Medicamentul eliberat fara reteta este acel tip de medicament pentru care nu este nevoie de prescriptia medicului pentru a fi eliberat de farmacie. Dar aceste medicamente fara reteta nu sunt neaparat fara riscuri sau efecte adverse pentru sanatatea pacientului.
Chiar daca aceste medicamente nu necesita prescriptie medicala, aceste medicamente pot interactiona cu alte medicamente deja aflate in organism si pot provoca probleme grave. Unele medicamente au restrictii in administrarea lor la batrani si copii. Se recomanda citirea cu atentie a prospectului inainte de folosire.
In sarcina este foarte important sfatul medicului pentru a recomanda dozele necesare. Medicul trebuie consultat in special daca impreuna cu medicamentele fara prescriptie se administreaza si alte medicamente care ar putea interactiona cu acestea.
Simptomele care pot fi tratate cu medicamente fara prescriptie medicala:
-durere;
-febra;
-diaree;
-raceala;
-dureri de gat;
-alergii.
Cele mai frecvente medicamente pentru care nu este nevoie de reteta din partea medicului sunt:
- antiacidele
- antidiareicele
- remediile impotriva racelii si alergiilor
- antialgicele.
Exista mai multe tipuri de antiacide. Trebuie cunoscuta componenta fiecaruia pentru a evita efectele adverse:
- antiacide pe baza de bicarbonat de sodiu. Aceste antiacide trebuie evitate daca pacientul are hipertensiune sau este pe un regim fara sare (desodat)
- antiacide pe baza de carbonat de calciu, care uneori, sunt folosite si ca suplimente de calciu. Aceste medicamente pot produce constipatie
- antiacide bazate pe complexe de aluminiu sunt mai putin active si actioneaza mai incet decat majoritatea celorlalte medicamente. Acestea pot de asemenea produce constipatii. Unele pot cauza pierderi de calciu si de aceea nu sunt recomandate dupa menopauza. De asemenea, daca pacientul are probleme renale, este recomandat consultul medicului, inainte de a se administra astfel de antiacide
- compusii magnezieni, care pot cauza diaree
- antiacide aluminiu – magneziu, sunt mai putin capabile de a produce diaree sau constipatie cum produc
antiacidele pe baza fie numai de aluminiu, fie de magneziu.
Antiacidele scad cantitatea de acid produs de stomac. Exista mai multe antiacide care pot fi eliberate fara prescriptie medicala, avand diferite modalitati de administrare si contraindicatii. Inainte de administrare este necesara citirea cu atentie a prospectului.
Precautii in administrarea antiacidelor
Medicul trebuie consultat inainte de administrarea antiacidelor, daca pacientului respectiv i se administreaza si alte medicamente. Antiacidele pot interveni in mecanismul de actiune si absorbtia celorlalte medicamente. De asemenea medicul trebuie consultat si in cazul in care pacientul prezinta ulcer sau afectiuni renale.
Daca exista probleme de functionalitate a rinichilor sau ficatului, trebuie ca administrarea antiacidelor sa se faca cu precautie. Toate medicamentele sunt inactivate si eliminate din organism prin actiunea in tandem a celor doua organe. Daca fie ficatul, fie rinichiul nu functioneaza la parametrii normali, este posibil ca prea mult antiacid sa se acumuleze in organism.
Exista doua tipuri de medicamente impotriva diareei: acelea care modifica scaunul si cele care incetinesc spasmele musculaturii intestinale.
Medicamentele care modifica scaunul, contin ceara sau ingrediente din fructe si absorb bacteriile si toxinele din intestin. Dar aceste medicamente absorb si bacteriile care sunt folosite la digestie. Folosirea pe termen lung este contraindicata.
Antispasmodicele scad spamele si contractiile intestinului. Loperamidul este de asemenea un antispasmodic. Exista si medicamente care subtiaza scaunul si au si efect antispastic.
In general, orice medicament este folosit pentru tratarea racelii, insanatosirea incepand la aproximativ o saptamana. Repausul si consumul de lichide este cel mai bun remediu pentru raceala. Antibioticele nu sunt de ajutor. Pentru tratarea simptomelor sunt de ajutor unele medicamente pe baza de plante. Oricum, unele medicamente care se elibereaza fara prescriptie medicala, ajuta la atenuarea unor simptome ale racelii cum ar fi nasul infundat sau tusea.
Simptomele alergiei cum ar fi curgerea nasului (rinoree) raspund des la antihistaminice. Antihistaminicele se gasesc des in medicamentele pentru raceala, insa capacitatea antihistaminicelor de a combate raceala este discutabila.
Decongestivele
Decongestivele fac respiratia mai usoara prin subtierea membranelor mucoase imflamate din nas, permitand aerului sa treaca. De asemenea ajuta la oprirea curgerii nasului.
Decongestivele pot fi luate pe cale orala (inghitite) sau folosite sub forma de picaturi sau spray-uri. Decongestivele orale (pastilele) sunt probabil mai eficiente si asigura o atenuare ma lunga a simptomelor, dar pot cauza mai multe efecte secundare. In unele state din SUA, decongestivele nu pot fie eliberate de catre farmacisti decat dupa o prescriptie medicala. Deci pacientul, este nevoit sa consulte medicul pentru a primi o reteta de eliberare si administrare a acestor medicamente, pe baza de pseudoefedrina.
Spray-urile si picaturile produc o atenuare rapida a simptomelor, dar care nu este de durata. Spray-urile nazale pe baza de fenilefedrina sunt eficiente. Este mai putin probabil ca spray-urile si picaturile sa interactioneze cu alte medicamente, cum o fac de obicei decongestivele orale. Picaturile nazale saline, nu sunt decongestive, dar ajuta la mentinerea umezelii mucoasei nazale, ca aerul inspirat sa poata fi filtrat.
Precautii in administrarea decongestivelor
- nu se recomanda administrarea medicamentelor impotriva racelii sau decongestive orale copiilor sub 6 ani
- nu se administreaza spray-uri nazale sau picaturi mai mult de 3 ori pe zi sau mai mult de trei zile la rand. Folosirea continua, fara oprire va produce un efect de iritare, care va duce la imflamarea mucoasei mai mult ca la inceputul tratamentului
- nu se consuma mai multe lichide in timpul administrarii medicamentelor pentru raceala
- decongestivele pot cauza unele probleme persoanelor care au afectiuni cardiace, hipertensiune, glaucom, diabet si hipertiroidie. Decongestivele pot de asemenea interactiona cu alte medicamente cum ar fi anumite antidepresive si medicamente pentru hipertensiune. Este necesara citirea cu atentie a prospectului sau solicitarea ajutorului medicului sau farmacistului pentru a alege un decongestiv potrivit
- in sarcina, este foarte important de a consulta medicul pentru prescrierea unui decongestiv potrivit.
Tusea este modalitatea organismului de a elimina substantele straine sau mucusul din tractul respirator. Tusea este deseori benefica si nu trebuie incercata oprirea acesteia. Dar, uneori tusea este foarte severa si impiedica respiratia normala si somnul.
Apa si alte lichide, cum ar fi sucurile de fructe sunt probabil cele mai bune siropuri impotriva tusei. Ele ajuta la umidificarea gatului si de asemenea la umidificarea mucoasei.
Se poate prepara acasa un sirop de tuse, foarte benefic si eficient prin amestecul intr-un pahar a o treime de suc de lamaie si doua treimi miere. Acest remediu trebuie folosit de fiecare data cand este nevoie. Este posibila administrarea acestui preparat copiilor peste 1 an.
Exista doua tipuri de medicamente impotriva tusei: expectorantele si supresoarele.
Expectorantele - subtiaza mucoasa si o fluidifica, facand-o mai usor de tusit si de eliminat, atunci cand exista o tuse productiva.
Supresoarele - controleaza sau suprima reflexul de tuse. Este de preferat ca supresoarele sa contina dextrometorfan. Nu trebuie suprimata tusea productiva, decat daca aceasta impiedica bolnavul sa se odihneasca.
Precautii pentru medicamentele antitusive
- medicamentele impotriva tusei pot cauza unele probleme persoanelor care au anumite afectiuni medicale, cum ar fi astmul, afectiunile cardiace, hipertensiunea sau afectiuni ale prostatei. De asemenea, preparatele impotriva tusei pot interactiona cu sedativele, anumite antidepresive si alte tipuri de medicamente. Este necesara citirea cu atentie a prospectului inaintea administrarii
- supresivele tusei pot ingreuna respiratia. Trebuie administrate cu mare grija persoanelor in varsta sau celor care au afectiuni pulmonare si respiratorii
- se recomanda citirea prospectului, pentru a cunoaste substantele componente ale medicamentelor. Unele medicamente pentru tuse contin un procent mare de alcool, altele contin codeine. Exista multe varietati de medicamente. Este de preferat sfatul farmacistului in alegerea unui preparat potrivit
- nu sunt recomandate copiilor sub varsta de 2 ani (umidificarea aerului si bomboanele de tuse pot fi eficiente)
Antihistaminele usuca secretiile nazale si sunt frecvent folosite in tratamentul simptomelor alergice si a mancarimilor.
Daca mancarimile (pruritul) si curgerea nasului (rinoreea) este cauza unei alergii, un antihistaminic va fi de folos. Pentru a inlatura simptomele racelii, tratamentul la domiciliu continand un decongestiv poate fi eficient. Se recomanda administrarea medicamentelor pentru alergii sau raceli, dintr-un singur ingredient, in loc de cele care contin mai multe ingrediente.
Substantele cum ar fi clorfenilamina si difenilhidramina sunt foarte eficiente.
Precautii in administrarea antihistaminelor
-se recomanda evitarea administrarii antihistaminelor copiilor sub 4 luni. Pentru copii intre 4 luni si 1 an este de preferat sfatul unui medic
-folosirea antihistaminelor pentru a trata o raceala va subtia mucoasa, facand-o mai greu de vindecat
-se recomanda consumul de lichide in timpul administrarii de antihistaminice
-antihistaminele pot cauza probleme persoanelor cu alte afectiuni, cum ar fi astmul, glaucomul, epilepsia sau problemele de prostata.
Antihistaminicele pot de asemenea interactiona cu anumite antidepresive, sedative si tranchilizante
-in sarcina, antihistaminele se pot administra numai dupa consultul medicului
-somnolenta data de antihistaminice de obicei scade cu continuarea tratamentului. Daca simptomele alergiei nu dispar dupa o luna sau daca somnolenta persista, trebuie consultat medicul
-antihistaminele care nu determina somnolenta, sunt disponibile prin prescriptie medicala. Medicul specialist trebuie consultat in alegerea unui astfel de preparat.
Exista o multime de produse antialgice.
Medicul trebuie alertat de urgenta daca se prezinta urmatoarele simptome:
- tiuitul urechilor
- probleme de vedere
- ameteala
- greata
- respiratii rapide (polipnee).
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.