Daca copiii se simt iubiti ei devin mai receptivi la sfaturile parintilor in toate privintele, mesajele ajung mult mai usor la ei. Cea mai importanta parte in acest proces este comunicarea, deoarece copiii sunt ca buretii, absorbind tot ceea ce facem si ce spunem.
Cum putem spune copilului nostru ca il iubim?
In primul rind ar trebui sa tinem seama de un vechi proverb care spune ca: “vorba dulce mult aduce” astfel, decat sa il criticam cu intentia de a-l incuraja sa faca lucrurile mai bine, putem sa ii dam de inteles ca indiferent ce s-a intamplat, el este in ordine desi ceea ce a facut nu este. (Uite s-a spart mingia pentru ca te-ai jucat aproape de trandafiri. Cu siguranta asta va costa ceva bani pusculita ta. Si mie mi s-a intamplat cand eram ca tine. Hai sa scoatem mingia din gradina.)
Acest lucru nu va minimaliza respectul de sine al copilui si il va face sa vada ca doar ceea ce a facut este gresit si nu el in ansamblul lui.
Un mod incorect de a transmite ar putea fi ceva de genul: ”Intotdeauna esti neatent si nu asculti ce spun eu. Uite acum ai spart si mingia”. Cuvintele de lauda ii incurajeaza pe copii si ii face sa se simta apreciati.
Este important sa transmitem copiilor ca ii iubim pentru ca sunt ceea ce sunt si nu pentru altceva.
Cand ne acceptam neconditionat copii renuntam la orice tendinta de a le schimba firea, de a-i schimba si transforma in ceea ce vrem noi sa fie.
A le arata ca ne pasa inseamna a le spune ca ii iubim, ii imbratisam, mangaiem.
Ei au nevoie sa ne manifestam afectiunea fata de ei permanent si nu doar cu portia atunci cand “merita premiati”.
Daca sunt protejati si inconjurati de caldura, dragostea si acceptarea de care au nevoie, copii invata sa se iubeasca pe ei insisi si vor poseda forta interioara necesara pentru a-si urmari scopurile si a intra in contact cu cei din jur.
Ei vor creste constienti ca merita iubire si vor fi capabili totodata sa daruiasca si sa primeasca dragoste adica sa aiba relatii pline de iubire.
Atitudinea critica permanenta va orienta copilul sa vada mai curand ceea ce este rau si nu ce este bun ducand in final la intoleranta avand repercursiuni grave asupra lui De exemplu, un copil la varsta abecedarului care a trait intr-o permanenta critica il va face sa fie intolerant cu el atunci cand va fi notat cu un bine si nu cu foarte bine, facandu-l sa isi spuna despre el ca nu este bun ca nu merita nimic.
O alta modalitate de educare din pacate destul de frecventa in societatea contemporana este agresivitatea.
Plecam de la violenta in familie si exemplele ar putea continua cu ce se intampla la nivel mondial.
Ca sa nu mai vorbim de televiziune si internet unde copiii sunt expusi la violenta.
O asemenea atmosfera de ostilitate face copiii sa se simta vulnerabili si unii dintre ei sa reactioneze cu duritate, mereu pusi pe cearta, iar altii sa fie atat de speriati incat sunt gata sa evite orice fel de confruntari.
Ceea ce vad in familie din punct de vedere al agresivitatii ii poate invata pe copii ca viata este o permanenta disputa si ca nu vor fi tratati corect daca pentru ceea ce vor sa obtina nu vor avea o disputa, daca nu va fi o lupta.
Autor: Liliana Puchea
Psihoterapie
Consiliere psihologica
Telefon 0722207760
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.