Ce este diabulimia?

Actualizat: 08 Ianuarie 2019
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate
Dr. Ovidiu Balaban-Popa
Consultant medical:

Dr. Ovidiu Balaban-Popa
Medic specialist psihiatru

Spitalul de Psihiatrie Voila

Generalitati


Tulburarile de alimentatie, cum ar fi anorexia si bulimia sunt bine cunoscute de majoritatea persoanelor. Termenul de diabulimie se refera la o tulburare de alimentatie in care persoanele ce sufera de diabet zaharat de tip 1 sar peste anumite doze de insulina in efortul de a pierde din kilogramele in plus.

Cuvantul diabulimie este o combinatie a cuvintelor diabet si bulimie.

Diabetul este o boala care afecteaza modul in care organismul utilizeaza zaharul din sange, iar bulimia este o tulburare de alimentatie in care dupa consumul de alimente, persoana afectata incearca sa le elimine prin varsatura sau administrare de laxative, totul cu scopul de a pierde in greutate.

Cu toate acestea, chiar daca diabulimia nu este recunoscuta in Manualul de Diagnostic si Clasificare Statistica al Tulburarilor Mentale, aceasta afectiune poate avea consecinte grave asupra sanatatii daca este lasata netratata.

Simptome

Insulina este un hormon natural al organismului care ajuta celulele sa utilizeze glucoza ca si combustibil. Persoanele cu diabet zaharat de tip 1 nu mai produc insulina pe cont propriu.

Fara insulina, glucoza se acumuleaza in sange si este eliminata din organism prin urinare frecventa. Urinarile frecvente pot duce la o pierdere rapida in greutate. Acest simptom este adesea obiectivul dorit de cei cu diabulimie.

Simptomele timpurii ale diabulimiei sunt similare cu cele ale controlului scazut al insulinei, incluzand niveluri ale hemoglobinei glicozilate (HbA1c) de 9,0 sau mai mult.

De asemenea, simptomele ce pot fi frecvent experimentate sunt reprezentate de:

- Probleme cu imaginea propriului corp;
- Valori extrem de ridicate ale glucozei;
- Depresie;
- Modificari ale dispozitiei;
- Oboseala persistenta pe tot parcursul zilei;
- Risc crescut de infectii, mai ales ale tractului urinar;
- Niveluri scazute de sodiu sau potasiu;
- Apetit crescut;
- Piele uscata;
- Caderea parului;
- Pubertate intarziata;
- Cetoacidoza diabetica, cu potential letal.

Cauze si factori de risc

Tulburarile legate de consumul de alimente nu au o cauza clara, dar se presupune ca daca o astfel de tulburare exista in familie, aceasta poate fi mostenita. De asemenea, stresul sau o trauma anterioara pot reprezenta factori declansatori.

Diabulimia poate afecta orice persoana cu diabet zaharat de tip 1. Monitorizarea constanta a valorilor zaharului din sange si a dietei poate duce la preocuparea excesiva sau obsesia fata de corp, greutate si hrana.

Femeile cu diabet zaharat de tip 1, in special adolescentele, pot avea de doua ori si jumatate mai multe riscuri de a dezvolta o tulburare de alimentatie decat femeile fara diabet de tip 1.

Cercetatorii estimeaza intre 30-40% dintre femeile cu diabet zaharat de tip 1 au dezvoltat sau vor dezvolta un anumit tip de tulburare de alimentatie la un moment dat.

Alte studii au demonstrat ca aproximativ 30% din adolescentii cu diabet zaharat de tip 1 renunta la administrarea de insulina ca mijloc de pierdere al greutatii corporale.

Stabilirea diagnosticului

Pentru stabilirea diagnosticului poate fi necesara atat parerea medicului, cat si a unui specialist in sanatatea mintala.

Desi diabulimia nu este inclusa ca o tulburare proprie in Manualul de Diagnostic si Clasificare Statistica al Tulburarilor Mentale, omisiunea administrarii de insulina se incadreaza in criteriile pentru anorexia nervoasa.

Medicii folosesc acest manual pentru a ajuta la diagnosticarea tulburarilor de alimentatie. Cu toate acestea, exista multe alte modalitati prin care aceasta afectiune poate fi diagnosticata.

In general, daca o persoana sau medicul acesteia considera ca poate sa aiba o tulburare de alimentatie, o serie de simptome, de la fizice la psihologice, pot releva acest lucru. Examenul fizic, cel psihologic, dar si alte investigatii pot fi necesare pentru stabilirea diagnosticului.

Optiuni de tratament

Tratamentul tulburarilor alimentare este diferit de la persoana la persoana si depinde de tulburarea in sine. Cel mai adesea, tratamentul este oferit de o echipa de medici care se concentreaza asupra aspectelor fizice si psihologice.

Pentru persoanele cu diabulimie este extrem de important ca in aceasta echipa sa fie implicat un medic endocrinolog si un diabetolog.

Acesti profesionisti pot oferi sfaturi specifice legate de diabet, cum ar fi gestionarea aportului de insulina astfel incat sa se potriveasca corect cu numarul de carbohidrati.

Tratamentul poate include diferite metode, de la educatie nutritionala si psihoterapie pana la medicamente. Terapia cognitiv-comportamentala este adesea folosita in tratamentul tulburarilor de alimentatie.

In cadrul acestei terapii, un pacient va invata cum sa faca fata stresului provocat de monitorizarea continua a glicemiei si a meniului alimentar. Terapia familiala poate fi, de asemenea, foarte eficienta, mai ales pentru copii si adolescenti.

Persoanele diagnosticate cu diabulimie severa pot avea initial nevoie de spitalizare pentru a aborda complicatiile grave de sanatate. In prezent nu exista un protocol specific de tratament pentru persoanele cu diabulimie, iar anumite incercari de tratament pot fi periculoase.

Din acest motiv, procesul de tratament este deseori abordat treptat pentru a se evita complicatiile induse de tratament.

Complicatii asociate

Exista multe complicatii asociate cu diabulimia. Trebuie retinut faptul ca semnele si simptomele pot parea initial asemanatoare cu cele produse de niveluri insuficiente de insulina. Daca este lasata netratata, aceasta tulburare de alimentatie poate duce la cresterea valorilor glucozei din sange si urina, dar si la deshidratare.

Aceste lucruri pot duce la o afectiune numita cetoacidoza diabetica, aceasta conditie punand in pericol viata unei persoane. Cu cat boala progreseaza mai mult, cu atat mai serioase devin problemele de sanatate.

Complicatiile initiale includ:

• Senzatie permanenta de sete;
• Senzatie de epuizare;
• Confuzie;
• Amenoree;
• Pierderea masei musculare;
• Cresterea valorilor colesterolului;
• Infectii cutanate;
Infectii genitale fungice;
• Infectii stafilococice.

Complicatiile tarzii pot cuprinde:

• Retinopatie;
Neuropatie;
• Gastropareza;
• Infertilitate;
• Boala arteriala periferica;
Ateroscleroza;
• Afectare hepatica.

In cazurile cele mai severe, diabulimia poate duce chiar la accident vascular cerebral, coma sau moarte.

Perspectiva

Atunci cand persoanele cu diabet zaharat de tip 1 renunta la insulina pentru a pierde in greutate, consecintele asupra vietii pot fi ingrozitoare, mai ales pe termen lung. Primul pas pentru imbunatatirea perspectivei este intalnirea cu medicul. Acesta poate oferi sprijinul medical de care este nevoie.

Tulburarile de alimentatie au cea mai mare rata de mortalitate dintre toate bolile mintale. Studiile au demonstrat ca persoanele cu diabulimie, ce nu urmeaza un tratament, mor in medie cu 10 ani mai devreme decat persoanele fara aceasta tulburare de alimentatie.

Cu tratament adecvat, aceasta afectiune poate fi depasita, iar consecintele pe termen lung pot fi evitate.


Facilitati de tratament

Clinici si cabinete medicale

CLINICA RENIA
Tel: 0748662662
Bucuresti, Str. Dr. Nicolae Turnescu, Nr. 11, București, Sector 5
Clinica Aproape
Tel: 0722187700
Bucuresti, Bld. Alexandru Ioan Cuza, Nr. 13A, Sector 1

Citeste si despre:

Cand este timpul sa incheiati o relatie? Este sanatoasa guma de mestecat? Epiziotomia: cand este si cand nu este necesara Cand este nevoie de ochelari de citit? Ce este acupresura? Cosuri cadou elegante, cele mai inspirate alegeri din 2024, pentru medici de top Ce este psoriazisul sever? Semne care indica ca dieta de slabire nu este sanatoasa Radioterapia salveaza vieti, iar cancerul este invins De ce este rasul cel mai bun medicament? Ce este cancerul gastrointestinal?