Autismul, mai greu de diagnosticat la fete. Care este explicatia?
Autismul, mai frecvent la baieti
Conform cercetarilor de specialitate, medicii pot trece cu vederea sau pot diagnostica in mod eronat autismul la fete, deoarece aceasta afectiune este mult mai frecventa la baieti. De asemenea, persoanele de sex feminin mai in varsta si cu forme mai usoare de autism isi pot ascunde cu usurinta simptomele sau pot creste nivelul de lucru pentru a se adapta si potrivi cu colegii de munca.
Diagnosticul precoce al autismului poate ajuta persoanele de sex feminin sa aiba acces la asistenta adecvata, din acest motiv fiind necesara recunoasterea simptomelor, chiar daca acestea sunt usoare.
Autismul este afectiunea principala dintr-o gama larga de tulburari de dezvoltare neuropsihiatrica, numite si tulburari de spectru autist. Aceasta tulburare poate afecta capacitatea unei persoane de a comunica si de a interactiona in mod corect cu ceilalti.
Cu toate acestea, simptomele variaza foarte mult de la persoana la persoana.
Oamenii de stiinta din domeniu estimeaza ca aproximativ unul din 59 de copii primesc diagnosticul de autism, iar baietii au de 4 ori mai multe sanse de a dezvolta afectiunea, comparativ cu persoanele de sex feminin. Totusi, este posibil ca medicii sa nu puna diagnosticul de autism in cazul fetelor, deoarece acestea nu se incadreaza in mod exact in tabloul clinic al autismului sau isi ascund foarte bine simptomele.
Cuprins articol
Simptomele produse de autism in cazul fetelor
Simptomele autismului tind sa fie identice in cazul baietilor si fetelor, dar specialistii au mai multe sanse sa le treaca cu vederea in cazul fetelor. Fiecare persoana este diferita, iar simptomatologia variaza de la individ la individ.
De asemenea, autismul acopera o gama atat de larga de simptome incat unul din termenii cei mai folositi pentru acesta este de tulburare a spectrului autist.Multi copii cu autism intampina dificultati in interactionarea si comunicarea sociala. Astfel, acestia pot avea urmatoarele reactii:
- nu raspund la auzirea propriului nume pana la varsta de 12 luni;
- nu doresc sa fie tinuti in brate sau sa fie inconjurati de alte persoane;
- nu fixeaza un obiect cu privirea atunci cand o alta persoana indica spre acesta;
- pierd anumite abilitati;
- nu pot explica cu usurinta ceea ce doresc sau ceea ce au nevoie;
- au dificultati in intelegerea modului in care simt ceilalti oameni;
- evita contactul vizual.
Alte caracteristici cheie ale comportamentului autist includ rutinele stricte si actiunile repetate. Unele dintre cele mai frecvente exemple includ:
- existenta dificultatilor de adaptare la schimbarea rutinei;
- atasamentul neobisnuit fata de obiecte sau jucarii;
- leganarea dintr-o parte in alta;
- petrecerea unor perioade lungi de timp organizand anumite obiecte sau repetand anumite cuvinte, fraze sau sunete;
- exprimarea unor raspunsuri neobisnuite la anumite mirosuri, gusturi sau sunete.
Cele mai multe dintre aceste simptome tind sa apara inca din cea mai frageda copilarie, chiar daca oamenii nu le pot recunoaste intotdeauna. De asemenea, anumite simptome nu devin evidente decat atunci cand copilul in cauza atinge o varsta mai inaintata.
De ce poate fi trecut cu vederea autismul in cazul fetelor?
Autismul este mai frecvent la baieti decat la fete. Acest lucru poate inseamna ca parintii, ingrijitorii si furnizorii de servicii medicale se pot gandi la alte variante de diagnostic in cazul fetelor.
De asemenea, stereotipurile despre comportamentele tipice masculine si feminine pot determina ca unii oameni sa piarda din vedere anumite simptome. Astfel, se poate considera ca este mai firesc ca o fetita sa se joace singura sau sa comunice mai putin, comparativ cu baietii. Cu toate acestea, lipsa comunicarii si petrecerea timpului in mod izolat pot reprezenta simptome ale autismului.
Exista unele dovezi care sugereaza ca anumite simptome ale autismului sunt mai frecvente la baieti decat la fete. De exemplu, comportamentele repetitive si dificultatile in controlarea impulsurilor pot sa apara mai frecvent in cazul baietilor decat al fetelor. Aceste simptome pot fi mai usor de identificat decat dificultatile legate de comunicare sau socializare.
Fetele si baietii se pot confrunta cu simptomele autismului in mod diferit. Astfel, fetele isi pot ascunde simptomele cu mult mai multa usurinta sau pot investi mai mult timp si energie in invatarea normelor sociale. Persoanele de sex feminin cu autism au, de asemenea, mai multe sanse de a-si face prieteni comparativ cu persoanele de sex masculin cu aceasta afectiune. Acest lucru poate masca autismul, deoarece multi oameni vad dificultatea de a socializa ca un simptom cheie.
Exista cazuri in care autismul poate fi confundat cu anumite probleme de sanatate mintala. Acestea pot sa apara alaturi de autism, din acest motiv fiind usor de confundat, mai ales in cazul fetelor. Anxietatea, depresia si tulburarile de personalitate pot avea simptome comune cu cele ale autismului, acest lucru putand face ca diagnosticarea sa fie mai dificila.
Autismul poate cauza stres in cazul oamenilor, element ce conduce la comportamente diferite intre baieti si fete. Fetele sunt mai predispuse sa reactioneze la stres in moduri pe care oamenii nu le pot observa imediat, de exemplu prin comportamente autodistructive (auto-ranire). Baietii reactioneaza la stres prin exteriorizarea sentimentelor, devenind furiosi si agitati, aceste comportamente fiind mult mai vizibile.
Fetele pot avea mai multa constiinta de sine si pot fi mai constiente de necesitatea integrarii in societate. Acest lucru poate insemna ca sunt capabile sa isi ascunda mult mai usor simptomele autismului in copilarie.
Pe masura ce se inainteaza in varsta, iar normele sociale si prieteniile devin mai complexe, relationarea cu alte persoane devine din ce in ce mai dificila si in cazul persoanelor de sex feminin. Astfel, este posibil ca diagnosticul sa poata fi pus abia in adolescenta sau chiar mai tarziu.
Unele cercetari din 2016 au sugerat ca stereotipurile despre autism pot duce la o intarziere in diagnostic pentru persoanele de sex feminin. Aceste stereotipuri includ diferite presupuneri, de exemplu faptul ca toate persoanele cu autism au un interes deosebit fata de matematica si stiinta sau ca oamenii cu autism nu isi pot face prieteni.
Cu toate acestea, reactiile exacte ale persoanelor cu autism nu sunt pe deplin cunoscute, iar unul dintre motive consta in faptul ca majoritatea testelor au fost realizate pe baieti. Mai multe cercetari privind modul in care simptomele autismului variaza intre sexe sunt necesare si pot contribui la imbunatatirea metodelor de diagnosticare.
In plus, unii copii cu autism au un nivel de inteligenta mult mai ridicat decat media pentru varsta lor, iar acest lucru poate duce, din nou, la dificultati in diagnosticare mai ales in cazul fetelor.
Ce este de facut cand exista suspiciuni cu privire la autism?
Atunci cand parintii suspicioneaza ca un copil poate avea autism trebuie sa se prezinte cat mai rapid la medic. De asemenea, la controalele medicale de rutina, medicii trebuie sa detecteze simptomele precoce ale autismului, inainte ca respectivul copil sa atinga varsta de 2 ani.
Medicii vor pune intrebari parintilor cu privire la anumite aspecte din viata copilului, de exemplu cand a zambit sau vorbit pentru prima data. Exista o lista de astfel de repere, in functie de varsta, pe care medicii o pot folosi pentru a intelege mai bine comportamentele. Diagnosticul precoce poate ajuta copiii si familiile lor sa aiba acces la asistenta medicala si sa gestioneze mult mai usor afectiunea.
Trebuie cunoscut faptul ca exista si alte afectiuni ce pot mima simptomele autismului. De exemplu, evitarea contactului vizual si atasarea de anumite rutine pot reprezenta trasaturi de personalitate ale unui anumit individ. Copiii cu autism pot avea simptome multiple ce le pot influenta viata de zi cu zi, iar detectarea lor este absolut necesara cat mai devreme posibil.
Bibliografie:
Autism and developmental disabilities monitoring (ADDM) network. (2018). https://www.cdc.gov/ncbddd/autism/addm.html
Autism spectrum disorder fact sheet. (2019). https://www.ninds.nih.gov/Disorders/Patient-Caregiver-Education/Fact-Sheets/Autism-Spectrum-Disorder-Fact-Sheet
Bargiela, S., et al. (2016). The experiences of late-diagnosed women with autism spectrum conditions: An investigation of the female autism phenotype. https://link.springer.com/article/10.1007/s10803-016-2872-8
CDC's developmental milestones. (2018). https://www.cdc.gov/ncbddd/actearly/milestones/index.html
Diagnostic criteria. (2018). https://www.cdc.gov/ncbddd/autism/hcp-dsm.html
Rynkiewicz, A., et al. (2016). An investigation of the 'female camouflage effect' in autism using a computerized ADOS-2 and a test of sex/gender differences. https://molecularautism.biomedcentral.com/articles/10.1186/s13229-016-0073-0
Screening and diagnosis of autism spectrum disorder. (2018). https://www.cdc.gov/ncbddd/autism/screening.html
What are the symptoms of autism? (2017). https://www.nichd.nih.gov/health/topics/autism/conditioninfo/symptoms
What is autism spectrum disorder? (2018). https://www.cdc.gov/ncbddd/autism/facts.html
Ai o propunere de completare sau neclarități?
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.
