Laparoscopia

Ce este laparoscopia

Laparoscopia este o procedura chirurgicala ce foloseste un tub subtire, luminat, cu o camera in varf, numit laparoscop, ce este introdus in abdomen printr-o mica incizie la nivelul peretelui abdominal si care este folosita pentru examinarea organelor abdominale si cele ce apartin sistemului reproducator. Aceasta este folosita pentru diagnosticul unor afectiuni precum chisturile, aderentele, fibroamele si infectiile.

Cu acest aparat pot fi recoltate si probe de tesut pentru biopsie. De asemenea, acestuia ii pot fi atasate si alte instrumente, precum foarfecele chirurgical. Operatiile laparoscopice sunt minim-invazive, presupun incizii de mici dimensiuni si asigura o vindecare rapida.

In timpul laparoscopiei se mai pot efectua si alte proceduri chirurgicale, precum:

- indepartarea aderentelor;
- repararea unei hernii hiatale sau inghinale;
- efectuarea ligaturii tubare;
- indepartarea unor organe precum uterul, trompele uterine, ovarele, splina, vezica biliara (colecistectomia laparoscopica) sau apendicele (apendicectomia); mai poate fi realizata si indepartarea partiala a colonului;
- diagnosticarea si tratarea bolii inflamatorii pelvine, a unei sarcini ectopice sau a endometriozei;

- indepartarea chisturilor ovariene sau a tumorilor'

- investigarea cauzelor unor patologii cu simptomatologie nespecifica.

In multe cazuri, laparoscopia elimina necesitatea unei operatii extensive (laparotomie) ce ar necesita o incizie mare a abdomenului. Laparoscopia implica riscuri mai mici, este mai putin costisitoare si poate fi efectuata fara a necesita spitalizare.

Indicatii

Laparoscopia este folosita pentru:

- evaluarea si eventual indepartarea unor tumori de la nivelul abdomenului sau pelvisului;

- investigarea gradului de operabilitate in cazul diferitelor tipuri de cancere: gastric, pancreatic, de tract biliar;

- stadializarea cancerelor
- diagnosticarea si tratarea unor afectiuni precum endometrioza, sarcina ectopica sau boala inflamatorie pelvina;
- diagnosticul unor afectiuni ce fac dificila aparitia unei sarcini; aceste afectiuni includ chisturile, aderentele, fibroamele si infectiile; laparoscopia se efectueaza dupa ce testele preliminarii pentru infertilitate au fost neconcludente;

- proceduri urologice: nefrectomii, pieloplastii;
- diagnosticarea traumatismelor abdominale ce nu pot fi evidentiate prin tehnicile de imagistica: ruptura de diafragm;
- efectuarea unei biopsii;
- determinarea unor posibile metastaze la nivel abdominal;
- efectuarea ligaturii tubare;
- rezolvarea unei hernii hiatale sau inghinale;
- indepartarea unui organ bolnav sau lezat precum vezica biliara, apendicele sau ovarele.

Pregatirea pentru laparoscopie

Inainte de realizarea laparoscopiei, pacientul va trebui sa semneze un document prin care isi da acordul pentru efectuarea acestei proceduri. Medicul va informa pacientul despre riscurile, modul de realizare si rezultatele ei.

Pacientul trebuie sa informeze medicul despre:

- medicamentele pe care le ia, in special antiinflamatoare nonsteroidiene, antiagregante sianticoagulante (care subtiaza sangele - aspirina, clopidrogrel, anticoagulante orale de generatie noua), alte medicamente care influenteaza coagularea sangelui (anticonceptionale orale, dispozitive hormonale);
- eventuale alergii la medicamente, inclusiv anestezice;
- daca are probleme cu sangerarea;
- daca este sau ar putea fi insarcinata.

Inainte de efectuarea laparoscopiei pacientul:
- nu trebuie sa manance sau sa bea pentru cel putin 12 ore; un stomac gol ajuta la prevenirea varsaturilor in timpul operatiei si reduce riscul de aparitie a complicatiilor;
- trebuie sa-si lase bijuteriile acasa; orice bijuterie pe care acesta o poarta trebuie indepartata inaintea operatiei;
- trebuie sa-si indeparteze ochelarii, lentilele de contact sau proteza dentara; acestea ii vor fi inapoiate dupa ce interventia se incheie.

Medicul poate recomanda efectuarea unei clisme evacuatorii cu cateva zile pana la cateva ore inainte de interventie.

Inainte de procedura, medicul poate recomanda efectuarea unui set complet de analize, analiza urinei, electrocardiograma, radiografie de torace. De asemenea, de mare ajutor sunt investigatiile precum ecografia abdominala, computer tomografia (CT) si rezonanta magnetica nucleara (RMN).

Modul de efectuare

Laparoscopia este efectuata de catre un medic chirurg sau de catre un medic ginecolog. Laparoscopia este o procedura chirurgicala ce necesita spitalizare de scurta durata. In general, este folosita anestezia generala, insa pot fi folosite si alte tipuri de anestezii (precum rahianestezia) in functie de patologia pentru care s-a decis efectuarea operatiei.

Cu aproximativ o ora inainte de interventie, pacientul trebuie sa-si goleasca vezica urinara. I se va monta o perfuzie intravenoasa la nivelul bratului, prin care i se vor administra lichide si medicamente. De asemenea, i se va putea administra un sedativ usor, care sa-l ajute sa se relaxeze.

Pentru pregatirea laparoscopiei se vor efectua cateva proceduri. Acestea se fac dupa ce pacientul este anesteziat si inconstient:

- se intubeaza pacientul si se aplica o masca pentru oxigen, pentru a-l ajuta sa respire si pentru a-i proteja caile respiratorii; aceasta procedura se efectueaza dupa ce pacientul este anesteziat si inconstient;
- se monteaza un tub subtire si flexibil, prin uretra pana in vezica urinara (sonda vezicala);
- o parte a parului pubian va fi rasa;
- abdomenul si zona pelvina vor fi curatate cu un antiseptic;
- medicul poate efectua o examinare pelvina, inainte de a se introduce in vagin un instrument denumit canula; canula face posibila miscarea uterului si a ovarelor, astfel incat sa furnizeze medicului o imagine cat mai buna a acestei zone.

In timpul interventiei se practica o incizie la nivelul peretelui abdominal, cu dimensiunile cuprinse intre 1,5-2,5 cm. Localizarea inciziei depinde de tipul de procedura. Se pot practica si alte incizii daca este necesara folosirea unor instrumente suplimentare. La nivelul inciziei se introduce un trocar in cavitatea peritoneala, prin care se injecteaza incet, dioxid de carbon. Gazul creaza un spatiu de manevra prin ridicarea peretelui abdominal, asa-numitul pneumoperitoneu.

Apoi, prin incizie, se introduce laparoscopul si se vizualizeaza organele cu ajutorul unui ecran conectat la camera de laparoscopie. Alte instrumente (cum ar fi un mic foarfece sau un forceps) pot fi inserate prin incizii separate si folosite pentru a diseca, preleva tesut, repara leziuni sau drena chisturi. De asemenea, laparoscopului ii poate fi atasat un laser.

Dupa efectuarea interventiei, laparoscopul si gazul sunt indepartate. Incizia va fi inchisa cu cateva fire si va fi acoperita cu pansamente. De obicei sunt folosite fire resorbabile; acestea nu trebuie indepartate. Dupa ce incizia se vindeca cicatricea remanenta va fi foarte mica si greu vizibila.

Laparoscopia dureaza in medie 30-90 de minute, in functie procedura, dar poate dura mai mult daca se descopera o anumita afectiune, precum endometrioza, care necesita si tratament. Dupa terminarea interventiei, pacientul va fi dus intr-un salon si supravegheat pana se trezeste din anestezie. Daca nu sunt alte indicatii, pacientul isi poate relua activitatea zilnica dupa o zi, dar trebuie sa evite activitatile solicitante sau efortul fizic intens pentru aproximativ o saptamana.

De retinut!

Daca pentru laparoscopie se foloseste anestezia generala, atunci pacientul va fi inconstient si nu va simti nimic. Dupa trezire, acesta se poate simti ametit pentru cateva ore. Pentru 1-2 zile dupa procedura poate aparea oboseala si dureri (acestea sunt cauzate de anestezic). Daca s-a practicat intubarea, pacientul poate avea cateva leziuni la nivelul gatului ce pot crea disconfort.

Riscuri

Complicatiile intraoperatorii sunt:

- lezarea organelor adiacente (vase de sange, intestin, vezica biliara, ficat, splina, stomac);

-cresterea presiunii intraabdominale, care poate determina: ridicarea diafragmului, care va apasa pe plamani, diminuand volumele respiratorii si crescand presiunea in caile aeriene, compresie pe vena cava inferioara, care determina scaderea intoarcerii venoase si, deci, scaderea debitului cardiac, cresterea rezistentei vasculare sistemice, care determina tahicardie, comprimarea arterelor renale;

- pneumotorax;

- pneumomediastic (rar);

- emfizem subcutanat;

- acidoza respiratorie.

Complicatiile dupa laparoscopie sunt rare, dar pot include:

- sangerari la nivelul inciziei;
- infectii de plaga;
- decesul cauzat de anestezia generala; acest lucru este, insa, foarte rar.

Dupa laparoscopie

Imediat dupa terminarea interventiei, pacientul va fi dus intr-un salon unde va fi supravegheat pana se trezeste din anestezie, ulterior fiind mutat pe sectie. Medicul va recomanda pacientului o serie de instructiuni care il vor ajuta in procesul de recuperare. Dupa laparoscopie poate sa apara balonarea, cateva echimoze (vanatai) si disconfort in jurul inciziilor. Gazul folosit in timpul interventiei poate sa irite temporar diafragmul. Pot sa apara dureri de umeri la cateva ore dupa procedura.

Se recomanda consultul medical daca apar:

- roseata si edem (umflatura) pe o zona mare in jurul inciziei;
- sangerari sau alte secretii la nivelul suturii;
- febra;
- dureri abdominale severe;
- raguseala ce dureaza mai mult de cateva zile, cu tendinta la agravare.

Hernia incizionala este si ea una dintre complicatiile care pot aparea la distanta de momentul operatiei.

Rezultate

Medicul va discuta cu pacientul rezultatul interventiei. Rezultatele testelor de laborator sau a biopsiei pot fi disponibile dupa cateva zile de la operatie.

Laparoscopia
Normal	Organele au forma, pozitia si dimensiunea normala.
	Nu sunt descoperite chisturi, aderente sau tumori.
	Nu exista semne de boala (precum endometrioza), inflamatie (precum apendicita, colecistita) sau infectie.
Anormal	Un organ poate avea forma, dimensiunea sau pozitia anormala.
	Sunt descoperite chisturi, aderente sau tumori.
	Apar semne de boala (precum endometrioza) sau de infectie.
	Poate fi descoperita o sarcina ectopica.
	Apare inflamarea unor organe, precum apendicita, colecistita sau boala pelvina inflamatorie.
	Sunt descoperite cicatrici la nivelul organelor interne (precum trompele uterine).

Factori care pot influenta procedura

Factorii ce pot influenta acuratetea si rezultatele procedurii sunt:

- obezitatea poate face laparoscopia dificila;
- cicatrici cauzate de interventii chirurgicale anterioare, ce pot face laparoscopia dificila sau chiar imposibila;
- prelevarea unei cantitati insuficiente de tesut; in cazul in care cantitatea de tesut prelevata pentru biopsie este insuficienta, rezultatele pot fi neconcludente.

Contraindicatii

Acestea se impart intre contraindicatii absolute si relative.

Contraindicatii absolute:

- instabilitate hemodinamica/soc;

- ocluzie intestinala instalata acut cu dilatarea anselor intestinale;

- presiune intracraniana crescuta.

Contraindicatii relative:

- insuficienta cardiaca;

- insuficienta respiratorie;

- sarcina/existenta de mase pelvine voluminoase;

- infectii de parti moi la nivelul inciziilor;

- aderente cauzate de interventii chirurgicale anterioare;

- anevrism de aorta abdominala.

De retinut!

- alta procedura (denumita culdoscopie sau hidrolaparoscopie transvaginala) furnizeaza o vizualizare mai buna a organelor genitale interne feminine (uter, trompe uterine, ovare); pentru aceasta se practica o incizie la nivelul peretelui vaginal prin care se introduce apoi laparoscopul; culdoscopia inlocuieste cu succes laparoscopia;
- evitarea oricaror bauturi carbogazoase pentru 1-2 zile postoperator; astfel se reduce riscul aparitiei balonarii si a varsaturilor.

Avantajele laparoscopiei

Avantaje:

- dureri postoperatorii reduce comparativ cu interventiile clasice;

- mobilizare mai rapida;

- necesar redus de analgezice; 

- spitalizare mai scurta;

- ileus postoperator de durata mai mica;

- aspect cosmetic superior inciziilor clasice;

- scaderea riscului de formare de aderente.