauzeaza disconfort si in consecinta lipsa de la serviciu sau de la scoala, precum si inlaturarea posibilelor complicatii.
In cazuri rare, dupa vaccinare poate aparea o eruptie (urticarie) usoara. In acest caz este bine sa nu existe contact cu alte persoane care nu au facut varicela sau care nu au fost vaccinate. Dupa disparitia eruptiei si dupa ce toate veziculele s-au uscat si s-au format cruste, persoana infectata nu mai este contagioasa.
In momentul administrarii tratamentului simptomatic trebuie urmarite cu atentie instructiunile. La nou nascuti si la copiii mici este necesara o atentie speciala in administrarea tratamentului medicamentos sau a altor metode.
Medicul recomanda tratament cu antibiotice daca exista o infectie a pielii datorata veziculelor ce apar in varicela.
Tratament chirurgical
Nu exista tratament chirurgical pentru varicela.
Alte tratamente
Nu exista alte terapii pentru tratarea varicelei.
Varsatul de vant (varicela) este una dintre cele mai frecvente boli infecto-contagioase cauzate de virusul de tip herpetic. Prevenirea imbolnavirii cu varicela se face prin administrarea vaccinului numit varicelo-zosterian, cel mai frecvent fiind numit vaccinul varsatului de vant.
Vaccinul este recomandat urmatoarelor persoane:
- cei mai multi copii in primele 12-18 luni de viata, facand parte din programul de vaccinare de rutina;
- copii care sunt complet vaccinati prin programul de imunizare de rutina si care nu au facut varicela; in multe tari este obligatoriu ca toti copii de varsta scolara sa fie vaccinati impotriva varicelei sau sa se poata dovedi imunitatea copilului impotriva virusului varicelo-zosterian;
- adolescenti si adulti care nu au facut varicela;
- persoane adulte care nu isi amintesc daca au facut varicela in copilarie; acest lucru le ofera siguranta de a nu se imbolnavi chiar daca acestia au avut varicela;
- persoane care nu au facut varicela sau cele care nu au fost vaccinate si au venit in contact cu o persoana care avea varicela.
Majoritatea organizatiilor de sanatate recomanda efectuarea vaccinarii impotriva virusului varicelo-zosterian. S-a dovedit ca acest vaccin impiedica imbolnavirile severe sau moderate cu varicela in 95% din cazuri si a formelor usoare de boala in aproximativ 70-85%. Ocazional, persoanele vaccinate impotriva varicelei fac o forma de boala foarte usoara, stearsa.
Aceasta forma de boala apare cand persoanele sunt expuse la tipul salbatic al virusului varicelo-zosterian. In acest caz infectia virala este mai usoara, pacientii prezentand cateva vezicule la nivelul pielii si doar cateva simptome comparativ cu infectia obisnuita de varicela. Trebuie sa fie consultat medicul daca exista intrebari sau alte nelamuriri legate de administrarea vaccinului.
Unele studii efectuate arata ca sansa de a face o forma usoara de varicela creste o data cu prelungirea duratei de timp ce a trecut de la prima vaccinare. In unul din studii se constata ca eficacitatea vaccinului scade dupa primul an de la vaccinare cand este facut la copii sub 15 luni. In urma rezultatelor acestor studii, cercetatorii discuta de o a doua vaccinare care sa determine o crestere a eficacitatii mai ales la copii sub 13 luni.
De asemenea se poate preveni varicela daca dupa expunerea la virus organismul dobandeste rapid anticorpi impotriva varicelei. In cazul in care o persoana intra in contact cu o persoana bolnava de varicela si nu este sigura daca are imunitate fata de virus (nu a dobandit anticorpi) trebuie sa consulte medicul in vederea vaccinarii sau a altui tip de profilaxie.
Prevenirea imbolnavirii cu varicela se poate face si prin evitarea contactului cu o persoana infectata de acest virus. Aceasta se recomanda persoanelor care au un sistem imunitar deficitar. Cu toate acestea virusul varicelo-zosterian se transmite de la o persoana infectata fara ca aceasta sa prezinte semne de boala.
Varsatul de vant (varicela) se transmite foarte rapid, mai ales persoanelor aflate intr-un spatiu inchis, ce vin in contact cu alte persoane, ca de exemplu copiii in salile mici de clasa sau persoane care impart acelasi dormitor.
Este dificila prevenirea varicelei odata ce a aparut eruptia cutanata.
Femeile care doresc sa ramana insarcinate si nu au facut varicela ar trebui sa se vaccineze impotriva virusului sau sa testeze daca au imunitate, deoarece in acest mod previn complicatiile ce pot aparea in cazul infectiei din timpul sarcinii.
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.