Dr. Pop-Began Ioan Nicolae Doru
Medic rezident Medicina de Urgenta
Scorbutul mai este cunoscut si sub numele de boala lui Moeller, sau malafdia lui Cheadle. La copii, scorbutul mai este numit si boala lui Barlow, dupa Sir Thomas Barlow, medicul britanic care a descris-o prima data.
Scorbutul este afectiunea cauzata de existenta unui nivel scazut de vitamina C (acid ascorbic) in organism. Denumirea provine din latina, fiind o afectiune cunoscuta inca din timpurile antice grecesti si egiptene. Scorbutul este frecvent asociat cu povestiri despre marinarii din secolele al XVI-lea si al XVIII-lea care navigau in curse lungi, vreme indelungata, fara sa ofere organismului suficienta vitamina C, fapt ce a dus la deteriorarea starii lor de sanatate. In prezent, cazurile de scorbut sunt destul de rare.
Pacientii cu aceasta afectiune nu sintetizeaza vitamina C (necesara pentru producerea de colagen si absorbtia fierului) in mod natural, motiv pentru care trebuie sa asimileze aceasta vitamina din surse externe (cum ar fi citricele).
Orice persoana trebuie sa consume fructe sau legume care contin sau sunt imbogatite cu vitamina C pentru a evita deficitul acestei vitamine, cunoscut sub numele de scorbut.
Multe persoane au decedat din cauza acestei afectiuni, pana cand aceasta a fost descoperita de catre specialisti si s-a demonstrat ca poate fi vindecata in mod eficient si chiar prevenita prin consumul de vitamina C din lamai, portocale, dar si alte alimente.
Scorbutul este o afectiune destul de rara in societatea moderna, intrucat majoritatea oamenilor au acces la fructe si legume proaspete bogate in vitamina C pe tot parcursul anului. Cu toate acestea, exista o serie de oameni predispusi la aceasta boala:
- persoanele cu malnutritie cronica (subnutriti) sau cei care mananca mai putin de 2 portii de fructe/legume pe zi;
- alcoolicii;
- varstnicii;
- barbatii care locuiesc singuri;
- copiii;
- persoanele care urmeaza constant diete pentru slabit, sau nu mananca sanatos;
- persoanele care sufera de tulburari psihice ( teama de anumite alimente, tentative de sinucidere prin autoinfometare, tulburari de alimentatie);
- persoanele cu afectiuni medicale care impiedica asimilarea sau absorbtia de vitamina C;
- pacientii dializati;
- pacientii cu boala Crohn sau alte boli inflamatorii intestinale;
- pacientii cu sindrom de malabsorbtie;
- pacientii cu dispepsie severa;
- persoanele din tarile slab dezvoltate, din lumea a treia, sau populatiile care se hranesc in mod special cu cereale, fara a avea acces la fructe sau legume proaspete.
Principala cauza a scorbutului este aportul insuficient de vitamina C (acid ascorbic). Acest lucru se poate intampla din cauza comoditatii, ignorantei, anorexiei, dietelor restrictive (impuse de alergii, capricii alimentare, etc.), a dificultatii de a asimila sau ingera anumite alimente pe cale orala.
Simptomele scorbutului se dezvolta, in general, dupa cel putin 3 luni de deficit sever sau total de vitamina C. Initial, bolnavii se plang de slabiciune, oboseala, apatie, dureri de membre (mai ales de picioare). Netratat, scorbutul poate determina complicatii si manifestari severe.
Primele semne ale prezentei scorbutului sunt diminuarea apetitului, scaderea in greutate, diareea, respiratia sacadata, febra, iritabilitate, sensibilitate, umflaturi si disconfort la nivelul picioarelor, sangerari (hemoragii) si chiar paralizie.
Pe masura ce boala progreseaza, pacientul se confrunta cu sangerari ale gingiilor, hemoragii si pete la nivelul pielii si mucoaselor, sensibilitatea dintilor, sangerari ale ochilor, proptosis al globului ocular, dureri de articulatii, vindecarea lenta a plagilor, hiperkeratoza, sindrom sica (boala autoimuna care afecteaza tesutul conjunctiv), crampe musculare, paloare, par fragil si despicat. La sugari, scorbutul se manifesta prin anxietate si iritabilitate, iar in cazuri destul de rare se manifesta hemoragie subperiostala.
Manifestari cutanate - papule perifolicular hiperkeratoice, de regula, la nivelul gambelor. Acestea apar ca niste pete asemanatoare unor vanatai albastrui-rosiatice, in jurul foliculilor de par. Firele centrale de par sunt rasucite si se rup cu usurinta. Petele se pot uni, formand o suprafata mare de purpura palpabila sau echimoze (vanatai).
Probleme ale cavitatii bucale - gingiile se inflameaza si devin foarte sensibile. Orice leziune usoara poate provoca sangerarea lor. Deseori acest lucru se intampla in bolile dentare ca urmare a igienei orale deficitare.
Tulburari musculo-scheletale - se pot declansa hemoragii la nivelul articulatiilor provocand disconfort si dureri majore. Articulatiile se pot inflama si pot deveni sensibile, iar durerea poate fi atat de grava, incat bolnavii nu se pot deplasa.
Boli de ochi - pacientii cu scorbut se pot confrunta cu sindromul ochiului uscat, iritare, sensibilitate la lumina, vedere incetosata. De asemenea, pot aparea si hemoragii ale conjunctivei si ale nervului optic.
Initial, medicii vor face examinari fizice pentru a depista simptomele descrise mai sus. Valorile vitaminei C se pot afla prin teste de laborator care analizeaza nivelurile serice de acid ascorbic (sau a concentratiei de acid ascorbic in globulele albe din sange). Uneori se recomanda teste radiologice pentru a se descoperi modul in care scorbutul a afectat deja organismul.
Tratamentul presupune administrarea pe cale orala a suplimentelor cu vitamina C. Doza pentru adulti este de 800-1000 mg/zi timp de cel putin o saptamana, apoi 400 mg/zi pana la recuperarea completa.
In cazul copiilor se recomanda 150-300 mg/zi timp de o luna. De obicei, ameliorarea simptomelor se observa in primele 24 de ore de la inceperea tratamentului. Scorbutul nu lasa urmari grave, cu exceptia pierderii dintilor.
Prevenirea scorbutului se face usor, prin asigurarea aportului zilnic de vitamina C (30-60 mg/zi) - 5 portii de fructe si legume pe zi sunt suficiente pentru mentinerea vitaminei C in limite normale.
Vitamina C este distrusa prin procesul de pasteurizare a alimentelor, astfel incat sugarii hraniti cu lapte din comert pot suferi de scorbut, daca nu li se suplimenteaza alimentatia cu vitamina C. Laptele matern contine o cantitate suficienta de vitamina C si de aceea sugarii hraniti la san nu vor avea scorbut.
Alimente cu un continut bogat in vitamina C:
- portocale;
- lamai;
- coacaze negre;
- guava;
- kiwi;
- papaya;
- rosii;
- capsune;
- cartofi;
- morcovi;
- ardei gras;
- broccoli;
- cartofi;
- varza;
- spanac;
- stridii;
- ficat.
Bibliografie:
https://www.nhs.uk/conditions/scurvy
https://www.webmd.com/skin-problems-and-treatments/what-to-know-scurvy
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK493187/
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.