Un aspect imbucurator pentru pacientii care sufera de diabet zaharat de tip 2 (non-insulinonecesitant) este faptul ca o dieta alimentara sanatoasa poate reduce intensitatea simptomelor si poate incetini progresia bolii. Ceea ce insa nu s-a stabilit cu precizie este cum anume se defineste alimentatia sanatoasa in cazul bolnavilor de diabet: sa fie vorba despre regimul fara dulciuri, cel fara grasimi sau fara carbohidrati? Sau ...sa fie orarul meselor cheia unei alimentatii potrivite? In cele ce urmeaza veti afla raspunsurile la toate aceste intrebari.
Realitatea este ca cele doua tipuri de alimentatii nu difera intr-un mod semnificativ. Recomandarile Asociatiei Americane a Diabetului sunt aceleasi cu cele potrivite in cazul oricarei persoane sanatoase. Toata lumea ar trebui sa manance mai multe cereale integrale, legume si fructe si bineinteles mai putine grasimi saturate – cele care pot afecta inima si vasele de sange.
De-a lungul timpului, recomandarile nutritionistilor s-au modificat: nu mai sunt interzise toate tipurile de grasimi, ca inainte, ci se incurajeaza mai degraba alegerea acelor grasimi care nu sunt periculoase pentru organism, cum sunt grasimile polinesaturate sau care contin acizi grasi monosaturati.
Persoanele cu diabet nu trebuie sa faca schimbari drastice in stilul de viata, intrucat acest gen de modificari sunt in realitate extrem de greu de mentinut, ori diabetul zaharat este o afectiune care nu se vindeca, si de aceea trebuie facute acele schimbari care pot fi continuate ulterior pe o perioada nedeterminata de timp. De aceea se recomanda modificarile mici in alimentatie, care pot fi ulterior sustinute si care vor avea efecte pe termen mediu si lung, nu cele drastice, care chiar daca determina o scadere rapida in greutate, nu pot fi continuate in timp decat cu mare greutate. Cea mai mare provocare nu este schimbarea din temelii a regimului alimentar, ci sustinerea micilor schimbari zi de zi, mai multi ani in sir.
Intr-atat de puternica este legatura dintre diabet si bolile cardiovasculare, incat unii medici spun - metaforic, bineinteles, ca diabetul este o boala a inimii si a vaselor. Studiile au aratat ca bolnavii de diabet sunt speriati de faptul ca boala le poate afecta vederea sau functia renala, desi in realitate cea mai frecventa cauza de deces in randul diabeticilor este reprezentata de bolile cardiovasculare.
Acesta este si motivul pentru care s-a schimbat in ultimii ani optica privitoare la managementul diabetului: nu se mai pune accent doar pe nivelul glicemiei, ci si pe monitorizarea tensiunii arteriale si a lipidelor din sange - mai ales a colesterolului cu densitate mica, asa numitul „LDL-colesterol”. La pacientii recent diagnosticati cu diabet, acesti parametri sunt si ei afectati si trebuie corectati, la fel ca si nivelul glucozei din sange.
Prediabetul este un stadiu intermediar: glicemia (concentratia glucozei in sange) este mai mare decat la persoanele sanatoase, dar in acelasi timp nu indeajuns de mare incat sa determine clasificarea ca diabet zaharat. Cei care primesc acest diagnostic trebuie sa inteleaga ca se indreapta cu pasi repezi spre diabetul zaharat de tip 2, si ca in absenta unor masuri imediate riscul de a dezvolta diabet este de aproximativ 70%.
Progresia spre diabet poate fi insa incetinita sau chiar stopata; studiile recente au aratat ca scaderea ponderala de 5 pana la 7 procente din masa corporala si exercitiul fizic desfasurat timp de 150 de minute pe saptamana pot incetini evolutia spre diabet. Astfel, luata din pripa, tendinta de a dezvolta diabet poate sa nu se mai manifeste niciodata, si astfel poate fi evitata aparitia bolii.
Corelatia intre obezitate si diabet este directa, aproximativ 80% dintre cei care sufera de diabet zaharat de tip 2 sunt supraponderali. Greutatea corporala excesiva conduce la aparitia rezistentei la insulina, iar aceasta la randul ei determina crestera tensiunii arteriale, a nivelului grasimilor din sange si conduce la aparitia diabetului.
Nu, aceasta recomandare nu mai este de actualitate. Inainte specialistii recomandau mai multe mese pe zi deoarece medicatia antidiabetica avea efectul secundar de a scadea glicemia prea mult, producand hipoglicemie. De aceea, medicii ii sfatuiau pe cei care sufereau de diabet sa manance mai des, pentru a evita astfel hipoglicemia.
In zilele noastre, medicamentele s-au perfectionat si nu mai cauzeaza hipoglicemie, astfel incat nu mai sunt necesare mai multe mese pe zi. Mai mult, acum exista si glucometre, astfel incat diabeticii isi pot controla singuri nivelul glicemiei in orice moment. Desigur, acest fapt nu interzice gustarile: daca bolnavilor de diabet le face placere sa consume un mar sau o portie de branza fara grasimi intre mese, acest lucru nu poate fi decat imbucurator. Avand in vedere insa ca gustarile dese pot aduce un aport caloric exagerat, actualmente se considera ca recomandarea privitoare la numarul crescut de mese este depasita.
Da, persoanele care sufera de diabet pot manca dulciuri; ideea conform careia consumul de dulciuri este interzis celor cu diabet nu mai este de actualitate. Desi este adevarat ca glucidele din dulciuri cresc nivelul glicemiei, o cantitate egala de amidon are acelasi efect, astfel incat nu se recomanda ca bolnavii de diabet sa caute sa manance doar dulciuri special concepute pentru ei.
Desigur, cumpatarea este inca de actualitate: chiar daca bolnavii cu diabet pot manca dulciuri, trebuie sa tina cont de faptul ca acestea contin foarte multe calorii si chiar grasimi saturate, care sunt daunatoare.
Raspunsul la aceasta intrebare este „Da”. La fel ca si in cazul celorlalte persoane, in cazul femeilor, se tolereaza din punct de vedere medical un pahar pe zi, iar pentru barbati - doua.
Totusi, cantitatea de alcool permisa depinde si de masura in care este echilibrat diabetul, precum si de starea generala de sanatate. Atenie, insa! Unele medicamente antidiabetice pot creste riscul de hipoglicemie in cazul consumului concomitent de alcool. De aceea, persoanele care sunt la risc de a dezvolta hipoglicemie trebuie sa consume alcool cu precautie.
Activitatea fizica regulata este cruciala pentru cei cu diabet de tip 2 si prediabet. Exercitiul fizic ajuta la scaderea tensiunii arteriale, creste nivelul de HDL - colesterol (cunoscut si sub denumirea de „colesterol bun” sau „colesterol sanatos”) si scade rezistenta tesuturilor la actiunea insulinei, scazand in final nivelul glicemiei.
Referitor la cantitatea de efort fizic necesara, medicii recomanda sa se inceapa cu pasi mici: cel mai indicat pentru inceput este mersul pe jos de cateva ori pe saptamana, cate 20 de minute. Frecventa si durata trebuie crescute progresiv, pana se ajuge la 30 de minute de 5 ori pe saptamana. Avand in vedere ca activitatea fizica va fi efectuata zilnic, se recomanda sa se aleaga activitatile care produc placere.
Exercitiile fizice cu gantere sunt de asemenea potrivite, intrucat o masa musculara crescuta arde mai multe calorii si determina o scadere a rezistentei tesuturilor la actiunea insulinei.
Specialistii spun ca mai inainte de orice, pacientii trebuie sa se intrebe daca sunt cu adevarat gata sa efectueza cateva schimbari, apoi pornind de la activitatile zilnice uzuale, se pot modifica in pasi mici anumite aspecte, fara a efectua schimbari radicale dintr-odata. De asemnea un aspect important este suportul celor din jur. Pentru cei carora navigatul pe Internet le face placere, exista numeroase comunitati de pacienti carora li se pot alatura, putand astfel beneficia de sprijin online.
Nu trebuie uitate nici strategiile de reducere a consumului de calorii prin controlul marimii portiilor de mancare. Concluzionand, activitatea fizica regulata (fie mersul pe jos, fie exersatul la sala de gimnastica) si alegerea alimentelor reprezinta cheia mentinerii starii de sanatate, atat in cazul celor care sufera de diabet de tip 2, cat si in cazul persoanelor sanatoase.
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.