Aspergiloza: simptome, cauze si tratament
Dr. Livia Claudia Todireasa
Medic specialist medicina de familie
Generalitati
Este o infectie produsa de o serie de ciuperci din familia Aspergillus, care se dezvolta in reziduurile aflate in proces de descompunere si se localizeaza la nivel pulmonar.
Calea de contaminare ramane cea respiratorie, prin intermediul ventilatoarelor, a plantelor din ghiveci, dar si prin aerul din atmosfera, mai ales in zonele foarte poluate si unde constructiile iau o amploare semnificativa.
Cauzele sunt multiple, pe langa principalul fung responsabil de declansarea afectiunii. Sistemul imunitar deficitar joaca un rol-cheie in izolarea si distrugerea sporilor.
Cu cat sistemul imunitar este mai rezistent, cu atat persoana in cauza il poate izola si apoi distruge fara a dezvolta afectiunea. De mentionat este faptul ca aspergiloza nu este o afectiune contagioasa si nu poate si transmisa si la ceilalti indivizi.
Frecventa bolii este intalnita exclusiv la pacientii imunodeprimati, cum ar fi cei cu neoplasme aflati sub tratament chimioterapic, bolnavii de SIDA sau alte maladii severe asociate cu comorbiditati multiple.
In alte cazuri vorbim despre cei ai caror plamani sunt afectati de boli mai vechi, cum ar fi sechele TBC, pleurezii repetate, BPOC in stadii avansate, dar si forme severe de astm bronsic complicat cu diverse infectii respiratorii sezoniere sau nu.
Cuprins articol
Factori de risc
Ciupercile din familia Aspergillus se gasesc in:
- nutrienti agricoli;
- frunze si lemne in curs de putrefactie;
- plante si muschi aflate in descompunere;
- sisteme termice de izolatie;
- sistemele de ventilatie ale calculatoarelor;
- plante de interior, covoare, praf;
- aeroterme.
Pe langa factorii mentionati mai sus se alatura si factorii genetici, unde genotipul sau ereditatea prezinta un rol primordial si pot influenta predispozitii catre a dezvolta aspergiloza.
Semne si simptome
Acestea difera in functie de tipul infectiei pacientului, fie aspergiloza cronica necrotizanta, fie aspergiloza alergica, aspergiloza pulmonara invaziva sau aspergilomul.
Daca este vorba de aspergiloza bronhopulmonara alergica sau aspergiloza non-invaziva apar urmatoarele semnele clinice:
- febra de cauza initial necunoscuta;
- respiratie suieratoare;
- tuse productiva;
- senzatia de lipsa de aer;
- stare generala alterata.
In situatiile in care este vorba despre aspergiloza saprofitica sau aspergilom, se intalnesc urmatoarele simptome:
- hemoptizie (tuse in care se elimina si sange in cantitate redusa);
- febra;
- dispnee;
- fatigabilitate;
- scadere ponderala.
In cazul celei pulmonare cronice necrotizante sau semiinvazive, se intalnesc urmatoarele simptome:
- tuse productiva persistenta;
- febra insotita de transpiratii nocturne;
- stare generala alterata.
Pentru aspergiloza pulmonara invaziva, simptomele sunt mai agresive si cu un rasunet mult mai mare asupra starii generale si cuprind:
- frisoane, febra;
- leziuni la nivelul pielii;
- dispnee chiar si la eforturi mici;
- sangerari nazale (epistaxis);
- cefalee;
- artralgii (dureri articulare difuze);
- edem al fetei;
- tuse cu hemoptizie permanenta.
Investigatii
Radiografia pulmonara si CT-ul sunt de electie in diagnosticarea acestei afectiuni si pot arata semne ale unei infectii difuze sau o imagine tipica denumita ”in zurgalai”, care evidentiaza acumularea filamentelor fungilor intr-o cavitate chistica numita aspergilom. O alta investigatie importanta este examenul microscopic al sputei, unde se identifica tulpina ciupercii de Aspergillus.
In unele forme alergice se efectueaza teste serologice pentru a depista anticorpii anticiuperca care determina simptomatologia tipica de alergie.
Confirmarea diagnosticului se stabileste pe baza simptomelor, a examenului fizic si a examenelor paraclinice pentru a evidentia extinderea infectiei. Testele suplimentare constau in: teste serologice pentru Aspergillus, urmate de culturi repetate din sputa, hemoleucograma, dozarea IgE, teste alergologice cutanate, biopsie pulmonara daca afectiunea este intr-un stadiu avansat, dar incert.
Evolutie si complicatii
In formele simple, evolutia este trenanta, cu episoade repetate de hemoptizie, dar sub tratament regresia este rapida, fara sechele majore. In functie de gradul de avansare a bolii, evolutia acesteia difera de la una stabila pana la situatii severe ce duc la deces.
Tratament
Variaza in functie de tipul afectiunii si consta in:
1. Antifungice destinate sa distruga sporii si sa inlature infectia din organism fara prea multe reactii adverse;
2. Antibioticele sunt utilizate doar daca, pe langa infectia fungica, mai exista si o infectie bacteriana ce trebuie tratata;
3. Corticoterapia cu corticoizi fie administrati oral, injectabil sau fie inhalator. Acestia sunt administrati pentru a preveni agravarea astmaticilor sau a celor cu fibroza chistica;
4. Vitaminoterapia are rolul de a intari sistemul imunitar deficitar si de a ajuta organismul sa lupte mai usor cu afectiunea. Sunt utilizate vitamine din grupul B, C, E, D, toate avand un rol tintit in cadrul imunitatii.
Chirurgia interventionala este destinata aspergilomului pentru a fi inlaturat atunci cand antifungicele nu mai au eficienta si cand aspergilomul sangereaza la nivel pulmonar.
Preventie si educatie
La pacientii imunodeprimati, masurile de preventie sunt imposibil de evitat deoarece sporii sunt dispersati peste tot. O prima masura de protectie ar fi indepartarea plantelor din apartament care contin in pamantul lor spori daunatori sanatatii.
De asemenea, se recomanda evitarea expunerii la praf, fum, frunze, puf, fan, renovari, locuri unde se construiesc cladiri noi si unde este mult ciment si alte particule nocive.
Masurile de precautie sunt:
- purtarea mastii pe durata expunerii;
- aerisirea zilnica a casei;
- folosirea purificatoarelor de aer in camere;
- curatenia la 2-3 zile pentru indepartarea prafului si dezinfectia casei;
- evitarea activitatilor ce implica interactiunea cu solul cum ar fi gradinaritul;
- preventia prin medicatie antifungica si antialergica prescrisa de medicul curant.
Educatia tine de modul in care se desfasoara activitatile zilnice, de locul de munca, dar si de gestionarea starii de sanatate prin conditiile optime de trai si conceptul fata de o viata sanatoasa.
Ai o propunere de completare sau neclarități?
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.
