cand o persoana vorbeste despre corp se gandeste in primul rand la trunchi, dar nu si la cap; fapt foarte gresit deoarece trunchiul si membrele fara cap sunt total nefolositoare.
potrivit filosofiei yoga, corpul este “templul sufletului”, iar de-a lungul timpului, corpul a fost venerat atat prin arta, cat si in literatura. de exemplu, michelangelo si-a petrecut foarte mult timp studiind si desenand trunchiul lui apollonios - trupul lui hercule – incat se referea la el ca la “copilul trunchiului”.
totodata, in secolul al xvi-lea, in perioada renasterii in franta, poezia era dedicata armoniei si formelor corpului.
de asemenea, in perioada renasterii si oamenii de stiinta au devenit obsedati de formele corpului, iar in ciuda legilor stabilite de church prin care le interzicea oamenilor de stiinta sa se dedice studiului corpului uman, acestia au inceput sa faca disectii pentru a intelege mecanismului existent in interiorul nostru.
astfel, s-a descoperit ca mainile se afla sub coordonarea creierului si care sunt organele vitale ale omului: inima, plamanii, intestinele, rinichii, ficatul etc.
din fericite, astazi s-a ajuns la un asemenea nivel de dezvoltare incat nu mai sunt necesare disectiile pentru a invata despre organismul uman; in majoritatea cazurilor este suficient sa atingem, ascultam, privim sau mirosim putem primi tot felul de informatii legate de buna activitate a organelor vitale, dar si despre boli care ne pot afecta sanatatea.
forma si marimea trupului, calitatile senzoriale ale acestuia, bataile inimii, modul in care stam sau mergem pot indica afectiuni care ne pun in pericol viata.
1. corp in forma de mar
se stie ca un mar pe zi te tine departe de doctor, dar daca formele tale se aseamana cu un mar, din cauza unui surplus de kilograme in jurul abdomenului, atunci vei dori sa ai un medic in preajma care sa te sfatuiasca si sa iti spuna ce se intampla cu organismul tau.
abdomenul cu aceasta forma este cunoscut sub denumirea populara: burta sau colaceii din jurul burtii, iar medical, cand grasimea este repartizata predominant la nivel abdominal se numeste obezitate de tip visceral sau de tip abdominal. acest tip de obezitate este asociata cu o metabolizare redusa a glucozei si un risc crescut de aparitie al diabetului.
acumularea de tesut adipos abdominal semnaleaza dezvoltarea unui sindrom metabolic, caracterizat prin hipertensiune arteriala, hiperglicemie, rezistenta la insulina, nivel ridicat de trigliceride si un nivel scazut ale colesterolului hdl (colesterolul “bun”), deci, sindromul metabolic conduce la cresterea riscului de aparitie al afectiunilor cardiovasculare si diabetului.
potrivit studiilor, persoanele care au un strat adipos visceral prezinta un risc de 3 ori mai mare de a suferi de infarct.
de asemenea, existenta stratului adipos visceral semnaleaza predispozitia pacientului de a suferi de cancer de colon.
din nefericire, majoritatea femeilor aflate la menopauza observa si o crestere in greutate si o acumulare de tesut gras, mai ales in jurul abdomenului, iar, pe langa faptul ca odata cu menopauza vin si kilogramele in plus, aceasta creste riscul cancerului mamar si al afectiunilor cardiovasculare.
pana in prezent, oamenii de stiinta nu au un raspuns clar la intrebarea daca kilogramele acumulare de-a lungul vietii determina aparitia mai multor afectiuni, in comparatie cu cele acumulate la menopauza.
2. cresteri sau scaderi in greutate, bruste sau inexplicabile
chiar daca cresterea in greutate se face brusc sau treptat si este sau nu explicabila, aceasta poate semnala existenta unei afectiuni.
si scaderea brusca in greutate semnaleaza tot existenta unor posibile afectiuni, cum ar fi bulimia si anorexia. pierderea neintentionata a kilogramelor, cu sau fara pierderea apetitului, pot indica afectiuni precum: depresie, diabet, hipertiroidism, afectiuni cardiovasculare sau cancer.
potrivit unui studiu realizat recent, scaderea inexplicabila in greutate la femei poate fi unul dintre semnele dementei. totodata, trebuie mentionat ca scaderea brusca in greutate poate aparea ca reactie la unele medicamente fara prescriptie medicala sau ilicite, printre care se afla: antidepresivele si amfetaminele.
cu toate ca scaderea in greutate a persoanelor varstnice este un lucru normal, exista posibilitatea ca aceasta situatie sa semnaleze existenta unei afectiuni neurologice.
cresterea in greutate brusca, in 1-2 zile, poate fi cauzata de retinerea lichidului in organism – edem. majoritatea femeilor pot observa ca inainte de ciclul menstrual au pana la 2 kilograme in plus, abdomenul le este balonat, iar sanii se maresc, toata acestea fiind datorate edemelor.
retinerea apei in organism poate aparea si in cazul afectiunilor cardiovasculare, cand inima este incapabila sa pompeze suficient sange organismului.
daca ai acumulat cateva kilograme dupa care le-ai pierdut in mod dramatic, fara sa iti schimbi regimul alimentar, poate fi un semn al unor probleme fizice si psihologice.
atat cresterea, cat si scaderea in greutate pot fi semne care indica: afectiuni tiroidiene, infectii, probleme de nutritie sau dezechilibre alimentare.
3. scaderea in inaltime
scaderea in inaltime apare odata cu inaintarea in varsta. potrivit unui studiu realizat in marea britanie, varstnicii care scad mai mult de 2,54 cm prezinta un risc crescut de a suferi de afectiuni pulmonare si cardio-respiratorii.
de asemenea, scaderea in inaltime este unul dintre semnele osteoporozei, o afectiune care apare atat la femei, cat si la barbati si care se caracterizeaza prin pierderea masei osoase. trebuie mentionat ca in cazul femeilor riscul de a suferi de osteoporoza este de 4 ori mai ridicat dupa menopauza.
din cauza lezarii masei musculare pot aparea mici fracturi la nivelul coloanei vertebrale, numite fracturi vertebrale prin compresie. astfel, odata cu trecerea timpului, coloana vertebrala se taseaza, aparand scaderi observabile in inaltime.
4. deviatii ale coloanei
coloana stramba
pacientul cu coloana stramba (spate curbat, incovoiat) poate suferi de scolioza. de cele mai mult ori aceasta afectiune este mai intai observata de membrii familiei pacientului, insa exista cazuri cand pacientul poate oserva o deformare a coloanei, deoarece unul din umeri sau soldul este mai ridicat decat celalalt.
cu toate ca acesta afectiune poate aparea inca din copilarie, ea devinde evidenta mai ales in perioada adolescentei.
scolioza la adulti este un semn al inaintarii in varsta si, de regula, este cauzata de acumularea kilogrameor in plus, care pot cauza distrugerea structurilor coloanei vertebrale.
de asemenea, scolioza poate fi determinata de afectiunile degenerative ale articulatiilor. aceasta poate produce dificultati de deplasare si dureri.
cocoasa
cifoza este termenul medical sub care se ascunde aceasta afectiune des intalnita la persoanele in varsta – cocoasa. aceasta afectiune poate fi unul dintre semnele osteoporozei, afectiune care nu prezinta semne de avertizare, primul fiind aparitia cocoasei sau fracturarea oaselor.
cifoza mai poate reprezenta si un simptom al tuberculozei, tumorilor sau leziunilor la nivelul coloanei vertebrale sau artritei degenerative.
1. dubla articulatie
pacientii care isi pot flexa dorsal degetele sau care au o flexibilitate exagerata a intregului cor, pot prezenta semnele sindromului de hipermobilitate, numit si hiperflexibilitate sau dubla articulatie.
persoanele cu sindrom de hipermobilitate nu sunt inzestrate cu un set dublu de articulatii, ci ligamentele si musculatura din jurul articulatiilor sunt foarte flexibile, oferindu-le capacitatea de a-si contorsiona corpul.
de regula, aceasta afectiune nu prezinta un risc pentru viata pacientului si poate fi o trasatura mostenita din familie. in lume, 20% dintre copii se nasc cu sindromul de hipermobilitate, insa pot exista cazuri de hipermobilitate dobandita la maturitate in urma unei leziuni la nivelul ligamentelor sau intinderilor excesive.
indiferent de perioada sau modul in care apare sindromul, persoanele cu hipermobilitate articulara prezinta un risc crescut de dislocatii articulare.
mult timp s-a crezut ca hiperflexibilitatea articulatiilor este unul dintre indiciile osteoartritei, o afectiune degenerativa a articulatiilor, dar acest lucru nu a fost demonstrat, iar concluzia unui studiu recent a fost ca hipermobilitatea protejeaza impotriva artritei.
pe de alta parte, articulatiile hiperflexibile pot indica sindromul de oboseala cronica - afectiune caracterizata prin oboseala excesiva, slabiciune, durere musculara si uneori febra – deoarece s-a observat o incidenta ridicata a hiperflexibilitatii in randul pacientilor cu sindrom de oboseala cronica.
hipermobilitatea articulatiilor este asociata si cu 2 afectiuni genetice care deseori sunt gresit diagnosticate - sindromul ehlers-danlos si sindromul marfan.
sindromul ehlers-danlos este o afectiune rara a tesutului conjunctiv care afecteaza mai intai articulatiile, pielea si vasele sangvine. alte semne ale acestui sindrom: pielea foarte elastica, dislocatii ale articulatiilor, scolioza, contuzii usoare, afectiuni oftalmologice, leziuni ale arterelor, intestinului si ale altor organe.
de regula, aceasta afectiune se trateaza toata viata si poate cauza debilitate mentala. deoarece simptomele sindromului ehlers-danlos sunt subtile, afectiunea ramane nediagnosticata in peste 90% din cazuri, pana cand pacientul se sesizeaza si merge de urgenta la medic.
sindromul marfan este o alta afectiune rara a tesutului conjunctiv. alte simptome ale acestui sindrom: scolioza, statura inalta, picioare lungi si plate, degete lungi si subtiri si fata ingusta. in prima faza, acest sindrom afecteaza sistemul osos, apoi poate determina afectiuni oftalmologice si cardiace.
de asemenea, s-a observat ca majoritatea pacientilor cu sindromul marfan sufera de glaucom sau de cataracta.
ca si in cazul sindromului ehlers-danlos, sindromul marfan nu este diagnosticat la timp, motiv pentru care anevrismul aortic, caracterizat prin “dilatarea” si ruperea aortei este cauza majora de deces in cazul pacientilor care nu au primit un tratament corespunzator pentru sindromul marfan.
2. articulatii rigide
in timp ce unele persoane au articulatiile extrem de flexibile, altele au articulatii rigide, de parca ar fi de gheata.
articulatiile rigide apar in urma efectuarii aceluiasi tip de exercitiu timp indelungat sau, din contra, pot aparea ca o consecinta a sedentarismului. daca rigiditatea articulatiilor este insotita de durere articulara persistenta, pacientul trebuie sa se prezinte de urgenta la medic.
in cazul pacientilor care au trecut de prima jumatate a vietii, aparitia articulatiilor rigide este normala.
cauza care determina aparitia rigiditatii articulare este producerea unei cantitati insuficiente de lichid sinovial. lichidul sinovial este secretat de membranele care inconjoara articulatiile si are rolul de a facilita miscarile articulare, astfel incat acestea sa se realizeze usor si confortabil.
odata cu trecerea anilor, lichidul sinovial este produs in cantitati mai mici, iar miscarile articulatiilor se realizeaza cu dificultate.
daca dimineata rigiditatea articulatiilor nu dispare dupa 30 minute, atunci exista posibilitatea ca pacientul sa sufere de osteoartrita, cea mai frecventa forma de artrita din cele peste 100 de tipuri existente, sau artrita reumatoida, care afecteaza nu numai articulatiile, ci si alte parti ale organismului, printre care glandele salivare sau cele lacrimale.
osteoartrita distruge cartilajul dintre articulatii, fapt care cauzeaza frecarea oaselor in timpul miscarii si la aparitia durerii, deformarilor osoase si, nu in ultimul rand, la pierderea functionalitatii.
cu toate ca osteoartrita poate afecta orice os din corp, cele mai afectate oase sunt cele de la nivelul genunchilor, degetelor si soldurilor. aceasta afectiune poate apare si in randul barbatilor si femeilor care au pana in 45 ani, dar este comuna mai ales in randul femeilor care au trecut de varsta de 55 ani.
daca rigiditatea articulara apare in alta parte a zilei, atunci poate fi vorba despre afectiuni neurologice, musculare sau ale sistemului osos. acestea presupun afectiuni inflamatorii precum lupus, sarcoidoza, dar si fibromialgie.
de asemenea, trebuie mentionat ca rigiditatea articulatiilor poate aparea si ca reactie la unele medicamente, printre care antibioticele, statinele si inhibitorii aromatici.
3. genunchi care trosnesc
in cazul in care pacientului ii trosnesc genunchii, dar nu simte niciun fel de durere, atunci poate fi vorba despre o neadaptare mecanica.
aceasta neadaptare mecanica este cauzata de frictionarea tesuturilor periarticulare, de intinderea ligamentelor si a tendoanelor care au alunecat de la nivelul genunchiului. de asemenea, trosniturile apar si din cauza bulelor de gaz care se gasesc in mod normal in lichidul sinovial si lubrefiaza articulatiile.
zgomotele de la nivelul genunchilor pot indica osteoartrita. aparitia osteoartritei la nivelul genunchilor este mult mai frecventa in randul femeilor.
agravarea osteoartritei la menopauza este un lucru stiut de toti cercetatorii, dar ceea ce nu stiu acestia este daca nivelul de estrogen este implicat in aparitia acestei afectiuni.
1. persoanele stangace
persoanele stangace sunt o minoritate, numai 10% din populatia lumii este stangace – trasatura ce poate fi mostenita genetic sau poate fi dobandita. de asemenea, au existat cercetatori care au lansat ipoteza ca persoanele sunt stangace din cauza unei expuneri la cantitati mari de testosteron in perioada intrauterina.
a fi o persoana stangace poate fi nu doar un lucru deranjant, dar si un indiciu ale afectiunilor autoimune, mai ales afectiuni tiroidiene sau sindromul de intestin iritabil, care poate duce la boala crohn si la colite ulcerative.
de asemenea, faptul ca o persoana este stangace a fost asociat cu unele probleme comportamentale, insa, trebuie mentionat ca o parte din aceste probleme apar ca urmare a insistentei parintilor de a-i determina pe copii sa fie dreptaci, ca marea majoritate a persoanelor.
potrivit unui studiu realizat in olanda, femeile stangace prezinta un risc crescut de a dezvolta cancer de san. de asemenea, s-a descoperit ca persoanele stangace au o memorie mai buna si au tendinta de a excela in sporturi precum: baseball, tenis sau scrima.
2. nodozitati articulare
protuberantele osoase si dureroase la nivelul degetelor sunt semne ale imbatranirii, insa acestea se afla si sub semnul osteoartitei. aceste protuberante poarta diferite denumiri, in functie de degetul si articulatia afectata, de exemplu nodul heberden sau bouchard etc.
3. degete deformate (strambe)
degetele stambe pot aparea la una sau la ambele maini, dar exista situatii cand numai un deget este stramb. de regula, afectiunea se dezvolta treptat si nu este dureroasa.
aparitia acestor deformari ale degetelor pot indica o serie de afectiuni, mai ales daca apar modificari si la nivelul unghiilor: diferite tipuri de cancer, cistita fibrotica, tuberculoza, boala crohn, afectiuni cardiovasculare, hepatice si hipotiroidism.
aproximativ o treime dintre persoanele care prezinta acest simptom sufera de cancer pulmonar.
4. degete contractate (indoite)
prezenta degetelor contractate, asemanatoare unei gheare, poate constitui unul din semnele clasice ale afectiunii dupuytren – o afectiune rara, care evolueaza lent, nu este dureroasa, dar provoaca dizabilitati.
de regula, primul semn al afectiunii este un mic nodul in palma, care apoi evolueaza prin ingrosarea si cicatrizarea tesuturilor conjunctive de la nivelul palmelor si degetelor. boala afecteaza degetele de la o singura mana sau de la ambele, iar degetul inelar este cel mai afectat, urmat de degetul mic, mijlociu si aratator.
cauzele exacte ale acestei afectiuni nu sunt cunoscute, insa s-a observat ca apare mai ales in randul persoanelor de culoarea alba sau descendentii nord-europeni si este mai des intalnita in randul barbatilor. de asemenea, persoanele alcoolice si fumatorii prezinta un risc crescut de a suferi de aceasta afectiune.
afectiunea dupuytren este intalnita in cazul persoanelor cu diabet, epilepsie, afectiuni tiroidiene, de ficat sau de plamani. potrivit studiilor, afectiunea apare la 2 din 3 diabetici.
de asemenea, pacientii cu boala dupuytren mai pot suferi de o afectiune rara a tesuturilor conjunctive - boala peyronie.
daca numai unul din degete pare a fi rasucit, poate fi unul din simptomele afectiunii numita tenosinovita, care apare in cazul persoanelor ce lucreaza foarte mult cu degetele, cum ar fi: persoanele care lucreaza cu calculatorul, canta la pian sau la alte instrumente muzicale, lucreaza in constructii etc.
de asemenea, un risc crescut il prezinta si persoanele care sufera de diabet, hipotiroidism, artrita reumatoida si unele infectii ale pielii sau plamanilor.
cu toate ca si boala dupuytren are aceleasi semne ca tenosinovita, aceste afectiuni sunt total diferite.
5. nodul la nivelul mainii
daca recent pacientul a descoperit un nodul la mana sau la incheietura mainii, nu are motive mari de ingrijorare. de regula, acesti noduli indica un chist benign plin cu lichid, care poate aparea oriunde pe mana, pe deget sau pe alte parti ale corpului. aparitia acestor chisturi poate fi observata mai ales in randul gimnastelor de performanta.
exista chisturi care se apar in timpul activitatilor fizice, sunt dureroase si sensibile, dar acestea sunt mai mult dizgratioase si, potrivit cercetatorilor, 1 din 3 dispar singure dupa o anumita perioada de timp.
in cazuri exceptionale, aparitia lor la nivelul mainii poate indica artrita reumatoida sau guta. persoanele care sufera de aceste boli prezinta si alte simptome specifice.
6. deviatia degetelor de la picioare
daca degetele de la picioare, cu exceptia degetului mic si a celui mare, seamana cu un “v” sau cu o gheara de vultur, atunci poate fi vorba de deget stramb congenital, a deformare comuna a picioarelor.
degetul stramb congenital este o afectiune usoara, inestetica, dar poate deveni dureroasa daca pacientul poarta pantofi incomozi, care nu-i permit degetului sa se intinda in timpul mersului.
in cazul in care degetul mare este deviat spre exterior, atunci poate fi vorba de o afectiune numita hallux-valgus. in timp ce protuberanta osoasa la baza degetului mare este un semn al afectiunii hallux-valgus, aparitia protuberantei la baza degetului mic este semn al afectiunii numita b....
afectiunea hallux-valgus evolueaza determinand deplasarea degetului mare dedesubtul sau deasupra degetului vecin. alte semne ale aceste afectiuni: inflamatia, roseata sau iritatia tegumentului.
hallux-valgus poate fi o trasatura de familie si este comun, mai ale, in randul persoanelor cu platfus (talpa plata a piciorului sau arc nu foarte bine definit).
specialistii nu au ajuns la un acord in privinta cauzelor care duc la aparitia bolii hallux-valgus; unii sunt de parere ca pantofii prea mici, stamti sau cu tocuri inalte sunt responsabili, iar altii cred ca afectiunea isi gaseste cauzele intr-un dezechilibru mecanic mostenit, care exercita un stres intens asupra degetului.
deformarea hallux-valgus poate fi si unul dintre semnele artritei.
7. pinten calcanean
daca in spatele calcaiului pacientul prezinta o protuberanta atunci acesta sufera de exostoza calcaneana posterioara sau deformare haglund.
afectiunea se caracterizeaza printr-o excrescenta osoasa a calcaneului (osul de la calcai).
acesti pinteni pot fi durerosi, mai ales daca pacientul dezvolta si o afectiune numita bursita, caracterizata prin inflamatia bursei, un mic sac cu lichid care captuseste si lubrefiaza zona in care elementele articulare (os, tendon ligament, muschi sau piele) se frictioneaza.
afectiunea apare din cauza pantofilor care actioneaza cu presiune la nivelul calcaiului, dar exista posibilitatea ca aceasta sa fie ereditara.
1. parestezii
parestezia se caracterizeaza prin senzatii anormale de furnicaturi, amorteli, arsuri sau prin senzatii ca mainile si picioarele au amortit.
aceste simptome pot apare din cauza comprimarii filetelor nervoase cauzate prin miscari repetitive ale articulatiilor si coloanei vertebrale, dar si in anumite afectiuni si chiar in sarcina.
o cauza comuna a paresteziilor este afectiunea cunoscuta sub denumirea de sindrom de nerv captiv. printre afectiunile reunite de acest sindrom se gaseste, afectiunea “cot de tenismen”, sindromul de tunel carpian (afecteaza mainile, incheieturile si antebratele) si sindromul de tunel tarsian (afecteaza picioarele).
paresteziile pot aparea si in sarcina sau in cadrul altor boli, cum sunt afectiunile coloanei vertebrale (hernia de disc), abcesul cranian si tumorile. ocazional, pot aparea ca simptome precoce ale migrenelor, ale atacurilor epileptice sau atacurilor senzoriale - un tip de epilepsie care se manifesta prin distorsionari ale senzatiilor si mai putin prin convulsii.
de asemenea, pot semnala afectiuni severe ale organismului, cum ar fi bolile autoimune, printre care: hipotiroidia, diabetul si sarcoidoza.
sarcoidoza este o afectiune inflamatorie rara care, in timp, afecteaza mai multe parti ale corpului, printre care se afla ochii, pielea, urechile, nasul dar si organele interne.
paresteziile faciale si corporale pot fi semne ale sclerozei multiple. totodata, acestea pot indica un deficit de vitamina b12 sau chiar o afectiune mai grava numita anemia pernicioasa – anemie severa caracterizata prin scaderea cantitatii de globule rosii, cauzata de incapacitatea organismului de a absorbi vitamina b12.
interesant este faptul ca o cantitate prea mare de vitamina b6 in organism poate determina parestezii, crescand in mod anormal cantitatea de calciu, potasiu, sodiu si plumb din organism.
alte cauze ale paresteziilor sunt consumul de alcool si fumatul excesiv.
paresteziile extremitatilor
paresteziile picioarelor apar ca simptom al bolii arteriale periferice – afectiune circulatorie care afecteaza toate arterele extremitatilor.
boala arteriala periferica este cauzata de formarea unor placi de aterom la nivelul vaselor picioarelor, asemanator celor de la nivelul arterelor inimii – in cazul bolii coronariene, sau la nivelul creierului in cazul aterosclerozei cerebrale.
ca si persoanele care sufera de boala coronariana, pacientii cu boala arteriala periferica prezinta un risc crescut de a suferi de infarct miocardic.
alte simptome ale bolii arteriale periferice:
- claudicatie intermitenta (crampe la mers la nivelul gambelor);
- extremitati reci.
pacientii care sufera de diabet prezinta un risc crescut de a suferi de boala arteriala periferica. deoarece diabetul creste riscul aparitiei afectiunilor cardiovasculare si scade irigatia la nivelul membrelor, pacientii care sufera de diabet si de boala arteriala periferica prezinta un risc mult mai ridicat de a dezvolta complicatii, care se pot finaliza chiar cu amputarea membrelor.
aparitia paresteziilor la nivelul bratelor si picioarelor poate fi unul dintre semnele neuropatiei periferice – afectiune a sistemului nervos periferic (adica a nervilor care transmit semnale de la maduva spinarii la organele efectoare). odata cu evolutia neuropatiei periferice, creste riscul infectiilor, apar rani care se vindeca foarte greu, ajungandu-se pana la gangrena – cand medicul poate fi nevoit sa recurga la amputare.
alte cauze ale afectarii neuronale sunt: leziunile fizice, afectiuni autoimune sau infectii virale si bacteriene.
neuropatia periferica poate semnala si o serie de afectiuni, cum ar fi: boli renale, dezechilibre hormonale, diabet, tumori maligne si benigne.
hiperaldosteronismul este o alta afectiune care se poate manifesta prin prezenta paresteziilor si care este caracterizata printr-un exces hormonal de aldosteron, hormon secretat de glandele suprarenale si care ajuta la echilibrarea nivelului de sodiului si apei din organism.
pe langa faptul ca hipersecretia de aldosteron cauzeaza parestezii, aceasta ajuta la retinerea sodiului si la pierderea potasiului, rezultand mictiuni frecvente, slabiciune musculara, crampe si hipertensiune arteriala.
de asemenea, hipersecretia de aldosteron poate semnala o tumoare a glandelor suprarenale, cunoscuta si sub denumirea de sindrom conn.
in cele din urma, paresteziile sunt si semnele sindromului guillain-barre, o afectiune in care sistemul imunitar al organismului ataca sistemul nervos periferic, conducand la paralizie. sindromul guillain-barre poate aparea dupa o infectie virala, o interventie chirurgicala, in urma unui traumatism sau ca reactie la imunizare.
paresteziile degetelor
simptome precum tremuraturi, parestezii si chiar arsuri la nivelul degetelor pot indica un sindrom de tunel carpian, o afectiune cauzata de exercitarea unei presiuni asupra nervului median de la incheietura mainii. afectiunea este mai mult enervanta decat dureroasa, dar odata cu evolutia afectiunii, pacientul va intampina dificultati in a prinde obiectele.
mult timp s-a crezut ca sindromul de tunel carpian apare in urma suprasolicitarii degetelor - tastare, serviciu care presupune o linie de montaj sau cantat la pian, insa, studii recente au descoperit ca in unele cazuri sindromul de tunel carpian poate aparea in cadrul unor afectiuni ca: osteoartrita, diabet si hipotiroidism.
paresteziile picioarelor
la nivelul picioarelor, paresteziile pot indica un sindromul de tunel tarsial. senzatia de supraincalzire a picioarelor este un alt semn ale acestei probleme, care se incadreaza in categoria afectiunilor cauzate de compresia nervilor.
orice traumatism sau protuberanta care actioneaza cu presiune asupra nervilor de la nivelul picioarelor poate duce la blocarea activitatii acestora.
parestezia si supraincalzirea picioarelor sunt si simptomele unei afectiuni progresive, caracterizate prin distrugerea oaselor, cunoscute sub denumirea de articulatie charcot. de regula, sunt afectate articulatiile de la nivelul genunchilor si picioarelor, dar si articulatiile de la nivelul soldurilor. alte semne ale articulatiei charcot: tumefieri si deformari articulare.
aceasta afectiune apare mai ales in randul persoanelor care sufera de neuropatii cauzate de diabetul necontrolat (neuropatie diabetica).
paresteziile localizate in partea din fata a piciorului pot indica un prim semn ale leziunii cunoscute sub denumirea de neurom. unele persoane care sufera de neurom sustin ca prezinta senzatia ca au o pietricica in pantof sau au senzatia ca soseta este stransa in partea din fata a pantofului.
din fericire, neuroamele sunt tratate in totalitate fara interventie chirurgicala, dar in majoritatea cazurilor este indicat tratamentul medicamentos si injectiile.
2. durere fulgeratoare la nivelul cotului
durerile fulgeratoare la nivelul cotului nu sunt deloc placute: se simt asemanator unui soc electric care strapunge osul si se misca de-a lungul bratului. daca pacientul prezinta acest simptom atunci acesta poate suferi de ceea ce medical se numeste sindrom de tunel cubital – o afectiune determinata de compresiunea nervilor.
aceasta afectiune apare in urma unei activitati care a presupus indoirea repetata sau prelungita a cotului.
sindromul de tunel cubital este asemanator cu afectiunea numita “cotul jucatorului de golf” – epicondilita mediala - dar pacientii cu aceasta afectiune se plang mai mult din cauza durerilor decat din cauza paresteziilor.
3. spasm muscular in timpul noptii
cunoscute sub diverse denumiri, printre care mioclonus sau spasm hipnic, spasmele declansate in cursul noptii sau treziri din cauza senzatiei de cadere brusca sunt comune.
oricum ar fi denumite, aceste senzatii sunt contractii musculare involuntara care, de regula, apar in timpul tranzitiei dintre somnul superficial si cel profund.
aceste spasme nocturne pot fi insa asociate cu sindromul picioarelor nelinistite, afectiuni neurologice si tulburari ale somnului.
4. picioare nelinistite
sindromul picioarelor nelinistite se caracterizeaza printr-o senzatie neplacuta la nivelul picioarelor si o tendinta nestapanita de a le misca. senzatia inconfortabila este declansata mai ales de inactivitate fizica, putand fi ameliorata prin miscare. simptomatologia se agraveaza mai ales seara, putand cauza astfel si tulburari ale somnului.
senzatia neplacuta apare la intervale de 30-60 secunde si se poate declansa atat in timpul somnului, cat si in momentul in care pacientul este treaz. deoarece sindromul picioarelor nelinistite se manifesta mai ales seara, de cele mai multe ori acest sindrom este considerat o tulburare a somnului. sindromul picioarelor nelinistite este doar un impediment ale unui somn profund si odihnitor.
un studiu recent realizat in canada a descoperit a acest sindrom are legatura cu dezvoltarea afectiunilor cardiovasculare, mai ales la varstnici. rezultatele unui alt studiu sustin ca sindromul picioarelor nelinistite se afla in legatura directa cu sindromul de intestin iritabil.
5. crampe musculare in timpul noptii
cand pacientul se trezeste brusc din cauza unei contractii dureroase la nivelul gambelor, atunci acesta sufera de crampe musculare nocturne. aceaste contractii involuntare ale muschilor gambei si ocazional ale muschilor din talpa piciorului sunt frecvente mai ales in randul varstnicilor. s-a facut un studiu si s-a descoperit ca aproximativ 70% dintre adultii cu varsta peste 50 ani sunt deseori treziti din cauza acestor crampe.
cu toate ca nu se cunoasc cauzele exacte, crampele nocturne par a fi declansate de deshidratare, dezechilibre electrolitice si de suprasolicitarea piciorului.
cu toate ca, de obicei, nu prezinta motive de ingrijorare, exista cazuri cand crampele musculare nocturne pot semnala afectiuni precum diabetul, boala parkinson, anemie sau afectiuni tiroidiene.
6. crampe musculare in timpul zilei
daca pacientul prezinta in mod repetat crampe la nivelul picioarelor atunci cand merge sau urca, exista posibilitatea ca acesta sa sufere de claudicatie intermitenta – simptom al bolii arteriale periferice (determinata de formarea placilor de grasime pe peretii arterelor piciorului), care se caracterizeaza prin scaderea fluxului sanguin la extremitati. aceasta este o afectiune progresiva a sistemului circulator care trebuie tratata pentru tot restul vietii.
crampele picioarelor, mai ales cele de la nivelul talpii, pot semnala si o alta afectiune numita tromboza venoasa profunda – afectiune determinata de prezenta un cheag de sange in venele profunde ale membrelor inferioare, care se poate desprinde usor si circula de la inima la plamani, putand determina embolie pulmonara si chiar deces. alte simptome ale acestei afectiuni: durere profunda, inflamatie, sensibilitate si caldura locala.
tromboza venoasa profunda apare mai ales in randul persoanelor care au trecut de varsta de 40 ani si in randul celor imobilizati la pat de foarte mult timp, din cauza unei afectiuni, interventii chirurgicale sau din alte motive.
femeile care urmeaza un tratament hormonal sau folosesc anticonceptionale prezinta un risc crescut de a dezvolta tromboza venoasa. persoanele cu tulburari de coagulare ale sangelui sau anumite afectiuni care restrictioneaza mobilitatea, de asemenea, prezinta un risc crescut de a suferi de tromboza venoasa profunda.
7. tremor
daca pacientul prezinta un tremor la nivelul mainilor sau intregului corp, exista posibilitatea ca acesta sa apara in urma consumului unei cantitati ridicate de bauturi alcoolice sau poate fi semnul unor afectiuni.
exista peste 20 de tipuri de tremor. cel mai frecvent intalnit este tremorul esential, care este de intensitate medie si a carei cauza este necunoscuta. acest tip de tremor se manifesta mai ales la nivelul mainilor, dar poate aparea si la nivelul capului, bratelor, picioarelor, laringelui sau limbii. tremorul esential se mai numeste si tremor senil deoarece apare mai ales in randul persoanelor in varsta.
aproximativ jumatate dintre cazurile de tremor esential sunt mostenite, fiind vorba despre tremor familial. pentru cealalta jumatate a cazurilor, afectiunea este idiopatica.
desi, din punct de vedere medical, aceasta afectiune este benigna, tremorul esential este o afectiune jenanta, care face ca unele activitati, miscari sa fie greu de realizat, daca nu imposibile. interesant este faptul ca partea corpului afectata de tremorul esential are tendinta sa se linisteasca in timp ce pacientul de odihneste.
un alt tip de tremor, numit tremor secundar, apare ca reactie la unele medicamente sau in urma consumului excesiv de cafeina, nicotina, tranchilizante, amfetamine sau cocaina.
tremuraturile care apar de dimineata sunt cauzate de consumul excesiv de alcool. de asemenea, aceasta reactie apare in urma administrarii medicamentelor antipsihotice, teofiline sau remediilor cu efect stimulator: edera, ginkgo biloba sau ginseng.
uneori, tremorul apare in cazul alcalozei - un dezechilibru al ph-ului, caracterizat prin cresterea anormala a alcalinitatii plasmei si a lichidelor intestinale. alcaloza asociata cu tremuraturile poate indica o tulburare alimentara – bulimia. partea pozitiva este ca alcaloza este usor de tratat, iar partea negativa este ca lasata netratata afectiunea poate conduce la aritmie, coma si chiar deces.
tremorul, de asemenea, poate semnala hipoglicemia (atat la diabetici, cat si la persoanele normale) si hipotiroidismul, iar acestea pot indica scleroza multipla, afectiuni hepatice, ale rinichilor, infarct si chiar tumoare cerebrala.
celelalte tipuri de tremor apar in momentul in care bratele, picioarele si alte parti ale corpului sunt in stare de repaus. numit tremor de repaus, acesta este unul din semnele bolii parkinson.
8. palpitatiile (bataile inimii)
majoritatea pacientilor nu constientizeaza bataile propriei inimi decat dupa un efeort fizic – alergat, exercitii fizice, dar sunt pacienti care observa bataile rapide, neregulate ale inimii chiar si cand sunt in repaus. bataile inimii sunt mai usor de observat mai ales cand pacientul sta intins, mai ales pe partea stanga.
aceasta constientizare a batailor inimii este cunoscuta medical sub denumirea de palpitatii si, in anumite situatii, este o senzatie normala. termenul de palpitatii este folosit mai ales pentru a descrie batai ale inimii neregulate si rapide.
palpitatiile sunt semne comune ale anxietatii si fricii zilnice, dar acestea nu sunt severe, ca in cazul atacurilor de panica. intensificarea batailor inimii mai poate indica faptul ca pacientul fumeaza de foarte mult timp sau consuma in exces alcool, cafea, ceai sau bauturi carbogazoase, cocaina. de asemenea, pot aparea ca reactie la unele medicamente: amfetamine, decongestionante, antidepresive sau medicamente indicate in tratamentul astmului sau tiroidei.
unele suplimente naturiste, ca de exemplul ginseng-ul si cele care ajuta la pierderea kilogramelor, pot declansa aparitia palpitatiilor.
palpitatiile pot indica si o alte probleme medicale. de exemplu, acestea pot aparea in caz de: febra, anemie, hipoglicemie, nivel scazut de potasiu sau hipotiroidism. in mod suprinzator, palpitatiile constituie simptome atat pentru afectiuni usoare de inima, cat si pentru unele grave.
afectiuni cardiovasculare indicate de palpitatii: prolaps de valva mitrala (o afectiune comuna, dar nu foarte grava, caracterizata prin deformarea valvei mitrale) si aritmiile (batai ale inimii neregulate).
de fapt, termenul de palpitatie si cel de aritmie sunt adesea folosite alternativ. cand bataile inimii sunt rapide, afectiunea se numeste tahicardie; cand bataile inimii sunt prea lente este vorba de bradicardie.
daca simtiti o extra bataie, poate fi semnul unei contractii atriale sau ventriculare premature (extrasistola) – cea mai comuna forma de aritmie.
desi extrasistolele sunt considerate afectiuni usoare, acestea pot semnala si probleme grave de inima sau un dezechilibru electrolitic – dezechilibru al mineralelor din sange care poate determina la grave afectiuni renale si cardiovasculare. din nefericire, unele extrasistole ventriculare trebuie tratate pentru tot restul vietii, mai ales daca acestea sunt insotite de ameteli sau stari de lesin.
1.maini si picioare reci
orice persoana la un moment in viata va suferi din cauza mainilor si picioarelor reci, mai ales in perioada de iarna sau cand aparatul de aer conditionat lucreaza la o treapta ridicata, dar daca extremitatile sunt extrem de reci, aceasta situatie poate aparea ca reactie la anumite medicamente, cum ar fi cele indicate in tratamentul migrenelor si al afectiunilor tiroidiene.
degetele reci pot dobandi o culoarea alb-albastra si pot indica afectiunea raynaud - afectiune circulatorie caracterizata prin reducerea cantitatii de sange care ajunge la nivelul mainilor si picioarelor. expunerea la temperaturi joase si stresul poate precipita declansarea crizelor.
afectiunea raynaud este intalnita la 5-10% din populatia sua si apare frecvent in cazul femeilor cu varsta cuprinsa intre 20-40 ani si in randul fumatorilor. din nefericire, in randul femeilor, boala raynaud se asociaza cu fibromialgia. aproximativ 30% dintre pacientii cu fibromialgie sufera si de boala raynaud.
de asemenea, mainile si picioarele reci semnaleaza si boala arteriala periferica sau chiar existenta unei afectiuni destul de grave, numite boala buerger sau trombangeita. aceasta afectiune rara apare mai ales in randul barbatilor cu varsta cuprinsa intre 20-40 ani si care fumeaza.
atat in cazul bolii buerger, cat si in cazul bolii arteriale periferice, depozitele de grasimi se formeaza in artere si restrictioneaza circulatia sangelui spre stomac, rinichi, brate, picioare, maini si talpi. alte semne presupun schimbarea culorii la nivelul picioarelor, probleme locomotorii si disfunctii erectile. de asemenea, trebuie mentionat ca aceste afectiuni pot conduce la gangrene si la necesitatea amputatiilor membrelor.
2. raceala in tot organismul
daca pacientul simte nevoia sa poarte un pulover in plus si sa incalzeasca mai mult in camera, cu toate ca ceilalti se simt confortabil, atunci acesta poate suferi de hipotiroidism, afectiune caracterizata prin hipoactivitatea tiroidei, care cauzeaza secretia unei cantitati insuficiente de hormoni tiroidieni. alte semne ale hipotiroidismului: constipatie, piele uscata, voce ingrosata si crestere in greutate.
intoleranta la frig poate semnala si o afectiune hormonala numita hipopituitarism – afectiune a glandei pituitare. odata cu hipersensibilitatea la frig, pacientii cu hipopituitarism pot prezenta oboseala, probleme de fertilitate si hipotensiune arteriala.
totodata, intoleranta la frig poate indica o alta afectiune hormonala, numita disfunctie hipotalamica, care afecteaza hipotalamusul – glanda care ajuta la reglarea temperaturii, apetitului si emotiilor. disfunctia hipotalamica poate fi determinata de o infectie, o tumoare, un traumatism cranian sau malnutritie.
in cazuri exceptionale, intoleranta la frig avertizeaza asupra unui cancer osos sau leucemie. daca, pe langa intoleranta la frig, pacientul prezinta si dureri si anchilozari, atunci acesta poate suferi de fibromialgie, o afectiune musculo-scheletala care apare mai ales in randul femeilor.
3. intoleranta la caldura
senzatia inconfortabila de caldura poate aparea ca simptom al menopauzei, dar nu toate femeile care se afla la menopauza prezinta aceasta intoleranta la caldura si nu toti pacientii care sufera de aceasta intoleranta sunt femei.
intoleranta la caldura apare si in cazul catorva afectiuni hormonale, mai ales hipertiroidism, afectiune caracterizata prin excesul de hormoni tiroidieni care duc la cresterea temperaturii si accelerarea metabolismului. alte semne ale hipertiroidismului: nervozitate, pierdere in greutate, cresterea poftei de mancare si a senzatiei de sete si ochi exoftalmici. cu toate ca atat femeile, cat si barbatii pot suferi din cauza hiperactivitatii tiroidei, aceasta afectiune apare mai ales in randul femeilor.
intoleranta la caldura poate aparea si ca reactie a excesului de cafeina, amfetamine, anumite antidepresive si in urma medicamentelor pentru tiroida.
de asemenea, sensibilitatea la caldura poate semnala afectiuni mai grave, cum ar fi scleroza multipla, iar expunerea la temperaturi ridicate sau la apa fierbinte poate inrautati temporar simptomele sclerozei multiple.
mai mult, intoleranta la caldura poate semnala anhidroza, incapacitatea organismului de a transpira. aceasta afectiune trebuie tratata pentru tot restul vietii, iar daca nu este tratata corespunzator si la timp, pacientii risca sa sufere un stop cardiac sau o epuizare din cauza caldurii.
iti prezentam o lista cu medicii specialisti care iti pot veni in ajutor, daca prezinti una din simptomele indicate in acest articol. daca printre simptome se afla durere cronica sau extrema, sangerari, stari de voma, transpiratie excesiva sau brusca, parestezii, ameteli sau lesin trebuie sa mergi la medicul de familie sau la camera de urgenta a oricarui spital.
1. cardiolog
medic specializat in diagnosticarea si tratarea afectiunilor inimii si ale problemelor legate de circulatia sanguina.
2. endocrinolog
medic specializat in diagnosticarea si tratarea afectiunilor determinate de tulburari in functionarea glandelor endocrine (dereglari hormonale).
3. ginecolog
medic specializat in diagnosticarea si tratarea afectiunilor care apar la nivelul aparatului reproducator feminin. de asemenea, ginecologul poate efectua si interventii chirurgicale.
4. neurolog
medic specializat in diagnosticarea si tratarea afectiunilor care au legatura cu sistemul nervos central (creierul si coloana vertebrala) si sistemul nervos periferic (nervi senzoriali si motori).
5. oncolog
medic specializat in tratarea cancerului. unii oncologi efectueaza interventii chirurgicale si se pot specializa in tratarea cancerului prin terapia prin radiatii.
6. ortoped
medic si chirurg specializat in tratarea bolilor osoase, articulare si musculare.
7. pedolog
medic specializat in tratarea bolilor si afectiunilor piciorului si gleznei.
8. reumatolog
medic specializat in diagnosticarea si tratarea bolilor si afectiunilor care implica articulatiile, muschii, tendoanele, ligamentele, oasele si tesuturile conjunctive.
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.