Analize biochimice ale sangelui – modificari ale transaminazelor hepatice

Actualizat: 17 August 2018
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate

Generalitati


Enzimele (fermentii) sunt substante foarte complicate care se gasesc numai in natura vie vegetala si animala, avand un rol important in desfacerea substantelor alimentare brute (grasimi, proteine, zaharuri) in substante mai simple pe care organismul sa le foloseasca mai rapid si mai usor pentru producerea de energie.
De asemenea, enzimele pot sintetiza substante complexe necesare vietii, din substante mai simple.

Din arderea combustibilului alimentar in organism rezulta, pe langa energie, si o serie de deseuri care nu mai pot fi utilizate de catre organism sau care sunt toxice. Enzimele descompun aceste deseuri pana la componentele simple din care au fost sintetizate alimentele: apa, bioxid de carbon, azot, sulf etc.

De aceea, in unele boli, cand activitatea unor enzime este prea mare sau prea scazuta, se produc perturbari in utilizarea normala a alimentelor si in degradarea lor. Enzimele se gasesc in toate celulele si lichidele organismului (sange, bila, sucuri digestive, urina etc.).

Modificarea enzimelor sanguine se produce in numeroase boli ale organelor interne. Exista boli care pun in circulatia sanguina o cantitate mai mare de enzime, depasind valorile normale dupa cum exista boli care duc la scaderea cantitatii de enzime din sange sau din glandele apartului digestiv.

Bolile care produc mai des modificari ale enzimelor sunt: bolile de ficat, de inima, de pancreas, de oase, de rinichi, de prostata etc. De obicei, enzimele se noteaza cu denumirea substratului chimic asupra caruia actioneaza, urmat de sufixul ”aza”, de exemplu: fosfataza, amilaza, transaminaza etc.

Pregatirea pentru examinare si recoltarea probelor

Adultii ar trebui sa evite sa manance si sa bea cu 4 ore inainte de recoltarea sangelui pentru dozarea enzimelor hepatice. Pentru copii nu este necesara o anume pregatire. Inainte de recoltare trebuie ca persoana in cauza sa discute cu medicul despre necesitatea acestei examinari, despre riscurile aferente, despre cum se va desfasura aceasta investigatie si ce pot indica rezultatele.

Recoltarea probelor

La nou-nascut, prelevarea sangelui se realizeaza de la nivelul calcaiului, folosindu-se un tub mic, care se lasa sa picure in acest tub cateva picaturi de sange. Pielea la locul punctiei este dezinfectata si se punctioneaza cu un ac mic, apoi cateva picaturi sunt captate in tubul respectiv. Cand a fost colectata o cantitate corespunzatoare de sange se opreste sangerarea prin aplicarea unui tampon si se face staza pe locul respectiv, iar apoi este aplicat un bandaj usor.

La adult, asistenta medicala va aplica un garou (banda elastica) la nivelul bratului pentru a opri temporar fluxul sangvin spre venele situate sub nivelul garoului. Acest lucru face posibila o mai buna vizualizare a venelor si usureaza introducerea acului, deoarece venele situate sub garou devin mai largi si nu se sparg usor.

Locul unde va fi introdus acul va fi sterilizat cu alcool si apoi se va introduce acul in vena. Trebuie sa fie pregatit inca un ac de rezerva in caz ca primul nu a fost corect introdus sau din vena respectiva nu vine suficient sange. Dupa ce acul a fost corect introdus in vena, se ataseaza de acesta un recipient si sangele va fi colectat in acest tub. Uneori, trebuie sa se recolteze in mai multe recipiente.

Atunci cand a fost recoltat suficient sange, garoul poate fi desfacut, apoi este aplicat un tampon si acul se retrage usor. Se apasa pe locul respectiv, pentru a opri sangerarea, pentru cateva minute si apoi este aplicat un mic bandaj.

Sindromul de citoliza hepatica – teste enzimatice

Enzimele hepatice (transaminazele) care exploreaza integritatea celulara a ficatului sunt:
- ALAT (GPT) – alaninaminotransferaza;
- ASAT (GOT) – aspartataminotransferaza.
Valoarea acestor enzime poate creste de cinci-zece ori in bolile de ficat (hepatita acuta si cronica, cu sau fara icter, ciroza hepatica), in bolile de inima (infarct miocardic) sau in bolile muschilor scheletici.

ALAT (GPT) reprezinta indicatorul de citoliza hepatica cel mai frecvent folosit pentru depistarea chiar si a unor leziuni hepatice minime.

Varietiile acestei enzime depind de afectiunea prezenta. Acestea pot fi:
- in hepatiata virala, valorile GPT (ALAT) cresc de peste 10-20 de ori peste limita superioara;
- in hepatita cronica persistenta, GPT – ul creste de 2-4 ori, iar in hepatita cronica activa creste de 5-10 ori;
- in ciroza hepatica uneori valorile GPT sunt normale sau sunt crescute in puseele de activitate.

Glutamathidrogenaza (GLDH) nu apare in ser in conditii normale. Aceasta enzima creste in necroza hepatica (distrugerea celulelor), in distrofia acuta hepatica, coma hepatica grava si are semnificatie de indicator de leziune energetica grava la nivel mitocondrial.

Lacticodehidrogenaza (LDH) este prezenta sub forma a 5 izoenzime: LDH1 – LDH5. Cresterile LDH total sunt nespecifice pentru afectiunea hepatica, doar izoenzima LDH5 are o specificitate mai mare.

Ornitilcarbamiltransferaza (OCT) este o enzima specifica hepatica, activa in ciclul de reactii biochimice ale organismului (ciclul Krebs). Aceasta enzima este un indicator sensibil de leziune hepatica.

Alanin aminotransferaza (ALAT) – transaminaza glutam piruvica (GPT)

Utilizari

- pentru diagnosticul diferential al afectiunilor hepatobiliare si pancreatice;
- determinari repetate in scopul stabilirii evolutiei spre cronicizare a hepatitelor virale;
- valoare GPT evolueaza paralel cu GOT, dar cu valori mai mici, in afectiunile cauzate de abuzul de alcool.

Valori crescute

Afectiuni hepatice:
- valorile extrem de ridicate sugereaza necroza activa a hepatocitelor (celule hepatice). In hepatita acuta virala se inregistreaza cea mai mare crestere (de 20 pana la 100 de ori);
- o crestere si o scadere rapida sugereaza o afectiune biliara extrahepatica;
- administrarea de opiacee la pacientii cu afectiuni ale tractului biliar sau colecistectomie in antecedente determina o crestere a LDH si mai ales a ASAT;
- staza sau compresie venoasa (insuficienta cardiaca, ciroza, obstructie biliara, cancer primar sau metastatic, granuloame, ischemie hepatica);
- eclampsie;
- medicamente si substante chimice hepatotoxice (tetraclorura de carbon).

Afectiuni osteomusculare, incluzand si traumatisme, interventii chirurgicale si injectii intramusculare:
- mioglobinuria (eliminare urinara de mioglobina – proteina prezenta in celulele muschilor striati: muschii scheletului, inima si care joaca un rol esential in transportul oxigenului spre acesti muschi). Miglobinuria se intalneste frecvent in sindromul de strivire (traumatism muscular) sau dupa eforturi fizice mari (marsuri pe distante foarte mari).

Infarctul miocardic acut

Obezitate (creste doar ALAT nu si ASAT; este o crestere moderata de aproximativ 1-3 ori peste limita normala);

Leucemia acuta limfoblastica rapid progresiva (cresc ambele enzime).

Nivelurile sangvine la femei reprezinta aproximativ 75% din cele corespunzatoare barbatilor

Alte afectiuni:
- pancreatita acuta;
- leziuni intestinale (interventii chirurgicale, infarcte mezenterice);
- postiradiere locala (radioterapie);
- infarctul pulmonar (crestere relativ usoara);
- infarctul cerebral (in saptamanile imediat urmatoare creste la 50 % dintre pacienti);
- neoplasme cerebrale (ocazional);
- infarct renal (ocazional);
- administrarea unor medicamente (tratamentul cu heparina, salicilati, opiacee, tetracicline, clorpromazina, izoniazida);
- arsuri;
- hipotermie;
- intoxicatii cu ciuperci;
- intoxiocatii cu plumb;
- anemii hemolitice.

Valori scazute

- infectii urinare;
- neoplazii;
- deficit de piridoxal fosfat (malnutritie, sarcina, afectiuni hepatice secundare consumului de alcool).

Aspartat aminotransferaza (ASAT) – transaminaza glutam oxalica (GOT)

Utilizari

- pentru diagnosticul diferential al afectiunilor hepatobiliare si pancreatice;
- in trecut, dozarea acestei enzime a fost folosita ca test screening la donatorii de sange pentru depistarea hepatitei.

Interferente

GOT este crescut in hemoliza (distrugerea hematiilor), lipemie (cresterea lipidelor serice).
GOT are valori crescute datorita prafului de calciu din aer (de exemplu in cazul unor lucrari de constructie in laborator).

Valori crescute datorita activarii enzimatice in cursul analizei:
- tratamente cu oxacilina, ampicilina, opiacee, eritromicina.

Valori scazute (datorita cresterii in cursul analizei a enzimele serice ce consuma acid lactic):
- cetoacidoza diabetica;
- boala Beri-Beri (carenta de vitamina B1 – tiamina);
- afectiuni hepatice severe;
- hemodializa cronica (nu se cunoaste cauza);
- uremie – proportional cu nivelul ureei (nu se cunoaste cauza).

Valori crescute

Afectiuni hepatice:
- valorile extrem de ridicate sugereaza necroza activa a hepatocitelor (celule hepatice). In hepatita acuta virala se inregistreaza cea mai mare crestere (de 20 pana la 100 de ori);
- o crestere si o scadere rapida sugereaza o afectiune biliara extrahepatica;
- administrarea de opiacee la pacientii cu afectiuni ale tractului biliar sau colecistectomie in antecedente determina o crestere a LDH si mai ales a ASAT. ASAT creste dupa 2-4 ore, atinge un maxim dupa 5-8 ore; cresterea poate persista timp de 24 de ore; valorile inregistrate pot fi de 2,5-65 de ori peste valoarea normala;
- staza sau compresie venoasa (insuficienta cardiaca, ciroza, obstructie biliara, cancer primar sau metastatic, granuloame, ischemie hepatica);
- eclampsie;
- medicamente si substante chimice hepatotoxice (tetraclorura de carbon).

Afectiuni osteomusculare, incluzand si traumatisme, interventii chirurgicale si injectii intramusculare:
- mioglobinuria (eliminare urinara de mioglobina – proteina prezenta in celulele muschilor striati: muschii scheletului, inima si care joaca un rol esential in transportul oxigenului spre acesti muschi). Miglobinuria se intalneste frecvent in sindromul de strivire (traumatism muscular) sau dupa eforturi fizice mari (marsuri pe distante foarte mari).

Infarctul miocardic acut

Alte afectiuni:
- pancreatita acuta;
- leziuni intestinale (interventii chirurgicale, infarcte mezenterice);
- postiradiere locala (radioterapie);
- infarctul pulmonar (crestere relativ usoara);
- infarctul cerebral (in saptamanile imediat urmatoare creste la 50 % dintre pacienti);
- neoplasme cerebrale (ocazional);
- infarct renal (ocazional);
- administrarea unor medicamente (tratamentul cu heparina, salicilati, opiacee, tetracicline, clorpromazina, izoniazida);
- arsuri;
- hipotermie;
- intoxicatii cu ciuperci;
- intoxicatii cu plumb;
- anemii hemolitice.

Valori marcat crescute (peste 3000 UI/l)

- hipotensiunea acuta (infarct miocardic, stari septice, postinterventii chirurgicale pe cord);
- toxice hepatice (medicamente);
- hepatita virala;
- traumatisme hepatice;
- metastaze hepatice;
- rabdomioliza (distrugerea tesutului muschilor striati, antrenand eliberarea in sange a unui pigment muscular toxic – mioglobina).

Valori scazute

- azotemie (cresterea produsilor de excretie urinara in sange – uree, creatinina);
- dializa renala cronica;
- deficit cronic de piridoxal fosfat (malnutritie, sarcina, afectiuni hepatice secundare consumului de alcool).

Valori normale

- angina pectorala;
- insuficienta coronariana;
- pericardita;
- insuficienta cardiaca congestiva fara afectare hepatica;
- posibile variatii mai mici de 10 UI/l pe zi la aceeasi persoana.

Sindromul de citoliza hepatica teste enzimatice

Enzimele hepatice (transaminazele) care exploreaza integritatea celulara a ficatului sunt:
- ALAT (GPT) – alaninaminotransferaza;
- ASAT (GOT) – aspartataminotransferaza;
Valoarea acestor enzime poate creste de cinci-zece ori in bolile de ficat (hepatita acuta si cronica, cu sau fara icter, ciroza hepatica), in bolile de inima (infarct miocardic) sau in bolile muschilor scheletici.

ALAT (GPT) reprezinta indicatorul de citoliza hepatica cel mai frecvent folosit pentru depistarea chiar si a unor leziuni hepatice minime.
Varietiile acestei enzime depind de afectiunea prezenta. Acestea pot fi:
- in hepatiata virala, valorile GPT (ALAT) cresc de peste 10-20 de ori peste limita superioara;
- in hepatita cronica persistenta, GPT – ul creste de 2-4 ori, iar in hepatita cronica activa creste de 5-10 ori;
- in ciroza hepatica uneori valorile GPT sunt normale sau sunt crescute in puseele de activitate.

Glutamathidrogenaza (GLDH) nu apare in ser in conditii normale. Aceasta enzima creste in necroza (distrugerea celulelor) hepatica, in distrofia acuta hepatica, coma hepatica grava si are semnificatie de indicator de leziune energetica grava la nivel mitocondrial.

Lacticodehidrogenaza (LDH) este prezenta sub forma a 5 izoenzime: LDH1 – LDH5. Cresterile LDH total sunt nespecifice pentru afectiunea hepatica, doar izoenzima LDH5 are o specificitate mai mare.

Ornitilcarbamiltransferaza (OCT) este o enzima specifica hepatica, activa in ciclul de reactii biochimice ale organismului (ciclul Krebs). Aceasta enzima este un indicator sensibil de leziune hepatica.

Alanin aminotransferaza (ALAT), transaminanza glutam piruvica (GPT)

Utilizari

- pentru diagnosticul diferential al afectiunilor hepatobiliare si pancreatice;
- determinari repetate in scopul stabilirii evolutiei spre cronicizare a hepatitelor virale;
- valoare GPT evolueaza paralel cu GOT, dar cu valori mai mici, in afectiunile cauzate de abuzul de alcool.

Valori crescute

Afectiuni hepatice:
- valorile extrem de ridicate sugereaza necroza activa a hepatocitelor (celule hepatice). In hepatita acuta virala se inregistreaza cea mai mare crestere (de 20 pana la 100 de ori);
- o crestere si o scadere rapida sugereaza o afectiune biliara extrahepatica;
- administrarea de opiacee la pacientii cu afectiuni ale tractului biliar sau colecistectomie in antecedente determina o crestere a LDH si mai ales a ASAT;
- staza sau compresie venoasa (insuficienta cardiaca, ciroza, obstructie biliara, cancer primar sau metastatic, granuloame, ischemie hepatica);
- eclampsie;
- medicamente si substante chimice hepatotoxice (tetraclorura de carbon).

Afectiuni osteomusculare, incluzand si traumatisme, interventii chirurgicale si injectii intramusculare:
- mioglobinuria (eliminare urinara de mioglobina – proteina prezenta in celulele muschilor striati: muschii scheletului, inima si care joaca un rol esential in transportul oxigenului spre acesti muschi). Miglobinuria se intalneste frecvent in sindromul de strivire (traumatism muscular) sau dupa eforturi fizice mari (marsuri pe distante foarte mari).

Infarctul miocardic acut

Obezitate (creste doar ALAT nu si ASAT; este o crestere moderata de aproximativ 1-3 ori peste limita normala);

Leucemia acuta limfoblastica rapid progresiva (cresc ambele enzime).

Nivelurile sangvine la femei reprezinta aproximativ 75% din cele corespunzatoare barbatilor

Alte afectiuni:
- pancreatita acuta;
- leziuni intestinale (interventii chirurgicale, infarcte mezenterice);
- postiradiere locala (radioterapie);
- infarctul pulmonar (crestere relativ usoara);
- infarctul cerebral (in saptamanile imediat urmatoare creste la 50 % dintre pacienti);
- neoplasme cerebrale (ocazional);
- infarct renal (ocazional);
- administrarea unor medicamente (tratamentul cu heparina, salicilati, opiacee, tetracicline, clorpromazina, izoniazida);
- arsuri;
- hipotermie;
- intoxicatii cu ciuperci;
- intoxiocatii cu plumb;
- anemii hemolitice.

Valori scazute

- infectii urinare;
- neoplazii;
- deficit de piridoxal fosfat (malnutritie, sarcina, afectiuni hepatice secundare consumului de alcool).

Aspartat aminotransferaza (ASAT), transaminaza glutam oxalica (GOT)

Utilizari

- pentru diagnosticul diferential al afectiunilor hepatobiliare si pancreatice;
- in trecut, dozarea acestei enzime a fost folosita ca test screening la donatorii de sange pentru depistarea hepatitei.

Interferente

GOT este crescut in hemoliza (distrugerea hematiilor), lipemie (cresterea lipidelor serice).
GOT are valori crescute datorita prafului de calciu din aer (de exemplu in cazul unor lucrari de constructie in laborator).

Valori crescute datorita activarii enzimatice in cursul analizei:
- tratamente cu oxacilina, ampicilina, opiacee, eritromicina.

Valori scazute (datorita cresterii in cursul analizei a enzimele serice ce consuma acid lactic):
- cetoacidoza diabetica ;
- boala Beri-Beri (carenta de vitamina B1 – tiamina);
- afectiuni hepatice severe;
- hemodializa cronica (nu se cunoaste cauza);
- uremie – proportional cu nivelul ureei (nu se cunoaste cauza).

Valori crescute

Afectiuni hepatice:
- valorile extrem de ridicate sugereaza necroza activa a hepatocitelor (celule hepatice). In hepatita acuta virala se inregistreaza cea mai mare crestere (de 20 pana la 100 de ori);
- o crestere si o scadere rapida sugereaza o afectiune biliara extrahepatica;
- administrarea de opiacee la pacientii cu afectiuni ale tractului biliar sau colecistectomie in antecedente determina o crestere a LDH si mai ales a ASAT. ASAT creste dupa 2-4 ore, atinge un maxim dupa 5-8 ore; cresterea poate persista timp de 24 de ore; valorile inregistrate pot fi de 2,5 – 65 de ori peste valoarea normala;
- staza sau compresie venoasa (insuficienta cardiaca, ciroza, obstructie biliara, cancer primar sau metastatic, granuloame, ischemie hepatica);
- eclampsie;
- medicamente si substante chimice hepatotoxice (tetraclorura de carbon).

Afectiuni osteomusculare, incluzand si traumatisme, interventii chirurgicale si injectii intramusculare:
- mioglobinuria (eliminare urinara de mioglobina – proteina prezenta in celulele muschilor striati: muschii scheletului, inima si care joaca un rol esential in transportul oxigenului spre acesti muschi). Miglobinuria se intalneste frecvent in sindromul de strivire (traumatism muscular) sau dupa eforturi fizice mari (marsuri pe distante foarte mari).

Infarctul miocardic acut

Alte afectiuni:
- pancreatita acuta;
- leziuni intestinale (interventii chirurgicale, infarcte mezenterice);
- postiradiere locala (radioterapie);
- infarctul pulmonar (crestere relativ usoara);
- infarctul cerebral (in saptamanile imediat urmatoare creste la 50 % dintre pacienti);
- neoplasme cerebrale (ocazional);
- infarct renal (ocazional);
- administrarea unor medicamente (tratamentul cu heparina, salicilati, opiacee, tetracicline, clorpromazina, izoniazida);
- arsuri;
- hipotermie;
- intoxicatii cu ciuperci;
- intoxicatii cu plumb;
- anemii hemolitice.

Valori marcat crescute (peste 3000 UI/l)

- hipotensiunea acuta (infarct miocardic, stari septice, postinterventii chirurgicale pe cord);
- toxice hepatice (medicamente);
- hepatita virala;
- traumatisme hepatice;
- metastaze hepatice;
- rabdomioliza (distrugerea tesutului muschilor striati, antrenand eliberarea in sange a unui pigment muscular toxic – mioglobina).

Valori scazute

- azotemie (cresterea produsilor de excretie urinara in sange – uree, creatinina);
- dializa renala cronica;
- deficit cronic de piridoxal fosfat (malnutritie, sarcina, afectiuni hepatice secundare consumului de alcool).

Valori normale

- angina pectorala;
- insuficienta coronariana;
- pericardita;
- insuficienta cardiaca congestiva fara afectare hepatica;
- posibile variatii mai mici de 10 UI/l pe zi la aceeasi persoana.


Citeste si despre:

Analize recomandate in functie de patologii Analize de sange pentru depistarea cancerului Prescurtari si termeni folositi de catre laboratorul de analize medicale Analize biochimice (analiza zaharului din sange - glicemia si din urina - glicozuria) Analize imunologice (sifilis, reumatism, febra tifoida, bruceloza, boli virale) 3 lucruri pe care trebuie sa le stii despre tratamentul endometriozei Exprimarea rezultatelor si valori normale ale analizelor medicale Recoltarea produselor biologice pentru analize (recoltarea urinei, a sangelui, a materiilor fecale, a secretiilor) Teste si analize in sarcina Lucruri pe care sa nu le faceti inainte de analizele medicale 7 lucruri pe care medicul nu vi le explica despre analizele de sange