Traim intr-o lume din ce in ce mai agitata, in care legaturile noastre primordiale cu natura si cu eul interior sunt in permanenta eroziune, ne simtim izolati, tristi, poate chiar singuri si ne place sa ne refugiem in acea perioada in care eram in siguranta.
Mancatul in exces, ca si sexul, ne ofera pentru scurt timp o senzatie de bine prin eliberarea unor substante chimice de tip acetilcolina sau serotonina la nivelul unor nuclei ai creierului. Dar acest lucru poate crea in timp o adevarata dependenta, ajungand ca in timp sa nu mai mancam pentru ca ne este foame, ci pentru a compensa o stare de neimplinire.
Depasirea constanta doar cu 100 Kcal/zi a nevoilor energetice zilnice va duce la acumularea lunara a 1-1.5 Kg de tesut adipos, mai ales daca nu reusim sa compensam ingestia suplimentara de alimente prin efort fizic viguros si sustinut (macar 30-60 minute/zi).
De cele mai multe ori, aparitia obezitatii se datoreaza acestui dezechilibru intre aportul de alimente si consumul de energie al organismului, in sensul ca individul mananca mai mult decat este necesar, avand in vedere ca nevoia de calorii este diferita in functie de varsta, sex, perioada fiziologica, gradul de efort fizic.
De exemplu dupa 60 ani trebuie sa consumam cu o treime mai putine calorii decat in viata adulta.
Exista putine cazuri in care obezitatea este justificata de prezenta unor boli genetice. In acest caz ea apare la varste fragede si asociaza frecvent malformatii. Pot exista indivizi care au mutatii ale genei leptinei sau ale receptorului leptinei (molecula ce semnalizeaza nivelul de tesut adipos din organism) sau indivizi cu mutatii ale receptorului MCR4, dar acestia reprezinta mai putin de 1% din totalul obezilor.
Parintii sunt responsabili in mare parte nu doar de genele pe care le transmit, ci si de modul in care vor educa comportamentul alimentar al copilului lor si stilul de viata al acestuia.
Alaptarea este un factor de protectie pentru obezitate, deoarece in laptele matern exista o substanta ce induce satietatea mai rapid, copiii alaptati fiind in mod constant mai slabi fata de cei ce primesc alimentatie de tip lapte-formula.
Educatia trebuie continuata si in gradinita si scoala pentru ca atunci invatam sa alegem in mod corect alimentele care sunt utile pentru sanatate si sa evitam alimentele obezogene care de multe ori stimuleaza in mod placut papilele gustative, dar si depunerea de grasime. Alimentele care contin glucide si lipide simultan au cel mai mare potential de a ne ingrasa.
Trebuie sa evitam mancarea de tip fast-food, branzeturile grase, carnea grasa, dulciurile care contin zahar, produsele de patiserie, sucurile cu zahar, alcoolul si sa incercam sa consumam preponderent fructe si legume, cereale integrale, lactate degresate, alimente ce aduc vitamine si oligoelemente esentiale pentru organism, dar mai putine calorii.
Exista si anumite perioade in care ne putem ingrasa mai usor - atunci cand suntem foarte stresati sau daca nu ne odihnim suficient. In perioda de sarcina trebuie sa facem o selectie atenta a alimentelor pe care le consumam, la fel si in etapa de premenopauza, pentru ca modificarile hormonale asociate favorizeaza depunerile de grasime. Adeseori pacientii obezi au si o stare de depresie mascata, pe care incearca sa o compenseze prin supraalimentatie.
Atunci cand va simtiti tristi, obositi, stresati, agitati, singuri, invatati sa strigati "Ajutor!", nu va mai autopedepsiti corpul fizic prin supraalimentatie. Incercati sa vorbiti despre problema dumneavoastra cu un psiholog sau cu un medic, invatati sa faceti mai multa miscare pentru ca va veti simti mult mai bine si veti fi mai veseli.
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.