Ficatul ocupa majoritatea spatiului drept superior al cavitatii abdominale, si se intinde transversal din partea dreapta, pana la 5-6 cm la stanga liniei mediane, iar sagital, de la peretele abdominal posterior spre xifoid pe 15-20 de cm. Greutatea ficatului la adult este de aproximativ 1200 - 1800g, in functie de greutatea corporala, constituind intre 1,8 pana la 3,1% din greutatea corporala totala; totusi, la nastere, ficatul este mai mare comparativ cu viscerele toracice si abdominale si constituie 5-6% din greutatea corporala.
Ficatul este compus din 2 lobi inegali, stang si drept.
Lobul drept este de aproximativ 6 ori mai mare si prezinta atasati 2 lobi mai mici numiti: lobul cuadrat (patrat) si caudat.
Lobul drept reprezinta intre jumatate si doua treimi din volumul hepatic total; totusi, din punct de vedere functional, lobul drept si lobul stang sunt de marime aproximativ egala si sunt despartiti de o linie, care se intinde de la vena cava inferioara, superior, pana la mijlocul fosei veziculei biliare, inferior.
Sunt prezente un numar de opt segmente functionale, fiecare demarcat prin drenaj vascular si biliar: diviziunile laterale (segmentele VI si VII) si mediale (segmentele V si VIII) ale lobului drept, diviziunile mediale (segmentul IV) si lateral (segmentele II si III) ale lobului stang si lobul caudat (segmentul I), ultimul lob fiind o zona de deversare vasculara pentru lobii drept si stang.
Ligamentul hepatoduodenal face legatura intre ficat si regiunea superioara duodenului si sustine vasele din hil si structurile canaliculare. Fisura transversa separa anterior lobul drept de lobul caudat. Membranele peritoneale formeaza ligamentul falciform, care se intinde intre ficat si peretele abdominal anterior, separandu-se pentru a forma stratul superior al ligamentului coronar si ligamentul triunghiular stang. Suprafata totala a ficatului este structurata prin directa continuitate cu organele abdominale din jur, ligamente si fascii.
Vena porta
Este principala ruta de transport vascular a tractului gastrointestinal si este formata prin emergenta venelor mezenterica superioara si splenica. De asemenea, primeste sange de la venele veziculare. Vena porta este localizata de-a lungul ligamentului hepatoduodenal posterior alaturi de artera hepatica, ductul biliar comun si se termina la fisura lobara principala, unde se divide in doua ramuri principale, dreapta si stanga.
Ramura venoasa dreapta se divide rapid in segmentul anterior si unul posterior, in timp ce ramura stanga se imparte in doua segmente: un segment transversal care merge spre lobul stang si un segment ombilical care coboara in fosa ombilicala, alaturi de fisura segmentara stanga. Venele lobului caudat isi au originea amandoua din ramurile dreapta si stanga ale venei porte principale.
Vena hepatica
Este compusa din trei tributare majore (dreapta, mijlocie si stanga), fiecare dintre ele avand ramuri intrahepatice. Venele hepatice stanga si mijlocie deseori converg pentru a forma un singur vas inainte de a se varsa in vena cava inferioara, in timp ce vena hepatica dreapta se deschide printr-un ostium separat. Lobul caudat dreneaza direct in vena cava inferioara.
Artera hepatica
Este o ramura a arterei celiace si ascensioneaza alaturi de ligamentul hepatoduodenal, apoi se divide in doua ramuri principale dreapta si stanga. Artera hepatica dreapta se gaseste de obicei in spatele canalului hepatic comun, dupa ce da nastere arterei veziculare si apoi se divide in doua ramuri segmentare, anterioara si posterioara. Artera hepatica stanga traveseaza oblic superior pana in lobul stang, apoi se imparte in doua ramuri segmentare, mediala si laterala. Lobul cuadrat este vascularizat de ramura mijlocie a arterei hepatice, iar lobul caudat atat de ramurile dreapta si stanga ale arterei hepatice.
Ficatul regleaza nivelul majoritatii substantelor din sange si excreta un produs numit bila, care ajuta la eliminarea produsilor de metabolism din ficat. Tot sangele care pleaca de la stomac si intestine trece prin ficat. Ficatul proceseaza acest sange si metabolizeaza nutrientii si medicamentele in forme care sunt mai usor de folosit de restul organismului. Mai mult de 500 de functii vitale au fost identificate la nivelul ficatului.
Unele dintre cele mai cunoscute functii sunt urmatoarele:
- producerea bilei, care ajuta la eliminarea unor produsi de metabolism si la ruperea lanturilor trigliceridelor la nivelul intestinului subtire in timpul digestiei;
- producerea anumitor proteine pentru plasma sangelui;
- producerea de colesterol si proteine speciale care ajuta la transportul proteinelor prin corp;
- conversia glucozei in exces in glicogen, pentru a fi stocat (glicogenul poate fi mai tarziu reconvertit in glucoza pentru energiesursa energetica ce sustine metabolismul);
- transforma acidul lactic in glucoza ( acidul lactic fiind un reziduu sintetizat de muschi, ce rezulta in urma activitatii fizice intense););
- reglarea nivelului plasmatic de aminoacizi, care sunt caramizile in formarea proteinelor;
- dreneaza sangele venit de la intestin, adunand toti nutrientii pe care mai apoi ii metabolizeaza si-i redistribuie celorlalte organe;
- procesarea hemoglobinei pentru obtinerea fierului (ficatul stocheaza fier);
- conversia amoniului, care este toxic, in uree (ureea este un produs de metabolism al proteinelor si este excretata prin urina);
- curatarea sangelui de medicamente si alte substante toxice;
- reglarea coagularii sangelui;
- rezistenta la infectii prin producerea factorilor imuni si indepartarea bacteriilor din fluxul sanguin.
Cand ficatul metabolizeaza substante periculoase, produsii rezultati sunt excretati prin sange sau prin bila. Produsii excretati in bila ajung in intestin si in final parasesc organismul prin scaun. Produsii sanguini sunt filtrati de catre rinichi, si parasesc organismul sub forma urinei.
- Hepatita: inflamatia ficatului, de obicei determinata de virusuri precum virusul hepatitic A, B,C. Hepatitele pot avea si cauze neinfectioase, printre care consumul excesiv de alcool, drogurile, reactii alergice sau obezitatea;
- Ciroza hepatica: leziunile pe termen lung ale ficatului determinate de orice cauza pot duce la cicatrici permanente, numite ciroza. In aceste conditii ficatul devine incapabil sa functioneze corect;
- Cancerul hepatic: cel mai frecvent tip de cancer hepatic, carcinomul hepatocelular, apare aproape intotdeauna in prezenta cirozei;
- Insuficienta hepatica: insuficienta hepatica poate avea multe cauze printre care infectii, afectiuni genetice si alcoolul in exces;
- Ascita: ca rezultat al cirozei, din vena porta iese lichid (ascitic) in abdomen, care devine destins si greu.
- Litiaza veziculara: daca un calcul ramane blocat in ductul biliar hepatic poate apare hepatita sau infectia ductului biliar (colangita).
- Hemocromatoza: inseamna depozitarea in exces a fierului in ficat, producad leziuni hepatice. De asemeni, fierul se depoziteaza in intregul organism, deteminand multiple alte probleme de sanatate.
- Colangita sclerozanta primara: este o afectiune rara, de cauza necunoscuta, care determina inflamatie si cicatrici ale ductelor biliare de la nivelul ficatului.
- Ciroza biliara primara: In cazul acestei afectiuni rare, un proces inca neclar distruge ductele biliare ale ficatului. Intr-un final apare ciroza hepatica.
Teste de sange
Testarea functiei hepatice evalueaza cat de bine functioneaza ficatul si consta din mai multe teste de sange:
1. ALT (Alanin aminotransferaza) sau TGP (Transaminaza glutampiruvica ): un nivel ridicat al ALT ajuta la identificarea afectiunilor hepatice sau a leziunilor de diverse cauze, inclusiv hepatita.
2. AST (Aspartat aminotransferaza) sau TGO ( transaminaza glutamica oxaloacetica): Alaturi de un nivel ridicat de ALT, AST indica leziuni hepatice.
3. Fosfataza alcalina: este prezenta in celulele secretante de bila ale ficatului, dar este prezenta, de asemeni, si in oase. Un nivel crescut inseamna deseori ca fluxul biliar este blocat.
4. Bilirubina: Un nivel crescut de bilirubina sugereaza o problema hepatica sau biliara.
5. Albumina: Ca parte a nivelului total al proteinelor, albumina ajuta la deteminarea functionalitatii ficatului.
6. Amoniul: Nivelul amoniului din sange creste cand ficatul nu functioneaza corect.
7. Testele pentru hepatita A: daca se suspecteaza prezenta hepatitei A, medicul va testa functiile hepatice si anticorpii pentru determinarea virusului hepatitei A.
8. Teste pentru hepatita B: medicul poate testa nivelul anticorpilor pentru a determina daca pacientul a fost infectat cu virusul hepatitei B.
9. Teste pentru hepatita C: in plus fata de testarea functiilor ficatului, testele de sange pot determina daca pacientul a fost infectat cu virusul hepatitei C.
10. Timpul de protrombina: acest test este realizat de obicei pentru a verifica daca un pacient ia doza corecta de warfarina (un anticoagulant). De asemenea, este evaluata existenta problemelor de coagulare sanguina.
11. Timpul partial de tromboplastina: acest test este realizat pentru verificarea coagularii sangelui.
Teste imagistice
1. Ecografia
O ecografie abdominala poate identifica multe afectiuni hepatice, printre care cancer, ciroza sau probleme determinate de litiaza veziculara.
2. Tomografia computerizata
O Tomografie Computerizata a abdomenului poate oferi detalii imagistice ale ficatului si ale altor organe abdominale.
3. Biopsia hepatica
Deseori, biopsia hepatica este realizata dupa alte teste, cum ar fi testele de sange sau ecografia, si indica o posibila problema hepatica.
4. Imagistica prin radioizotopi
Acest test foloseste material radioactiv pentru a ajuta la diagnosticarea unui numar de afectiuni, printre care abcese, tumori si alte probleme in functionarea ficatului.
- Tratamentul hepatitei A: aceasta se vindeca de obicei fara tratament;
- Tratamentul hepatitei B: Hepatita cronica B deseori necesita tratament antiviral;
- Tratamentul hepatitei C: tratamentul hepatitei C depinde de mai multi factori;
- Transplantul hepatic: un transplant hepatic este necesar cand ficatul nu mai functioneaza adecvat, indiferent de cauza;
- Tratamentul cancerului hepatic: in timp ce cancerul hepatic este dificil de tratat, acest tratament consta din chimio si radioterapie;
- Paracenteza: in cazul unei ascite severe – prezenta lichidului in cavitatea abdominala determinata de ciroza hepatica – care determina disconfort major, un ac poate fi inserat transcutanat (prin piele) pentru a drena lichidul din abdomen;
- Colangiopancreatografie retrograda endoscopica: folosind un tub flexibil si lung, cu o camera si instrumente in capat, medicii pot diagnostica sau chiar trata unele probleme hepatice.
Ficatul este un organ care indeplineste multe functii¸dar care, chiar daca este afectat in proportie de 60-70% isi duce la indeplinire functiile.
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.