Endometrioza - proliferare endometru

Generalitati

Tesutul care captuseste uterul se numeste endometru. In timpul fiecarui ciclu menstrual are loc o crestere, in volum a endometrului, o ingrosare, acesta pregatindu-se pentru o posibila sarcina. In cazul in care femeia nu ramane insarcinata, endometrul se elimina in asa numita perioada menstruala. Endometrioza se defineste ca fiind tesutul endometrial care creste in afara uterului (in afara localizarii normale). De obicei apare la nivelul ovarelor, a trompelor uterine, in afara suprafetei uterului, la nivelul intestinelor sau a altor organe abdominale. In situatii extrem de rare poate afecta alte organe si structuri din corp.
Endometrioza formata prin proliferarea (cresterea) endometrului este denumita "implant". Acestea cresc in volum, sangereaza si se elimina in timpul fiecarui ciclu menstrual ca un endometru "fals" existent. Acesta poate cauza durere si poate sa determine ca o femeie sa ramana insarcinata foarte dificil. In unele cazuri, in jurul acestor implante se formeaza tesut cicatricial. Tesutul cicatricial poate de asemenea sa cauzeze durere si probleme in a ramane insarcinata si poate interveni in functia normala a organului.

Cauze

Cauzele exacte care produc endometrioza sunt necunoscute. Posibilele explicatii sunt urmatoarele: sistemul imunitar normal distruge orice celula care creste in afara uterului. Cu toate acestea, femeile cu endometrioza pot avea probleme cu sistemul imunitar care poate distruge acest proces. Sangele menstrual (care contine celule endometriale) neeliminat in timpul fluxului menstrual poate sa urce prin trompele uterine in abdomen (menstruatie retrograda). Acest lucru se intampla la cele mai multe femei. Cu toate acestea, menstruatia retrograda este mai accentuata la femeile care au ciclu menstrual mai abundent si cele care au o anomalie congenitala a uterului, colului uterin sau vaginului care blocheaza sau incetineste fluxul menstrual.
Celulele endometriale pot fi indreptate catre alte localizari ale corpului prin intermediul circulatiei sangvine sau limfatice.
Celulele endometriale pot fi mutate catre o alta suprafata a corpului in timpul interventiei chirurgicale ca de exemplu in epiziotomie dupa nasterea copilului sau in timpul operatiei de cezariana.
Celulele din abdomen si pelvis care sunt foarte apropiate de celulele sistemului reproducator pot fi modificate in celule endometriale.
Celulele endometriale pot fi depozitate in afara uterului inainte de nastere. Uneori, tendinta de a dezvolta endometrioza este transmisa de la o generatie la alta intr-o familie (cauza genetica).

Simptome

Unele femei cu endometrioza nu au simptome. Alte femei cu endometrioza prezinta simptome usoare pana la severe.
Simptomele din endometrioza sunt adesea cel mai severe tocmai inaintea si in timpul ciclului menstrual si devin mai estompate spre sfarsitul perioadei menstruale. Cu toate acestea, pentru unele femei, durerea este continua si nu se amelioreaza pe perioada ciclului menstrual.
Simptomele sunt durerea, care poate fi:
- durere pelvina
- crampe severe in timpul menstruatiei
- dureri de spate aparute cu o zi sau doua zile inainte de inceperea perioadei menstruale (sau mai tarziu), devenind mai usoare in timpul perioadei menstruale
- durerea in timpul actului sexual
- dureri rectale
- dureri in timpul peristalticii (miscarilor) intestinale
- infertilitatea, care poate fi singurul semn prezent in endometrioza. Intre 20%-40% dintre femeile care sunt infertile au endometrioza
- hemoragii anormale. Acestea pot include:
- sange in urina sau in scaun
- unele sangerari vaginale inainte de inceperea perioadei menstruale (patarile premenstruale)
- sangerari vaginale dupa actul sexual
- cresterile endometriale (implantele) care sunt intinse nu sunt neaparat mai dureroase. In schimb, durerea si sangerarile sunt cel mai adesea legate de localizarea "implantelor" si cat de adanc au crescut
- alte conditii, ca de exemplu perioade dureroase, adenomioza sau proliferari (cresteri) non-canceroase in uter, numit fibrom uterin, pot cauza simptome care sunt similare cu endometrioza.

De retinut!

De obicei, endometrioza este o boala de lunga durata, permanenta (cronica). Unele femei nu au simptome sau alte probleme. Alte femei cu endometrioza dezvolta simptome usoare, severe sau unele pot deveni infertile. De aceea nu exista o metoda care sa precizeze ce fel de endometrioza se poate inrautati, ameliora sau poate stationa la fel pana la instalarea menopauzei.

Proliferarile (cresterile) endometriale (implantele) se pot dezvolta la nivelul ovarelor sau a trompelor uterine, in afara suprafetei uterului, la nivelul intestinelor sau a altor organe abdominale. Foarte rar endometrioza poate afecta alte organe sau structuri din corp. Aceste proliferari au evolutie asemanatoare cu mucoasa (peretele ce captuseste uterul) uterina, de a prolifera, de a se rupe, sfarma si sangera in cursul fiecarui ciclu menstrual. Aceasta explica de ce durerea cauzata de endometrioza incepe cu un usor disconfort cu cateva zile inainte de inceperea perioadei menstruale si de obicei diminua catre sfarsitul perioadei menstruale. Cu toate acestea, daca o proliferare endometriala se dezvolta pe o suprafata senzitiva, aceasta poate cauza durere continua sau durere in timpul anumitor activitati, ca de exmplu in timpul actului sexual, a exercitiilor sau in timpul peristalticii intestinale.

Simptomele endometriozei sunt adesea mai diminuate in timpul sarcinii si de obicei dispar dupa instalarea menopauzei. In aceste perioade nivelul de estrogeni este mai scazut, acestia determinand o incetinire sau o oprire a proliferarii endometriale. La cele mai multe femei simptomele endometriozei necesita tratament hormonal pentru a diminua nivelele de estrogeni.
Riscul cancerului ovarian este crescut la femeile cu endometrioza. Acest tip de cancer ovarian este cel mai frecvent intalnit la femeile cu varsta peste 60 de ani.
Anticonceptionalele administrate 5 sau mai multi ani scad riscul de aparitie a cancerului ovarian. Danazol, uneori folosit pentru tratarea endometriozei poate creste riscul cancerului ovarian.

Factori de risc

Factorii de risc incriminati in dezvoltarea endometriozei sunt :
- inaintarea in varsta pana la menopauza, cand riscul dispare de obicei
- istoric familial (endometrioza in familie) fie la mama sau la sora mamei (rude de gradul intai) care au endometrioza severa.. Acest risc este mostenit direct de la mama
- perioada ciclului menstrual mai scurta de 28 de zile
- durata menstrei mai mare de 7 zile
- aparitia menarhei (primul ciclu menstrual) inainte de varsta de 12 ani
- mai putin de doua sarcini duse la sfarsit
- structura anormala a uterului, colului uterin sau vaginului (anomalie congenitala) care obstrueaza fluxul menstrual.

Consult de specialitate

Daca se instaleaza brusc o durere pelvina trebuie anuntat imediat medicul.
Trebuie anuntat doctorul pentru recomandarea unei atitudini terapeutice daca:
- perioada in care nu exista durere s-a modificat intr-o perioada dureroasa
- durerea apare in timpul activitatilor zilnice
- prezenta durerii in timpul actului sexual
- prezenta durerilor in timpul urinarii, sange in urina, sau incapacitatea de a controla fluxul urinar
- prezenta sangelui in scaun, sau o modificare importanta si neexplicata in peristaltica intestinala
- incapacitatea de a deveni insarcinata dupa 12 luni de activitate sexuala regulata.

De retinut!

Daca in timpul perioadei menstruale femeia prezinta dureri usoare fara alte simptome sau probleme, aceasta se poate astepta la un flux menstrual abundent, dupa care trebuie sa discute cu medicul care o ingrijeste la vizitele efectuate periodic despre durerea prezenta in timpul perioadei menstruale.

Medici specialisti recomandati

Persoanele care pot evalua endometrioza si pot reduce durerea sunt:
- medicii de familie
- medicii ginecologi
- medicii internisti
- asistentele medicale
- medicii rezidenti

In cazul in care exista o situatie mai complicata sau problema principala a femeii este infertilitatea, aceasta se poate adresa:
- medicului endocrinolog care se ocupa de reproducere
- medicului chirurg
- medicului ginecolog, mai ales daca endometrioza este diagnosticata superficial si pentru a fi tratata cu metode terapeutice noi.

Investigatii

Pentru a vedea daca simptomele prezente sunt cauzate de endometrioza, mai intai medicul trebuie sa:
- faca o anamneza (sa discute) cu persoana respectiva despre familie si despre bolile existente in familie, simptomele prezente si perioada ciclului menstrual
- faca un examen clinic obiectiv al pelvisului. Acesta adesea include examinarea atat a vaginului cat si a rectului, zone in care endometrioza apare de obicei
- daca examinarea clinica, simptomatologia si prezenta factorilor de risc sugereaza cert prezenta endometriozei medicul recomanda intr-o prima etapa tratamentul cu antiinflamatoare nesteroidiene (AINS) si/sau terapia hormonala inainte de efectuarea altor analize suplimentare. Daca in urma tratamentului timp de cateva luni simptomele se amelioreaza diagnosticul de endometrioza este cu siguranta cert.

Endometrioza ovariana este posibila. Daca la examenul obiectiv al pelvisului, medicul simte o masa anormala pe unul dintre ovare, exista posibilitatea de a avea chist plin endometrial pe ovar (endometrioza ovariana) sau alte probleme. Pentru evalurea masei de tesut prezent sunt utile urmatoarele metode:
- ecografia transvaginala, care foloseste un tub ce se introduce in vagin. Un computer proceseaza undele transmise pentru a reda poze cu organele interne, putandu-se observa pe ecranul computerului. Ecografia transvaginala poate detecta chistul endometrial sau prezenta unei endometrioze severe dar nu poate estima severitatea afectarii tesutului sau prezenta unei forme usoare de boala. De obicei ecografia transvaginala se recomanda inainte de inceperea tratamentului pentru infertilitate
- tomografia computerizata foloseste raze X pentru a putea realiza imagini detaliate din diverse unghiuri ale organelor interne
- rezonanta magnetica (RMN) utilizeaza un magnet, unde radio si un computer pentru a realiza o serie de imagini detaliate ale suprafetelor organelor interne. RMN-ul ajuta medicul sa poata aprecia diferenta intre chistul endometrial si alt tip de masa de tesut crescuta.

Tratament

Desi endomatrioza nu se vindeca, tratamentul recomandat poate inlatura durerea si rezolva infertilitatea. Tratamentul depinde de severitatea simptomelor si de dorinta de a ramane insarcinata. Doar pentru durere este recomandata orice terapie hormonala care o data ce reduce nivelul crescut de estrogeni determina o micsorare a proliferarilor endometriale si in consecinta reducerea durerii. Pentru a ramane insarcinata se recomanda atat tratarea infertilitatii cat si tratamentul chirurgical asociat acesteia.

Daca o femeie are dureri cauzate de endometrioza sau sangerari si nu doreste in viitorul apropiat o sarcina se recomanda anticonceptionalele sau antiinflamatoarele nesteroidiene, acestea fiind suficiente pentru a controla durerea. Anticonceptionalele determina regresia proliferarii mucoasei endometriale si reusesc sa indeparteze durerea la cele mai multe femei. De asemenea acestea previn agravarea endometriozei. Antiinflamatoarele reduc hemoragiile, inflamatia si durerea din endometrioza. Cele mai multe femei folosesc in siguranta aceste medicamente, avand doar cateva efecte adverse luate o perioada lunga de timp.
In cazul in care simptomele sunt severe sau anticonceptionalele si AINS nu sunt eficiente poate fi incercata o terapie hormonala mai puternica cu analogi de hormoni care elibereaza gonadotropina (GnRH), doze mari de progesteron, dispozitivul intrauterin cu progesteron (Mirena) sau danazol. Unii medici recomanda efectuarea mai intai a unei laparoscopii pentru a vedea semnele de endometrioza prezente in pelvis. Desi, de multe ori nu este necesara decat daca exista sansa de a avea o alta problema.

Ar trebui folosita terapia hormonala pentru tratarea endometriozei?

Daca terapia hormonala nu este eficienta sau daca proliferarile endometriale afecteaza alte organe, urmatoarea etapa necesara este tratamentul chirurgical pentru a indeparta proliferarile endometriale si cicatricele mucoasei. Acesta consta intr-una sau mai multe incizii mici, fiind numita laparoscopie. Dupa tratamentul chirurgical, terapia hormonala poate preveni refacerea endometriozei. Tratamentul chirurgical indeparteaza durerea pentru un an sau 2 ani, desi la 20% dintre femei aceasta persista.
In cazurile severe de endometrioza optiunea terapeutica consta in indepartarea uterului si a ovarelor (histerectomie si ovarectomie bilaterala). In urma acestei terapii se instituie menopauza precoce. Aceasta terapie radicala este rezervata la femeile care nu au avut copii si la care celelalte tratamente au avut efecte scazute. Cu toate acestea mai mult de 15% din femei continua sa prezinte dureri dupa aceasta terapie radicala.

Tratamentul infertilitatii

In cazul in care o femeie nu reuseste sa ramana insarcinata, deciziile terapeutice pentru endometrioza ar trebuie sa fie mai complexe.
In cazul unor dureri puternice cauzate de endometrioza la o femeie care doreste sa ramana insarcinata, prima optiune de tratament pentru controlul durerii este chirurgia laparoscopica. (Terapia hormonala pentru endometrioza impiedica aparitia sarcinii).
Daca infertilitatea se asociaza si cu o forma mai usoara de endometrioza se considera necesara insamantarea artificiala intrauterina sau fertilizarea in vitro (in laborator), ceea ce determina o crestere a sansei de a ramane insarcinata. In cazul unei forme moderate sau severe de endometrioza, doctorul va indica laparoscopia pentru a vedea si indeparta semnele de endometrioza. Chirurgia laparoscopica poate indeparta durerea cauzata de endometrioza si astfel crescand si sansa de ramane insarcinata. De asemenea fertilizarea in vitro creste sansele de a ramane insarcinata atunci cand o femeie are o forma moderat sau severa de endometrioza care cauzeaza infertilitate.

Dupa laparoscopie, urmatoarea atitudine terapeutica depinde de severitatea endometriozei si de varsta femeii. Daca o femeie are peste 35 de ani mai are putin timp pentru a ramane insarcinata-calitatea ovulului se inrautateste si riscul de avort creste cu inaintarea in varsta.

Severitatea endometriozei/Varsta

Optiuni terapeutice recomandate

Forme usoare-moderate/34 de ani sau sub 34 de ani:
A avea act sexual in cele mai fertile zile ale ciclului menstrual
Medicamente ce stimuleaza ovulatia (Clomifen sau Clomid) si inseminarea intrauterina

Forme usoare-moderate/35 de ani sau peste 35 de ani:
Medicamente ce stimuleaza ovulatia (Clomifen sau Clomid) si inseminarea intrauterina
Fertilizarea in vitro

Forme moderate sau severe/Toate varstele:
Indepartarea chirurgicala a endometriozei si a tesutului afectat; daca nu apare sarcina in urma acestuia se recomanda fertilizarea in vitro
La femeile peste 35 de ani se recomanda fertilizarea in vitro in loc de chirurgia laparoscopica.
In formele moderate sau severe de endometrioza (stadiul III sau IV), laparoscopia favorizeaza aparitiei sarcinii si reduce durerea si alte simptome.

Un studiu realizat recent arata cresterea ratei de a ramane insarcinata folosind laparoscopia la femeile cu forme usoare si moderate de endometrioza.
Tratamentul medicamentos poate fi folosit inainte de chirurgia laparoscopica pentru a o face mai usoara sau dupa chirurgie pentru a impiedica reaparitia endometriozei. Medicamentele nu s-au dovedit a fi utile in tratarea infertilitatii cauzate de endometrioza.

Tratamentul (ambulator) la domiciliu

Tratamentul la domiciliu poate reduce durerea si disconfortul din endometrioza. La acest tratament se poate asocia una sau mai multe masuri dintre urmatoarele:
- administrarea de medicamente antiinflamatoare (AINS), ca de exemplu ibuprofen (Motrin, Advil) dupa o schema stabilita. Trebuie verificate impreuna cu medicul inainte de a lua medicamente neprescrise mai mult de cateva zile. In cazul in care exista sansa ca o femeie sa fie insarcinata sau sa devina insarcinata in curand nu trebuie sa ia AINS. Acestea determina o crestere a riscului de a pierde sarcina, in special cand sunt folosite in timpul conceptiei sau cand AINS sunt folosite mai mult de o saptamana
- administrarea dozei de medicament trebuie inceputa cat mai curand posibil inainte de aparitia disconfortului sau cu o zi inainte de inceperea ciclului menstrual
- administrarea dozelor de medicament periodic. Acestea trebuie luate doar atunci cand durerea este insuportabila. Daca un anumit tip de AINS nu este eficient si nu inlatura durerea, se poate incerca altul. Se poate recomanda fie acetaminophen, ca de exemplu Tilenol
- aplicarea caldurii pe abdomenul inferior, fie o patura electrica sau o sticla cu apa fierbinte, sau o baie calda. Caldura imbunatateste fluxul sangvin si poate indeparta astfel durerea
- intinderea la orizontala cu picioarele ridicate, punand o perna sub genunchi. Atunci cand o femeie este intinsa la orizontala, se recomanda sa-si aduca genunchii deasupra pieptului pentru a scadea presiunea sangvina.
- utilizarea de metode si tehnici de relaxare
- efectuarea de exercitii periodic. Acestea imbunatatesc fluxul sangvin, indepartand substantele secretate de organism, endorfinele-reducand astfel durerea.

Optiuni de medicamente

Tratamentul medicamentos nu vindeca endometrioza, dar poate scadea perioadele de durere si durerea pelvina. Medicamentele pot reduce numarul si marimea endometriozei si pot limita raspandirea acesteia. Cu toate acestea nu pot imbunatatii fertilitatea.

Scopurile tratamentului medicamentos sunt:
- reducerea simptomelor
- oprirea dezvoltarii endometriozei, reducand astfel si simptomele
- imbunatatirea rezultatelor chirurgiei atunci cand sunt folosite inainte de aceasta
- favorizarea perioadelor libere fara durere, dupa chirurgie.

Tipuri de medicamente:
- anticonceptionalele orale (sunt cel mai frecvent prescrise pentru simptomele din endometrioza)
- doze crescute de progesteron
- agonisti ai hormonilor eliberatori de gonadotropana (GnRH)
- danazol.

Agonistii hormonilor eliberatori de gonadotropina si Danazol pot avea efecte secundare severe, de aceea sunt recomandati doar pentru perioade scurte de timp. Alegerea intre aceste medicamente depinde de efectele secundare si de toleranta acestora. Tratamentul medicamentos nu restabileste fertilitatea.

De retinut!

Riscul cancerului ovarian este crescut la femeile cu endometrioza. Folosirea anticonceptionalelor timp de 5 sau mai multi ani scade acest risc. Danazolul poate creste riscul cancerului ovarian.
Toate terapiile hormonale folosite pentru endometrioza au efecte secundare si pun sanatatea femeii in pericol. Unele dintre acestea au efecte secundare mai neplacute. Inainte de administrarea medicamentelor sau a terapiei hormonale trebuie revazute posibilele efecte adverse. Daca acestea sunt mai putin neplacute decat simptomele endometriozei, terapia hormonala trebuie discutata cu medicul.

GnRH si doze crescute de progesteron pot determina demineralizarea osului. Efectele secundare ale GnRH-ului determina administrarea unei doze mici de hormon sau asocierea cu alte medicamente, precum si folosirea GnRH doar 6 luni. Efectul unei doze mari de progesteron asupra osului este scazut; este necesara o terapie de 2 ani pentru a cauza probleme la nivelul osului. Dupa aceasta terapie, densitatea osoasa revine la normal in ceea mai mare parte sau in totalitate.
S-a dovedit in unele studii ca la femeile cu forme severe de endometrioza care sunt infertile terapia timp de 6 luni cu GnRH inaintea fertilizarii in vitro creste sansa de a reusi conceperea unei sarcini.
Unele studii arata ca folosirea terapiei cu GnRH dupa chirurgie poate prelungi durata perioadelor nedureroase, impiedica proliferarea si refacerea endometriozei.

Reaparitia durerii dupa terapia hormonala

Dupa orice tratament hormonal, durerea din endometrioza poate sa reapara:
- intr-un an, mai mult de 20% din femeile tratate cu medicamente hormonale au din nou dureri
- la 37% din femeile care au facut tratament hormonal pentru formele moderate de endometrioza, durerile apar 5 ani mai tarziu de la terminarea tratamentului
- la 74% din femeile care au facut tratament hormonal pentru formele severe de endometrioza, durerile apar 5 ani mai tarziu de la terminarea tratamentului.
Folosirea GnRH-ului sau a progesteronului pentru tratarea reaparitiei durerii se recomanda atunci cand durerile sunt la fel sau mai puternice ca la inceput.

Tratamentul chirurgical

Cu toate ca tratamentul chirurgical nu rezolva endometrioza, acesta poate avea efecte benefice pentru o scurta perioada de timp pentru cele mai multe femei si o perioada mai lunga de timp doar pentru unele.

Durerea - Indepartarea proliferarilor endometriale si a cicatricilor mucoasei uterine determina o estompare a durerii la cele mai multe femei. Intre 70% si 100% dintre femei au raportat o calmare a durerii in prima luna dupa tratamentul chirurgical. Cu toate acestea la 45% dintre femei reapar simptomele in primul an dupa chirurgie. Acest numar creste odata cu trecerea timpului.

Infertilitatea - Indepartarea endometriozei moderate sau severe favorizeaza cresterea sansei de a ramane insarcinata.
Indepartarea uterului si a ovarelor (histerectomia si ovarectomia) este considerata o ultima masura pentru calmarea durerii in endometrioza. Cu toate acestea, durerea apare la mai mult de 15% dintre femei. Dupa aceasta interventie o femeie nu mai poate ramane insarcinata.

Tratamentul chirurgical este de regula recomandat pentru endometrioza atunci cand:
- tratamentul hormonal nu controleaza simptomele, iar acestea afecteaza viata de zi cu zi a femei
- implantele endometriale sau cicatricele mucoasei (adeziuni) intervin in functia altor organe abdominale
- endometrioza cauzeaza infertilitatea.

Optiuni chirurgicale

Laparoscopia este metoda cea mai frecventa pentru diagnosticarea si tratarea endometriozei. In cazul in care doctorul recomanda laparoscopia, acesta o foloseste pentru observarea implantelor precum si posibilitatea indepartarii sau distrugerii acestora si a aderentelor tisulare.

In timpul acestei proceduri medicul poate sa:

- examineze organele interne, semnele endometriozei sau a altor posibile afectiuni. Acesta este singurul mod in care endometrioza poate fi diagnosticata cu siguranta. Desi, infirmarea diagnosticului de endometrioza nu este sigura niciodata-proliferarea endometrului, implantele mici si ascunse ii pot scapa medicului.
- indeparteze orice crestere endometriala pe care o vede sau rana a mucoasei uterine care poate cauza durere sau infertilitate. Doctorul poate folosi una sau mai multe metode pentru a indeparta endometrioza, inclusiv taierea sau indepartarea cresterilor (implantelor), excizia sau distrugerea acestora cu raze laser sau curent electric (electrocauterizare). Daca chistul endometrial este prezent la nivelul ovarelor (endometrioza ovariana), acesta este indepartat prin aceeasi metoda.

Histerectomia cu ovarectomie determina inlaturarea durerii pentru o perioada lunga de timp la femeile care nu au dorinta de ramane insarcinate in viitor. Cu toate acestea, histerectomia cu ovarectomie este o terapie majora care prezinta riscuri ale complicatiilor fie a operatiei in sine, fie a anesteziei. Dupa scoaterea ovarelor efectele secundare ale nivelului scazut de estrogeni sunt mult mai neprevazute si severe decat simptomele aparute datorita instalarii naturale a menopauzei. Atunci cand menopauza se instaleaza precoce, riscul de a dezvolta in viitor osteoporoza este foarte crescut mai ales daca nu se recomanda un tratament care sa protejeze oasele. Trebuie solicitat medicul pentru a institui fie terapie hormonala cu estrogeni de substitutie fie un tratament non-hormonal (bifosfonati).

De retinut!

Femeile care nu raman insarcinate, dupa tratamentul chirurgical pot incerca medicamente pentru fertilitate cu inseminare sau fertilizare in vitro.
Unele studii efectuate arata ca folosirea terapiei hormonale dupa chirurgie poate prelungi perioadele de acalmie (fara durere), prevenind cresterea unor noi implante sau refacerea endometriozei.
Doua terapii chirurgicale sunt in mod curent folosite pentru indepartarea durerii din endometrioza. Cu toate acestea, efectuarea unei proceduri dintre acestea (pentru indepartarea implantelor si a mucoasei cicatriciale) nu modifica la cele mai multe femei simptomatologia din endometrioza (durerea).

Din aceasta cauza, multi experti descurajeaza folosirea de rutina a urmatoarelor procedee:
- ablatia nervului uterosacrat laparoscopic (LUNA) consta in distrugerea fibrelor nervoase, a ligamentelor care sustin uterul
- neurectomia presacrala consta in taierea fibrelor nervoase care inerveaza uterul. Poate cauza pe termen lung diverse probleme, inclusiv constipatie, afectiuni acute urinare si disparitia durerii la inceputul travaliului (aparand o nastere neasteptata, inainte de a se putea deplasa la spital sau la maternitate).

Cand nu este necesara laparoscopia!

Singurul procedeu care este sigur de existenta unei endometrioze este chirurgia. De obicei aceasta se realizeaza cu un instrument subtire care se insera prin intermediul unei incizii mici (laparoscopie). Cu toate acestea laparoscopia nu este intotdeauna necesara.
Adesea medicii recomanda tratament antiinflamator si sau tratament hormonal atunci cand suspicioneaza endometrioza. Daca tratamentul este eficient, diagnosticul este cu siguranta cel de endometrioza.
Simptomele caracteristice endometriozei dispar o data cu instalarea menopauzei. In apropierea varstei de 50 de ani, controlul simptomelor cu tratament efectuat la domiciliu si terapie hormonala pana la instalarea menopauzei este o alegere mult mai potrivita decat chirurgia. Cu toate acestea, daca cicatricile mucoase cauzeaza durere terapia hormonala nu este eficienta.

Alte tratamente

Pentru indepartarea stresului si durerii din endometrioza se pot folosi si alte tratamente complementare si alternative. Cercetatorii nu privesc aceste terapii ca fiind terapii in endometrioza. Desi, unele dintre acestea aduc beneficii in tratarea altor afectiuni:
- acupunctura si presopunctura sunt folosite pentru scaderea durerii si pentru tratarea unor afectiuni, inclusiv astmul si osteoartrita
- meditatia este folosita pentru indepartarea stresului si a durerii, precum si tratarea altor afectiuni, incluzand hipertensiunea arteriala.

Profilaxie

Endometrioza nu poate fi prevenita.

Programeaza-te rapid

Dr. Catalin Haiduc
Clinica Nord (Alexandrina) - Bucuresti

Dr. Daia Tiberiu
Donna Medical Center Traian - Bucuresti

Dr. Olaru Elena
Hyperclinica MedLife Berceni - Bucuresti