Convulsiile

Actualizat: 07 Februarie 2023
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate
Dr. Oancea Madalina Elena
Consultant medical:

Dr. Oancea Madalina Elena
Medic rezident Neurologie

Generalitati


Convulsiile sunt disfunctii manifestate brusc care determina pierderea cunostintei, contractii, tremuraturi sau alte tulburari cerebrale temporare. De regula, convulsiile sunt cauzate de descarcari electrice anormale sau de scaderea fluxului sanguin la nivelul creierului.

Convulsiile pot fi cauzate si de cauze extracerebrale, precum: hipoglicemie, infectie, traumatism cranian, intoxicatii accidentale sau supradoza de droguri, tumori cerebrale sau alte probleme de sanatate care afecteaza creierul.


Simptomele variaza in functie de zona afectata de convulsii; cele mai frecvente simptome sunt: pierderea cunostintei cu manifestare generalizate tonico-clonice.

Simptome

In functie de zona afectata, exista o varietate de simptome specifice convulsiilor. Simptomele caracteristice sunt pierderea cunostintei si tremuraturi ale corpului. Cu toate acestea, unele crize 

Desi pacientul este treaz, nu reactioneaza si nu raspunde in mod normal. Dupa terminarea crizei, pacientul nu isi aminteste nimic legat de respectivul episod. Ocazional, convulsiile pot provoca modificari senzoriale sau vizuale temporare.

Convulsii generalizate
Crizele care par sa implice toate zonele creierului se numesc convulsii generalizate. Diferite tipuri de convulsii generalizate includ:

Convulsii de absenta. Crizele de absenta, cunoscute anterior sub denumirea de convulsii petit mal, apar adesea la copii si sunt caracterizate prin privirea în spatiu sau prin miscari subtile ale corpului, cum ar fi clipirea ochilor sau pocnitul buzelor. De obicei, dureaza între cinci si 10 secunde, dar se pot întâmpla de pâna la sute de ori pe zi. Aceste crize pot aparea în grupuri si pot provoca o scurta pierdere a constientizarii.

Crize tonice. Crizele tonice provoaca rigidizarea muschilor. Aceste convulsii afecteaza de obicei muschii din spate, brate si picioare asocia cu pierderea cunostintei si cadere.

Crize atone. Crizele atonice, provoaca o pierdere a controlului muscular, ceea ce va poate face sa va prabusiti brusc.

Crize clonice. Crizele clonice sunt asociate cu miscari musculare repetate . Aceste crize afecteaza de obicei gâtul, fata si bratele de ambele parti ale corpului.

Crize mioclonice.

Crize tonico-clonice. Crizele tonico-clonice, cunoscute anterior sub denumirea de convulsii grand mal, sunt cel mai dramatic tip de criza epileptica si pot provoca o pierdere brusca a constientei, manifestare generalizate si, uneori, pierderea controlului vezicii urinare sau muscarea limbii. Acestea pot dura câteva minute.

Crizele partiale apar atunci cand exista o activitate anormala doar într-o zona a creierului.

Cauze

Criza convulsiva poate fi cauzata de o actiune temporara a pacientului: supradoza de droguri, oprirea brusca a administrarii unor medicamente, febra ridicata, nivel anormal de sodiu sau de glucoza in sange. Daca crizele nu se repeta si problema pricipala de sanatate este tratata este exclus diagnosticul de epilepsie.

Cauzele care declanseaza convulsiile pot fi diverse disfunctii cerebrale, ca de exemplu: accidentul vascular cerebral, traumatismul cranian. Acestea determina o hiperactivitate la nivelul creierului, iar excesul de neurotransmitatori duce la tulburari ale functiei cerebrale.

Convulsiile idiopatice sunt convulsii cronice care apar fara a exista o cauza identificabila (de etiologie necunoscuta); de obicei, acestea se manifesta la persoanele cu varsta cuprinsa intre 5 si 20 de ani, dar pot aparea la orice varsta. Persoana in cauza poate avea un istoric familial care sa includa epilepsia sau alte tipuri de convulsii.

Cauzele frecvente ale convulsiilor:

- tumori (mai ales tumori cerebrale) sau alte leziuni structurale ale creierului (de exemplu, hemoragia la nivelul creierului);
- traumatisme craniene, accident vascular sau accident ischemic tranzitor;
- consumul de alcool
- boli care duc la deteriorarea inevitabila a functiei creierului;
- dementa, boala Alzheimer;
- disfunctii cerebrale congenitale;
- hipoxie neonatala
- boli de rinichi sau hepatice;
- consumul de cocaina, amfetamina sau alte droguri recreative;
- incetarea brusca a tratamentului cu barbiturice sau benzodiazepine;
- infectii (abcese cerebrale, meningita, encefalita, neurosifilis, SIDA);
- fenilcetonuria - poate cauza convulsii la sugari.

Ingrijirea la domiciliu

Contactati serviciile de interventie rapida in cazul in care o persoana are convulsii.

De regula, crizele convulsive inceteaza de la sine, fara alte interventii. Cu toate acestea, in timpul unei crize pacientul este supus anumitor riscuri: se poate ineca cu propria voma, cu lichidele si alimentele consumate.

Astfel, in timpul unei crize este important ca bolnavul sa fie pozitionat in pozitie lateral a de siguranta cu capul in hiperextensie, pentru a nu suferi si alte leziuni sau pentru a nu se rani.

Primul ajutor

- Nu introduceti victimei niciun obiect intre dinti.
- Impiedicati bolnavul sa se raneasca fara a-i obstructiona miscarile.
- Asezati persoana in pozitie lateral a pentru a impiedica inecarea cu propria voma. Aceasta pozitie ar trebui mentinuta si in somnul de dupa criza.


In cazul in care o persoana are convulsii repetate sau prelungite fara sa-si recapete cunostinta este necesara apelarea servicii lor de urgenta.

Tratament si investigatii

Trebuie sa specificati anumite detalii cadrelor medicale:

- durata crizei convulsive;
- partile corpului afectate;
- tipurile de miscari si alte simptome din timpul crizei;
- cauze posibile;
- modul in care persoana s-a comportat dupa criza.

Chemati ambulanta daca pacientul manifesta pentru prima data criza convulsiva sau daca durata este prelungita. 

La ce trebuie sa va asteptati cand mergeti la consult medical?

Medicul specialist va cere o serie de informatii referitoare la simptomele din tipul crizelor convulsive. Similar cu crizele convulsive sunt sincopa, simptomele accidentului vascular cerebral, atacurile  de panica, migrene, tulburari de somn, dar si alte manifestari care cauzeaza pierderea cunostintei.

Pentru a se stabili cu exactitate cauza convulsiilor se vor face urmatoarele investigatii:

- analize de sange;

- computer tomograf sau RMN la nivelul capului;

- electroencefalograma;

- punctie lombara.

Necesitatea testelor suplimentare este impusa de o serie de factori sau situatii:

- o criza unica declansata de situatii clare (febra sau drog);
- o noua criza convulsiva pentru care nu se poate stabili clar care este cauza;
- o persoana diagnostica cu epilepsie va face teste suplimentare pentru a se confirma daca schema de tratament este cea corecta.

Prevenire

Nu exista nicio metoda specifica pentru a preveni crizele convulsive.

Cateva sfaturi si sugestii:

- Modul de administrare al medicamentelor prescrise trebuie respectat cu strictete.
- Pentru stabilirea diagnosticului si prescrierea unui tratament adecvat, persoanele care insotesc pacientul trebuie sa specifice toate simptomele si detaliile din timpul unei crize convulsive.
- Incercati sa adoptati un stil de viata sanatos, fara excese, pentru a putea controla crizele convulsive. Privarea de somn, hrana si stresul contribuie la cresterea numarului de convulsii.
- Daca este posibil, puteti purta casti de protectie pentru a preveni traumatismele craniene. Acest lucru va diminua riscul unei leziuni craniene, dar si existenta convulsiilor ulterioare.
- Evitati consumul de droguri recreative.
- Nu consumati alcool 
- Daca manifestati crize convulsive necontrolate, este contraindicated sa conduceti un autoturism, dar si activitatile care va pun viata in pericol (inot, alpinism, ciclism etc).


Citeste si despre:

Tusea convulsiva (Infectia cu Bordetella pertussis sau Tusea magareasca) Convulsiile si ciocolata Tusea convulsiva De ce apar convulsiile la copii? Tusea convulsiva la copii: ce trebuie sa stii Convulsiile sau crizele tonico-clonice generalizate Aronia si sanatatea cardiovasculara: un remediu pentru hipertensiune Indicatii dupa inserarea unui implant dentar Ajutorul acordat unei persoane in timpul unei crize epileptice Cloralhidrat Intoxicatia cu substante chimice nemedicamentoase (insecticide, metanol, etc.) Intoxicatia cu substante chimice medicamentoase (barbiturice, neuroleptice, etc.) Spasmul esofagian Spasmul muscular nocturn – cum iti afecteaza somnul?