Stresul provocat la locul de munca se poate prezenta sub forme diferite, cu efecte diferite asupra corpului uman.
Surse minore ale acestuia pot fi echipamente care nu functioneaza sau telefoane ce nu se opresc din sunat.
Sursele majore pot fi volumul excesiv de munca, fara perioade de concediu, volumul prea mic de munca, prestarea unor activitati nedorite, teama de a-si pierde locul de munca sau teama unor posibile neintelegeri cu superiorii.
De obicei, sursele majore de stres sunt cele care duc la epuizare, depresie si scaderea productivitatii muncii.
Stresul provocat de locul de munca poate influenta sanatatea si viata individului in afara serviciului.
Nivele scazute de stres pot trece neobservate, nivele usor mai mari pot avea un efect pozitiv, ajutand individul sa devina mai eficient si mai creativ, nivelele mari pot fi daunatoare ducand uneori la boli cronice.
Sursele majore ale acestui tip de stres se impart in sapte categorii:
- controlul - acest factor este cel mai stans legat de aparitia stresului. Exista studii care demonstreaza ca cei ce cred ca au o mare responsabilitate, dar o putere de decizie redusa la locul de munca, au un risc crescut pentru boli cardio-vasculare si alte afectiuni in care stresul poate fi implicat
- competenta - teama de a nu se ridica la standardele cerute, de a nu avea o provocare suficienta sau insecuritatea locului de munca sunt factori declansatori importanti
- claritatea - neintelegerea indatoririlor, modul in care acestea se pot schimba sau care sunt obiectivele departamentului sau organizatiei pentru care lucreaza contribuie la stres
- comunicare - atmosfera tensionata la locul de munca apare de multe ori ca urmare a lipsei de comunicare care treptat poate amplifica stresul; incapacitatea de a isi exprima temerile, frustrarile sau alte emotii pot cauza stres
- sprijinul - lipsa sprijinului colegilor poate ingreuna rezolvarea unor probleme la locul de munca
- important - stresul poate aparea si ca urmare a faptului ca unele persoane nu se simt implinite sau mandre de serviciul lor
- responsabilitati crescute - stresul poate aparea si ca urmare a asumarii unor responsabilitati aditionale
- ignorarea concediilor de odihna.
In cazul in care angajatul nu dispune de concediu de odihna, chiar mai multi ani la rand, poate aparea si sindromul de oboseala cronica.
Acesta este caracterizat prin oboseala sau extenuare severa care impiedica efectuarea activitatilor normale, zilnice obisnuite.
Mai exista si alte simptome, dar cel principal este oboseala care dureaza de cel putin 6 luni.
Unele persoane se confrunta cu acest sindrom timp de ani de zile.
Alte simptome pe termen lung includ:
- uitarea, pierderea memoriei, stare confuzionala sau dificultate de concentrare
- dureri de gat
- ganglioni limfatici usor mariti la nivelul gatului sau axilei
- dureri musculare
- dureri articulare fara roseata sau tumefiere locala
- cefalee (durere de cap) ale carei caractere sunt diferite de cele din trecut
- somn neodihnitor (la trezire persoana se simte obosita).
Obiectivul principal de tratament al sindromului de oboseala cronica este imbunatatirea starii generale astfel incat pacientul sa revina la viata normala.
Masuri simple pot fi avute in vedere chiar acasa - cum ar fi imbunatatirea ritmului de somn si exercitiu fizic moderat - sunt componente importante ale tratamentului.
Apelarea la un consilier sau psiholog s-a dovedit a fi utila in cazul acestor pacienti.
Munca in schimburi alternante pe o perioada lunga de timp, presupune o serie de factori de risc determinati de dezacordul dintre ritmul biologic si cel datorat orelor de program alternante - aceste dezechilibre se manifesta mai ales la nivel central prin oboseala si tulburari de somn, dar si sensibilitate la nivelul sistemului digestiv, endocrin si cardiovascular, insomnie, tulburari psihosomatice, greutate in concentrare, modificari de comportament, randament scazut etc.
Conform unor studii ale cercetatorilor americani, un alt pericol pentru femeile care au un program de munca prelungit, mai mult de 60 de ore saptamanal, fara perioade de odihna suficienta il reprezinta riscul de imbolnavire de diabet zaharat de tipul II.
Stresul si oboseala pot fi scazute prin:
- intrevederi cu superiorii cel putin o data pe an (o data la 3 sau 6 luni este si mai bine) pentru a discuta despre performante si responsabilitati, daca evaluarea performantelor este cuprinsa in descrierea slujbei respective, trebuie tratata ca o sansa de a clarifica problemele ce pot cauza stresul; trebuie avute in vedere probleme ca asteptarile sefilor legate de postul respectiv, obiectivele companiei si contributia angajatului la obtinerea lor, capacitatile, limitele si modul de perfectionare a salariatului, sprijinul pe care acestia il primesc din partea firmei si posibilitatile de recompensa in cazul unor reusite
- managementul eficient al timpului - este foarte important ca activitatile prestate la locul de munca sa nu fie continuate la domiciliu, chiar si in cazul in care biroul este in interiorul locuintei.
Daca timpul liber este redus pentru a face loc unor activitati legate de serviciu, simptomele stresului pot sa apara rapid; daca angajatorul ofera un program de lucru flexibil, angajatul trebuie sa profite de aceasta, de exemplu inceperea zilei de lucru mai devreme pentru a avea o pauza de pranz mai lunga sau pentru a avea timp pentru o sedinta de yoga sau aerobic - izolarea - tehnologiile actuale, cum sunt telefoanele mobile si internetul, fac posibila comunicarea cu oricine, inclusiv colegi si clienti, oricand si oriunde; nu trebuie permis ca tehnologia sa anuleze granitele dintre timpul petrecut la serviciu si timpul liber; este indicat ca atunci cand nu este absolut necesar telefonul de serviciu sa fie inchis si este bine ca in aceste perioade sa se evite verificarea mail-ului de serviciu
- cunoasterea limitelor - daca cele de mai sus nu au avut nici un efect si daca stresul provocat de locul de munca induce angajatului o stare de nefericire, trebuie luat in considerare schimbarea locului de munca.
Acest lucru trebuie incercat numai dupa ce s-a stabilit cu siguranta daca problema este legata de angajat ca persoana sau de munca in sine. Inainte de a renunta este bine sa se caute alte oferte de munca, deoarece somajul este o alta cauza de stres.
Obtinerea unei slujbe noi inainte de a renunta este ideala, dar nu este posibila intotdeauna si de aceea trebuie ca angajatul sa decida care dintre cele doua situatii este mai putin stresanta.
- alternanta perioadelor de activitate si odihna – determina starea de sanatate; odihna, ca si activitatea, este o parte la fel de esentiala a ritmului vietii, un factor estential pentru pastrarea sanatatii.
Odihna influenteaza atat performantele profesionale, intelectuale, fizice, cat si relatiile interumane.
Odihna este indispensabila mentinerii unei stari de sanatate optime precum si pentru scurtarea perioadei de refacere a organismului in timpul unor boli ca pneumonia, gripa, traumatisme
- program regulat de exercitii fizice, dar si un program regulat de somn de minim 7-8 ore pe zi, reprezinta principala metoda pentru combaterea oboselii.
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.