Ghid practic de terapie in autism
Generalitati
Autismul este o boala care afecteaza modul in care o persoana se comporta, socializeaza sau interactioneaza cu ceilalti.
Autismul este tratat ca o afectiune cu un spectru larg de semne si simptome. Desi acum aceasta afectiune a capatat denumirea de tulburare de spectru autist, multe persoane ii folosesc in continuare termenul de „autism” .
Nu exista niciun remediu pentru autism, dar mai multe abordari ale acestei afectiuni pot contribui la imbunatatirea functionarii sociale, a invatarii si a calitatii vietii atat pentru copii, cat si pentru adultii cu autism.
Unele persoane afectate de autism pot avea nevoie de un minim de tratament sau chiar deloc, in timp ce altii pot avea nevoie de terapie intensiva.
Foarte multe cercetari despre tratamentul autismului se concentreaza asupra copiilor. Acest lucru se datoreaza in mare masura faptului ca cercetarile existente sugereaza ca tratamentul este cel mai eficient atunci cand e inceput inainte de varsta de 3 ani. Cu toate acestea, multe tratamente destinate copiilor pot ajuta si adultii.
Simptomele autismului pot varia de la o simptomatologie usoara pana la una severa. Tabloul clinic variaza de la o persoana la alta, astfel pot exista unele persoane cu simptome putine si usoare, in timp ce altele pot avea simptome numeroase si severe.
Daca nu este oferit suportul medical necesar, simptomele autismului se pot schimba de-a lungul timpului, devenind mai severe.
Cuprins articol
Analiza comportamentala aplicata
Analiza comportamentala aplicata (terapia ABA) este unul dintre cele mai utilizate tratamente pentru autism atat pentru adulti, cat si pentru copii. Aceasta se refera la o serie de tehnici concepute pentru a incuraja comportamentele pozitive folosind un sistem de recompensare.
Exista mai multe tipuri de analiza comportamentala aplicata:
Discrete trial training: aceasta tehnica foloseste o serie de incercari pentru a incuraja invatarea pas cu pas. Comportamentele corecte si raspunsurile bune sunt recompensate, iar greselile sunt ignorate.
Interventia comportamentala timpurie si intensiva: copiii, in general, sub varsta de cinci ani, lucreaza individual cu un terapeut sau in grupuri foarte mici.
De obicei, interventia se face pe parcursul a catorva ani pentru a ajuta copilul sa dezvolte abilitati de comunicare si sa reduca comportamentele problematice, inclusiv agresivitatea sau auto-vatamarea.
Tratamentul de raspuns pivot: acest tip de tratament utilizeaza o strategie ce foloseste motivatia copilului de a invata sau de a initia comunicarea. Acest tip de tratament se bazeaza pe initiativa copilului.
Interventia comportamental verbala: terapeutul incearca sa ajute copilul sa inteleaga de ce si cum oamenii folosesc limbajul pentru a comunica si pentru a obtine lucrurile de care au nevoie.
Interventia comportamentala pozitiva: acest tip de terapie implica modificarea mediului din casa sau din clasa, pentru a realiza bunastarea copilului si inducerea unui comportament pozitiv.
Terapia cognitiv-comportamentala
Terapia cognitiva-comportamentala este un tip de terapie bazata pe vorbire, aceasta putand fi un tratament eficient pentru copiii si adultii cu autism.
In timpul sesiunilor de terapie cognitiv-comportamentala, oamenii invata despre legaturile dintre sentimente, ganduri si comportamente. Acest lucru poate ajuta la identificarea gandurilor si a sentimentelor care declanseaza comportamente negative.
In 2010, specialistii sugerau ca terapia cognitiv-comportamentala este deosebit de benefica in ajutorarea persoanelor cu autism sa gestioneze anxietatea. De asemenea, le poate ajuta sa recunoasca mai bine emotiile celorlalti si sa se integreze mai bine in societate.
Formarea abilitatilor sociale
Formarea abilitatilor sociale reprezinta o modalitate prin care oamenii, in special copiii, se pot integra in societate. Pentru unele persoane cu autism, interactiunea cu ceilalti este foarte dificila. Acest lucru poate crea multe dificultati de-a lungul timpului.
Cei care urmeaza acest tip de terapie invata abilitatile sociale de baza, inclusiv modul in care se poarta o conversatie, de a intelege umorul si de a intelege emotiile. Desi este in general utilizata la copii, aceasta terapie poate fi eficienta si pentru adolescenti.
Terapie de integrare senzoriala
Persoanele cu autism au in general hipersenibilitate la zgomot, diferite mirosuri, atingeri si stimuli vizuali. Aceasta terapie isi propune sa stimuleze toate aceste simturi prin anumite jocuri cum ar fi desenarea in nisip sau saritul cu coarda. Terapia de integrare senzoriala este realizata cu ajutorul unui terapeut ocupational.
Terapia ocupationala
Terapia ocupationala se concentreaza pe predarea copiilor si adultilor abilitatile fundamentale de care au nevoie in viata de zi cu zi. Pentru copii, terapia include de multe ori predarea abilitatilor de baza cum ar fi spalatul pe dinti, scrisul, autoingrijirea etc.
Pentru adulti, terapia se concentreaza pe dezvoltarea abiltatilor necesare unei vieti independente, cum ar fi gatitul, curatenia sau gestionarea banilor.
Terapia prin vorbire
Terapia prin vorbire se concentreaza asupra capacitatilor persoanelor cu autism de a comunica mai bine cu cei din jur.
Aceasta terapie poate ajuta copiii sa invete sa foloseasca corect cuvintele si sa aiba un discurs coerent. De asemenea, aceasta terapie poate ajuta adultii sa invete cum sa isi exprime gandurile si sentimentele.
Medicamentatie
Nu exista medicamente special concepute pentru a trata autismul. Cu toate acestea, exista un tratament simptomatic ce ajuta persoanele cu aceasta afectiune.
Medicamentele utilizate pentru a ajuta la gestionarea autismului se incadreaza in cateva categorii principale:
Antipsihotice: unele medicamente antipsihotice pot ajuta in gestionarea agresivitatii, auto-vatamarii si problemelor comportamentale atat la copii, cat si la adultii cu autism.
Antidepresivele: acestea ajuta la tratarea tulburarilor obsesiv-compulsive, depresiei si anxietatii la persoanele cu autism.
Medicamentele stimulante: erau utilizate in general pentru tratarea copiilor cu ADHD; in prezent insa a fost limitata utilizarea lor din cauza mutitudinii de efecte adverse. Ele pot ajuta in tratarea hiperactivitatii si la imbunatatirea atentiei.
Anticonvulsivantele: acest tip de medicamente este prescris in cazul persoanelor cu autism si cu epilepsie.
Tratament alternativ
Exista nenumarate tratamente alternative pentru autism pe care anumite persoane le adopta. Specialistii sustin ca nu exista indeajunse cercetari pentru a stabili daca acestea sunt benefice.
Este recomandata consultarea unui medic specialist inainte de a adopta o asemenea terapie, deoarece aceste poate avea si efecte negative.
Concluzii
Autismul este o afectiune complexa, fara tratament curativ. Cu toate acestea, exista o varietate de abordari terapeutice si medicamente care pot ajuta la gestionarea simptomelor sale.
Este recomandat consultul unui medic specialist pentru a constitui un plan eficient de tratament pentru copilul sau adultul afectat de autism.
Dr. Ovidiu Balaban-Popa
Medic rezident psihiatrie
Ai o propunere de completare sau neclarități?
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.
