Sindroame gripale
Generalitati
Gripa este o afectiune a tractului respirator superior care debuteaza brusc cu simptome ca febra, dureri musculare in diferite zone ale corpului, cefalee (dureri de cap), fatigabilitate, scaderea apetitului, tuse uscata, neproductiva si durere in gat sau senzatie de uscaciune a gatului. Gripa nu reprezinta acelasi lucru cu raceala comuna; simptomele gripale sunt de obicei mai severe si provoaca mai des absenteismul scolar si de la serviciu decat in cazul racelii comune.
Majoritatea cazurilor se vindeca fara incidente, dar cateodata boala se poate complica cu o infectie bacteriana cum ar fi otita (infectie la nivelul urechii), sinuzita (infectie la nivelul sinusurilor) sau bronsita (infectie la nivelul bronhiilor). Tratamentul la domiciliu corect efectuat poate preveni aparitia acestor infectii. In unele cazuri pot aparea si complicatii mai serioase, cea mai frecventa fiind pneumonia. Pacientii cu risc crescut de aparitie a complicatiilor si care necesita spitalizare sunt copii mici, adultii peste 65 de ani si cei cu probleme medicale severe.
Cuprins articol
Cauze
Sindromul gripal clasic este provocat de virusul influenza. Expertii in sanatate clasifica virusul in doua tipuri, virus influenza de tip A si de tip B, fiecare cuprinzand mai multe subtipuri sau tulpini. Aceste tulpini, desi sunt diferite de virusul original, mai pastreaza unele dintre caracteristicile sale.
Tipul A este raspunzator de cazurile anuale care apar in mod tipic toamna tarziu sau la inceputul iernii.
Virusul influenza sufera adesea schimbari, deci dezvoltarea gripei provocate de o anume tulpina nu confera imunitate si fata de celelalte tulpini.
Declansarile de cazuri noi la scara larga urmeaza de obicei unor schimbari semnificative (numite derivatii antigenice) la nivelul virusului. Aceste epidemii au loc la fiecare 10 ani. Boala se agraveaza la persoanele care fac gripa cand au loc derivatii antigenice la nivelul virusului.
Schimbari minore la nivelul virusului (deviatii antigenice) se produc in fiecare an.
Simptome
Simptomele gripei apar brusc si includ adesea:
- febra cu valori cuprinse intre 37.8 C (grade Celsius) si 40 C, dar care pot atinge chiar 41.1 C la debutul simptomelor. Febra este de obicei continua, dar poate fi si intermitenta. Valorile ei pot fi mai joase la adultii in varsta decat la copii si adulti tineri;
- frisoane;
- dureri musculare (adesea severe), mai ales la nivelul spatelui, bratelor sau picioarelor;
- cefalee (durere de cap);
- durere la miscarea globilor oculari;
- fatigabilitate, senzatie generala de rau si scaderea apetitului (pofta de mancare);
- tuse uscata, neproductiva, secretii nazale abundente si durere in gat sau senzatie de uscaciune a gatului.
Aceste simptome pot trece neobservate in primele zile ale bolii cand celelalte simptome sunt mult mai severe. Pe masura ce febra scade, aceste simptome pot deveni mai evidente.
Cand febra este ridicata, celelalte simptome sunt de obicei mai severe.
Factori de risc
Oricine este expus la virusul influenza (virusul gripal) se poate infecta. Aceste virusuri sunt contagioase si se raspandesc usor in colectivitati, cum ar fi in case de batrani, spitale, adaposturi, scoli si gradinite. Cei care lucreaza, viziteaza sau frecventeaza oricare dintre aceste locuri au risc crescut de contactare a virusului gripal.
Riscul dezvoltarii simptomelor severe si complicatiilor este mai mai mare la:
- copii sub 4 ani
- adultii peste 65 de ani. Aproximativ 90% din decesele de aceasta cauza au loc la pacienti din aceasta grupa de varsta
- femei in al doilea sau al treilea semestru de sarcina in timpul sezonului gripal
- persoane care au bronhopneumopatie cronica obtructiva (o boala cronica pulmonara caracterizata atat prin emfizem, adica cresterea spatiilor aeriene pulmonare cat si prin bronsita bronica), alte boli pulmonare sau insuficienta cardiaca
- pacienti care sufera de o boala (cum ar fi sindromul de imunodeficienta dobandita) sau iau o medicatie ce afecteaza sistemul imun.
Consult de specialitate
Medicul trebuie contactat imediat in cazul in care:
- sugarul mai mic de trei luni are o temperatura rectala de 38 C sau mai mare
- mama suspecteaza sugarul mai mic de 3 luni ca ar avea febra, dar nu ii poate masura temperatura
- copilul mai mic de patru ani are febra cu o valoare extrem de ridicata (40.5C) sau chiar mai mare masurata rectal, lucru banuit sau constatat de parinte
- parintele sau copilul sau de patru ani sau mai mare are o temperatura orala de peste 40 C
- parintele sau copilul sau respira greu, superficial, rapid si prezinta dispnee (sete de aer)
- parintele sau copilul sau are febra cu cefalee severa (durere de cap) sau rigiditate la nivelul gatului sau pare confuz sau greu de trezit.
Se recomanda prezentarea la medic cand:
- reapar simptome dupa ce acestea au disparut
- semne ale sindromului Reye, cum ar fi somnolenta sau stare confuzionala, apar la un interval cuprins intre 3 si 7 zile de la debutul simptomelor gripei sau altei boli virale respiratorii. Sindromul Reye poate fi o boala foarte severa in randul copiilor si adolescentilor.
- apar semne de infectie bacteriana, cum ar fi otita (infectie la nivelul urechii), bronsita sau pneumonie.
- gripa se dezvolta la o persoana in varsta de peste 65 de ani care mai are si alte probleme de sanatate (pulmonare, cardiace, renale sau diabet) sau la pacienti care fac chemoterapie in vederea tratamentului cancerului.
- gripa apare la o persoana de orice varsta care sufera de o boala respiratorie pe termen lung, cum ar fi bronhopneumopatia cronica obstructiva
- printre simptome se numara febra peste 38.3 C, frisoane si tuse cu producere de mucus la nivel pulmonar (tuse productiva)
- febra este mare sau dureaza mult timp. Trebuie consultate standardele pentru valorile febrei in cazul grupelor de varsta sub 3 ani sau de 4 ani si peste 4 ani. Totusi, este frecvent la adultii care fac gripa sa aiba febra mare (pana la 39.4 C) timp de 3 sau 4 zile. Daca multe persoane din comunitate prezinta simptome similare si este sezonul de gripa, probabil ca persoana respectiva are gripa si nu trebuie sa consulte doctorul. Totusi, daca exista dubii, medicul trebuie contactat.
Expectativa vigilenta
La majoritatea oamenilor sanatosi, gripa se vindeca intre 5 si 7 zile, desi fatigabilitatea poate persista mai mult timp. Desi starea generala poate fi serios alterata, tratamentul la domiciliu este de obicei suficient. Daca este sezonul de gripa, se poate ca pur si simplu bolnavul sa vrea sa-si trateze simptomele acasa. Trebuie avute in vedere semnele de infectie bacteriana, cum ar fi secretiile nazale care initial sunt clare iar apoi se coloreaza dupa o perioada cuprinsa intre 5 si 7 zile si simptome care reapar sau se agraveaza.
Tratamentul precoce (in primele 48 de ore de la aparitia simptomelor) cu medicatie antivirala poate reduce severitatea gripei. Totusi, nu se stie sigur daca medicatia antivirala poate preveni complicatiile severe provocate de gripa. Complicatiile, care apar in special la copii, adulti in varsta si bolnavi care au probleme cronice de sanatate, pot necesita prezentarea la medic si spitalizarea.
Bolnavul trebuie sa se adreseze medicului in cazul in care banuieste ca simptomele sale sunt provocate de altceva decat degripa.
Medici specialisti recomandati
Din personalul medical in masura sa diagnosticheze si trateze gripa fac parte:
- asistentele medicale
- medicul de familie
- medicul pediatru
- internistul
- in cazul in care diagnosticul este neclar sau apar complicatii severe poate fi contactat un medic specializat in tratamentul bolilor infectioase.
Investigatii
Medicii pot diagnostica gripa numai pe baza simptomelor in cazul in care multe cazuri similare s-au declansat in comunitate sau daca departamentul local de sananate a confirmat izbucnirea unei epidemii de gripa. Testele de rutina in cazul bolnavilor cu simptome tipice de gripa nu sunt necesare.
Testele de confirmare sau pentru determinerea tipului de virus pot fi importante daca:
Rezultatele pot afecta decizia terapeutica. Totusi, in cazul unei epidemii confirmate de gripa, testele nu sunt necesare daca o medicatie antivirala este luata in considerare.
Pe langa simptomele legate de gripa, bolnavul prezinta alte simptome neobisnuite ce sugereaza o alta boala.
Autoritatile de sanatate nu au identificat alte cazuri de gripa in zona respectiva.
Printre teste se numara si testele de sange (rar folosite) si cultura pentru identificarea virusului. Intrucat unele culturi necesita o perioada intre 24 si 48 de ore pentru aparitia rezultatelor, ele nu ajuta doctorul in decizia sa de a prescrie o medicatie antivirala. In prezent exita un test rapid la gripa care da rezultate in 30 de minute. Desi acest test nu are o acuratete de 100%, el poate fi util in luarea deciziei de a folosi o medicatie antivirala.
Tratament
Tratament - generalitati
La majoritatea persoanelor sanatoase, gripa se vindeca intre 5 si 7 zile. Cele mai severe simptome dureaza de obicei 3 sau 4 zile. tratamentul la domiciliu pentru ameliorarea simptomelor si prevenirea aparitiei complicatiilor este de obicei suficient.
Medicatia antivirala poate fi administrata in urmatoarele scopuri:
- reducerea severitatii si duratei simptomelor provocate de infectia cu virus influenza A sau B
- scurtarea duratei bolii
- controlul declansarii gripei in casele de batrani
- reducerea raspandirii gripei la bolnavii cu risc crescut de aparitie a complicatiilor severe ale gripei (grupe cu risc crescut)
- reducerea complicatiilor gripei
- bolnavii cu risc crescut de aparitie a complicatiilor sunt incurajati sa contacteze un profesionist de sanatate in primele 48 de ore de la debutul simptomelor pentru a afla daca este nevoie de medicatie in vederea scurtarii duratei bolii. De asemenea, ei ar trebui sa se adreseze medicului pentru a primi tratament in cazul in care au fost expusi la virusul gripal.
Daca nu se administreaza medicamente, specialistul trebuie contactat in cazul aparitiei semnelor unei complicatii.
Tratamentul ambulator (la domiciliu)
Tratamentul adecvat la domiciliu poate duce la ameliorarea simptomelor. De asemenea, tratamentul antigripal poate scadea riscul aparitiei complicatiilor.
Tratamentul la domiciliu poate include:
- medicamente antigripale ce se elibereaza fara prescriptie medicala. In majoritatea cazurilor de gripa, un simplu analgetic (medicament ce calmeaza durerea) sau antipiretic (medicament ce reduce febra) cum ar fi acetaminofenul (de exemplu Tylenol) sau ibuprofenul (de exemplu, Advil) este suficient
- decongestive si spray-uri nazale, care ajuta la scaderea secretiilor nazale si amelioreaza senzatia de presiune si durere de la nivelul tesuturilor tumefiate ale fetei si din spatele timpanului
- medicamente ce scad febra, amelioreaza cefaleea (durerea de cap) si durerile musculare, cum ar fi acetaminofenul sau ibuprofenul.
- ameliorarea tusei, prin administrarea de lichide sau de medicamente antitusive ce se elibereaza fara prescriptie medicala
- masuri generale de auto-ingrijire, cum ar fi ore suplimentare de odihna.
Optiuni de medicamente
Medicatia antivirala reduce severitatea si scurteaza durata simptomelor gripale cu o zi sau o zi si jumatate daca este administrata in primele 48 de ore de la instalarea simptomelor. Aceste medicamente nu sunt insa indicate pentru a substitui imunizarea antivirala anuala. In schimb, medicamentele antivirale pentru controlarea declansarii gripei si prevenirea raspandirii ei, sunt utilizate mai ales la persoanele cu risc crescut de a dezvolta complicatii.
Amantadina si Rimantadina sunt eficiente in prevenirea gripei cauzate de infectia cu virusul influenza A (dar nu si influenza B). Medicamnetele antigripale Zanamivir si Oseltamivir sunt folosite pentru prevenirea si tratamentul infectiilor atat cu virusul influenza A, cat si B. Ele pot reduce severitatea si scurta durata simptomelor gripale. Zanamivirul nu a primit inca aprobarea Asociatiei Americane de Nutritie si Medicamente pentru a fi folosit in prevenirea gripei, dar studiile au aratat ca uneori previne aparitia sa.
Alegerea medicatiei
Doua tipuri de medicamente antivirale pot trata infectia cu virusul influenza:
- Amantadina sau Rimantadina (pentru infectiile cu influenza A)
- Zanamivir sau Oseltamivir (pentru infectiile cu influenza A si B).
Profilaxie
Aparitia gripei poate fi prevenita prin imunizarea anuala cu vaccninuri, ideal in octombrie sau noiembrie. Vaccinul cu virus gripal inactivat, este administrat injectabil. Aceasta forma de vaccin previne eficient majoritatea cazurilor de gripa, desi ratele de succes variaza in functie de varsta, starea generala de sanatate si gradul de concordanta intre tulpinile virale continute in vaccin si cele prezente in populatie.
Chiar daca vaccinul nu previne aparitia gripei, el poate reduce severitatea simptomelor si poate scadea riscul complicatiilor. Studiile au aratat ca vaccinarea reduce numarul de zile de absenta de la serviciu si numarul vizitelor la doctor pentru infectii respiratorii si reduce numarul bolnavilor care dezvolta complicatii, cum ar fi pneumonia.
In ciuda acestor rezultate, multi bolnavi aleg sa nu se vaccineze. Unii fac aceasta alegere datorita unor cauze legate de gripa sau de vaccin, in care ei nu cred. Vaccinul poate produce efecte secundare in unele cazuri, dar ele sunt de obicei minore si nu dureaza mult.
O alternativa la vaccinarea pe cale injectabila este acum disponibila. In anul 2003, Asociatia Americana de Nutritie si Medicamente a aprobat introducerea pe piata a unui spray nazal ce contine vaccin antigripal. Acest vaccin, numit FluMist, este disponibil pentru copiii sanatosi si adultii intre 5 si 49 de ani. Spray-ul nazal contine componente de virus viu, asa ca nu ar trebui administrat bolnavilor cu anumite afectiuni pe termen lung (cronice), cum ar fi cele cardiace sau pulmonare. Persoanelor strans apropiate de acesti bolnavi din categoriile cu risc crescut li se poate administra oricare tip de vaccin cu o singura exceptie. Imunizarea cu virus inactivat este preferata celei pe baza de spray nazal pentru persoanele strans apropiate bolnavilor cu sistemul imun sever afectat, in cazurile cand este nevoie de un mediu steril in jurul lor. Astfel riscul de transmitere a unui virus gripal activ prin intermediul spray-ului nazal este evitat. In cazul administrarii vaccinului antigripal de tip spray nazal, contactul cu oricine din acest grup cu risc crescut ar trebui evitat timp de 7 zile. Pentru contactele stranse cu bolnavi din oricare alte categorii cu risc crescut, atat vaccinarea pe cale injectabila cat si cea pe cale nazala sunt considerate lipsite de riscuri.
Deoarece vaccinul nazal FluMist este mai scump decat cel injectabil, se poate ca el sa nu fie acoperit de polita de asigurare. Mai intai trebuie verificat acest lucru la compania de asigurari.
Cresterea sansei de mentinere a sanatatii prin:
- spalarea pe maini de multe ori, in special in lunile de iarna cand gripa este frecventa;
- evitarea contactului mainilor cu nasul, ochii si gura. Virusii patrund in organism in special pe aceste cai;
- dieta sanatoasa si echilibrata;
- efectuarea de exercitiu fizic in mod regulat;
- renuntarea la fumat. Acesta irita epiteliul ce captuseste in interior nasul, sinusurile si plamanii, ceea ce creste susceptibiliatea la complicatiile gripei.
Elemente ce nu vor preveni gripa si nici scurta durata ei
Nu se poate preveni gripa si nici imbunatati starea generala prin:
- antibiotice. Administrarea de antibiotice nu trateaza infectiile virale cum ar fi gripa si nici nu previne complicatiile. In cazul in care o infectie bacteriana la nivelul urechii (otita) sau la nivelul sinusurilor (sinuzita) se dezvolta dupa gripa, antibioticele pot fi utile;
- doze mari de vitamine si minerale cum ar fi vitamine C sau zinc sau remedii naturiste ca echinaceea. Ele nu vor preveni sau trata gripa.
Folosirea de medicamente antivirale pentru prevenirea gripei
Unele persoane nu se pot vaccina deoarece sunt alergice la oua, din care se prepara vaccinul. Medicamentele antivirale Amantadina si Rimantadina pot preveni gripa produsa de virusul influenza A. Alte doua medicamente antivirale (Zanamivir si Oseltamivir) sunt utilizate pentru a preveni gripa produsa de atat de tipul A cat si de tipul B. Aceste medicamente pot de asemenea reduce durata bolii daca sunt administrate in primele 48 de ore de la instalarea primelor simptome. In timpul unei epidemii de gripa aceste medicamente pot fi administare simultan cu vaccinul si doua saptamani dupa, perioada in care organismul produce anticorpi impotriva virusului. Aceste medicamente sunt administrate oral (pastile) sau inhalare in plaman (inhalator).
De retinut!
Majoritatea cazurilor nu necesita medicamente antivirale. Vindecarea se face fara aparitia complicatiilor.
Totusi, avand in vedere ca majoritatea persoanelor care au gripa au starea generala extrem de alterata, unii pot alege sa ia medicamente chiar daca nu au risc de dezvoltare a complicatiilor.
Centrele Americane de Control si Prevenire a Bolii recomanda folosirea Amantadinei si Rimantadinei pentru controlul declansarii gripei cu virusul influenza A in cazul persoanelor care:
- au risc crescut de dezvoltare a complicatiilor;
- nu s-au vaccinat sau sunt in contact cu persoane la risc, cum ar fi cele din casele de batrani sau personalul din spital.
Ai o propunere de completare sau neclarități?
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.
