Sarcina dupa varsta de 35 de ani

Varsta si fertilitatea

Pe masura inaintarii in varsta, femeile se confrunta cu scaderea fertilitatii. In plus complicatii ce pot aparea in timpul sarcinii sunt mult mai frecvente in randul femeilor in varsta de 35 ani.


Scaderea fertilitatii odata cu varsta se poate datora urmatoarelor:
- o scadere a numarului si calitatii ovulelor ce urmeaza a fi fecundate;
- o scadere a numarului spermatozoizilor;
- o scadere a frecventei actului sexual;
- prezenta altor afectiuni medicale si ginecologice, ca endometrioza, ce pot interfera cu sarcina.

Riscurile unei sarcini dupa 35 ani

Desi exista o varietate de tehnici utilizate pentru mentinerea unei sarcini sanatoase in cazul femeilor peste 35 ani, la aceasta grupa de varsta apar complicatii mult mai grave decat in cazul femeilor sanatoase. Daca ai hotarat sa faci un copil la varsta mai avansata, este foarte important sa cunosti riscurile ce apar si sa imbunatatesti sansele de a avea o sarcina si un copil sanatos.

Riscul de afectiuni congenitale

Riscul de a naste un copil cu probleme creste pe masura ce varsta mamei este mai avansata. Acest lucru se datoreaza probabil unei diviziuni anormale a ovulului, numit nondisjunctie. Varsta de la care o femeie este considerata cu risc de a naste un copil cu anomalii cromozomiale este de 35 ani. Aproximativ 1 din 1400 de copii nascuti de mame cu varsta de 20 ani au avut sindrom Down, in comparatie cu 1 la 100 de copii cu sindrom Down in randul mamelor cu varsta de 40 ani.

Riscul de avort

Studiile arata ca riscul de avort (pierderea sarcinii inainte de 20 de saptamani de gestatie) este de 12% pana la 15% pentru femeile in jur de 20 ani, crescand pana la 25% in cazul femeilor cu varsta in jur de 40 ani. Riscul crescut de anomalii cromozomiale contribuie la cresterea riscului de avort in cazul femeilor cu varsta avansata.

Alte probleme

La aceasta grupa de varsta sunt mai frecvente afectiunile cronice precum diabetul zaharat sau hipertensiunea arteriala. Se recomanda echilibrarea acestor afectiuni inainte de a ramane insarcinata intrucat reprezinta un risc atat pentru mama cat si pentru copil. Monitorizarea atenta a acestor afectiuni inainte de a ramane insarcinata, cat si pe toata perioada sarcinii, va scadea riscul asociat acestor afectiuni. Hipertensiunea arteriala si diabetul pot aparea pentru prima data in timpul sarcinii, iar femeile peste 30 de ani sunt supuse unui risc mai mare de a le dezvolta. Daca ai peste 35 ani si esti insarcinata, este foarte important sa beneficiezi de evaluare si tratament adecvat prenatal pentru reducerea riscurilor.

Moartea neonatala (nasterea unui copil care a murit inainte de nastere) este mult mai frecventa la femeile de peste 35 ani. De asemenea femeile mai in varsta sunt mai susceptibile de a avea copii cu greutate mica la nastere (mai putin de 2500 grame).
Operatia cezariana este de asemenea mai frecventa in randul femeilor care au primul copil la peste 35 ani.

Recomandari in cazul sarcinii dupa 35 ani

O stare de sanatate adecvata inainte si pe perioada sarcinii va reduce riscul complicatiilor. Iata cateva recomandari generale.

1. A se consuma suficient acid folic in dieta
Recomandarile generale in cazul femeilor insarcinate constau in administrarea zilnica de suplimente ce contin 0,4 mg de acid folic, asociind la aceasta consumul de mancare bogata in acid folic. Acidul folic este continut in legume verzi, fasole uscata, ficat si unele citrice.


2. A se limita consumul zilnic de cafea
O ceasca de cafea contine aproximativ 150 mg cofeina, in timp ce aceeasi ceasca de ceai negru numai 80 mg de cofeina. Un pahar de bautura carbogazoasa cofeinizata contine circa 30-60mg de cofeina. Ciocolata contine de asemenea cofeina, cantitatea de cofeina continuta intr-un baton de ciocolata reprezinta circa un sfert dint-o cana de cafea.


3. Se recomanda mentinerea unei diete echilibrate, sanatoase si consumul de alimente diverse pentru a asigura toti nutrientii necesari.
Este recomandat consumul de alimente bogate in fibre si amidon. De asemenea, trebuie asigurata cantitatea adecvata de vitamine si minerale: se recomanda consumul de cel putin patru portii de produse lactate si alimente bogate in calciu pe zi, cel putin o portie de alimente bogate in vitamina C si acid folic.


4. Exercitiul fizic trebuie practicat regulat
A se evalua programul de exercitii fizice zilnice impreuna cu medicul specialist. In general se accepta continuarea programelor normale de exercitii fizice, cu exceptia cazurilor in care e nevoie de limitarea eforturilor prea mari, la indicatia medicului specialist.


5. Se interzice consumul de alcool pe perioada sarcinii si de medicamente
Acestea din urma putoate fi administrate doar la indicatia medicului specialist. Se interzice fumatul in sarcina.

6. Se recomanda evaluare si ingrijire precoce a pacientei insarcinate
Primele opt saptamani de sarcina sunt cele mai importante in dezvoltarea fatului. Consultul si ingrijirea precoce pot creste sansele de a avea un copil sanatos.
Consultul medical regulat este foarte important pentru prevenirea si depistarea oricaror afectiuni ce ar putea aparea pe parcursul sarcinii. Acesta include si instruirea pacientei in legatura cu sarcina si nasterea, precum si asigurarea suportului emotional.

Investigatii la gravidele peste 35 ani

Intrucat pacientele de peste 35 ani sunt mai susceptibile de a dezvolta probleme in timpul sarcinii, se recomanda efectuarea urmatoarelor teste. Aceste teste ajuta la depistarea afectiunilor inainte, in timpul si dupa sarcina. Unele dintre ele necesita sfat genetic adecvat, incluzand o discutie detaliata in legatura cu riscurile sau beneficiile efectuarii acestor proceduri. Pacienta va fi cea care va decide daca va efectua sau nu testarea. Se recomanda consultul medicului specialist pentru a decide care dintre aceste teste sunt adecvate sau nu.

Ultrasonografia (ecografia fetala): o procedura prin care se vizualizeaza imaginea copilului utilizand sunete de inalta frecventa. Ultrasonografia se foloseste devreme in sarcina pentru a stabili viabilitatea (modul de implantare al copilului la nivelul uterului si daca are batai ale inimii), prezenta de unul sau mai multi fetusi sau pentru a determina data conceptiei sau varsta gestationala a fatului. In ultimele luni de sarcina aceasta metoda se foloseste pentru a monitoriza evolutia sarcinii, pentru a evalua pozitia placentei si cantitatea de lichid amniotic din jurul copilului.

Triplul test: un examen sanguin ce consta din masurarea substantelor din proba de sange pentru a depista probleme in dezvoltarea creierului fetal, coloanei vertebrale si a altor tesuturi ale sistemului nervos (tubul neural), ca de exemplu spina bifida sau anencefalia. Defectele de dezvoltare ale tubului neural survin la aproximativ 1-2 din 1000 de nasteri. Triplul test poate detecta aproximativ 75-80% dintre defectele deschise ale tubului neural.
Triplul test mai poate depista o serie de afectiuni genetice precum sindromul Down, o anomalie cromozoniala. Triplul test poate detecta aproximativ 75% dintre cazurile cu sindrom Down la femeile sub 35 ani si peste 80% dintre aceste cazuri la femeile peste 35 ani. Triplul test se poate efectua intre saptamanile 15 si 20 de sarcina.

Screeningul din primul trimestru de sarcina: un nou test efectuat intre saptamanile10-14 de sarcina evidentiaza prezenta a doi markeri in asociere cu efectuarea unei ultrasonografii pentru masurarea grosimii partii posterioare a regiunii cervicale a fatului. Acesta depisteaza anomaliile cromozomiale, ca sindromul Down. Acuratetea acestuia este asemanatoare cu cea a triplului test, insa rezultatele pot fi obtinute mult mai devreme in timpul sarcinii.

Amniocenteza: aceasta este o procedura prin care se recolteaza o cantitate mica de lichid amniotic de la nivelul sacului ce inconjoara fatul, testandu-se astfel diverse defecte de nastere. Desi nu detecteaza toate defectele de nastere, amniocenteza poate fi utilizata pentru detectarea siclemiei, fibrozei chistice, distrofiei musculare, boala Tay-Sachs sau sindromul Down, in cazul parintilor cu risc crescut. Amniocenteza mai poate detecta o serie de defecte ale tubului neural (de exemplu daca creierul sau coloana cervicala fetala nu se dezvolta normal) ca spina bifida sau anencefalia. Intrucat in timpul amniocentezei se efectueaza si ultrasonografie, aceasta din urma poate detecta anumite defecte care nu apar la amniocenteza ca: palatoschizis (palat despicat sau gura de lup), cheiloschizis (buza despicata sau buza de iepure), piciorul in maciuca sau defecte congenitale de cord. Exista o serie de afectiuni ce nu pot fi detectate nici prin amniocenteaza, nici prin ultrasonografie.

Recoltarea de celule de la nivelul vilozitarilor corionice: este un test prin care se recolteaza niste celule (denumite vilozitati corionice) de la nivelul placentei, in locul in care aceasta se ataseaza de peretele uterin. Vilozitatile corionice sunt parti din placenta care se formeaza in momentul fertilizarii ovulului, deci prezinta aceleasi gene ca si fatul. In cazul in care mama prezinta anumiti factori de risc, poate efectua acest test pentru depistarea defectelor congenitale, in primele luni de sarcina. Efectuarea testului necesita in prealabil sfat genetic adecvat, incluzand o discutie detaliata in legatura cu riscurile si beneficiile acestei proceduri.