Epistaxisul - sangerarea nazala

Publicat: 22 Septembrie 2006
Consultant: Dr. Bota Ana Maria
Medic Primar ORL
Clinica: Clinica Jose Silva

Generalitati


Epistaxisul (sangerarea nazala) este o afectiune frecvent intalnita, determinata de cauze variate, de la un accident obisnuit, mai ales la copii cand apare de obicei ca rezultat al unor mici traumatisme provocate de scobirea in nas, suflarea intempestiva a nasului, inflamatii ale mucoasei de natura infectioasa sau alergica. In cazul unor traumatisme de piramida nazala, epistaxisul (rinoragia) la copil poate fi periculos, in functie de severitatea leziunilor. Corpii straini endonazali neglijati pot fi o cauza de sangerare nazala la copil.

Epistaxisul la adult este intr-o proportie mare de natura hipertensiva si poate periclita viata pacientului in cazul unor rinoragii importante, produse prin afectarea unor vase de calibru mai mare, consecutiv cu pierdere importanta de sange si soc hemodinamic. Poate fi asociat cu utilizarea de aspirina, anticoagulante (medicamente care impiedica coagularea sangelui in vase) in cazul pacientilor cu afectiuni cardiace sau care predispun la tromboze.

La adult, recurentele frecvente, precum si severitatea rinoragiei impun investigatii clinice si paraclinice pentru diagnosticarea hipertensiunii arteriale, a anemiei sau altor boli hematologice, a carentelor vitaminice, a afectiunilor hepatice sau renale, a unei eventuale patologii tumorale nazosinusale etc. In unele cazuri, epistaxisul poate fi si de natura profesionala prin expunerela noxe (industria prelucrarii lemnului, lacuri, vopsele). Atunci cand rinoragia este minora, dar repetata pacientul se va adresa initial medicului de familie pentru evaluarea tensiunii arteriale. In urma anamnezei si a consultului clinic, medicul de familie va decide indrumarea pacientului catre specialitatile clinice care vizeaza aceasta patologie: ORL, medicina interna, cardiologie, hematologie etc. In cazul pirderilor importante de sange, epistaxisul este o urgenta medicala, iar pacientul se va prezenta in departamenul de urgenta UPU sau ORL.

Simptome

Epistaxisul reprezinta exteriorizarea de sange prin fosele nazale. In functie de sediul leziunii vasculare, poate fi anterior (80% din cazuri din pata vasculara la nivelul portiunii anterioare a septului nazal) sau posterior. Vascularizatia foselor nazale este de tip terminal aceasta insemnand ca vasele de sange din profunzimea foselor nazale sunt de calibru mai mare, asadar si sangerarile nazale de la acest nivel sunt mult mai dramatice, iar pierderea de sange este importanta. Rareori aceste epistaxisuri se opresc spontan, ele necesitand tratament de urgenta ORL (de regula tamponament, dar si cauterizari de vase, ligaturi in anestezie generala). In epistaxisul anterior vasele afectate sunt de calibru mic, sangerarea nu este importanta, este exteriorizata numai prin fosa nazala afectata, dar poate fi repetitiva si sa necesite interventia medicului ORL (tamponament nazal anterior, cauterizari chimice de pata vasculara).

Alte simptome care insotesc epistaxisul pot fi cefaleea (durerea de cap), greata, hematemeza (varsaturi cu sange digerat "in zat de cafea"), palpitatii, tahicardie (cresterea frecventei cadiace), ameteli, tinitus (sunete auriculare inalte), paloare, transpiratii, extremitati reci.

Cauze

Exista doua tipuri de epistaxis, anterior si posterior, in functie de locul de origine al sangerarii. Daca epistaxisul este anterior sangerarea provine din portiunea anteriora a septului (peretele ce desparte cele doua fose nazale). Numita si zona Little, aceasta regiune a mucoasei nazale prezinta o vascularizatie bogata, reprezentata de patru (dupa unii autori cinci) arteriole ce se unesc, poate fi localizata superficial la nivelul mucoasei nazale si poate fi usor lezata.


Principalele cauze ale epistaxisului anterior sunt:

- leziuni de grataj ale mucoasei nazale produse prin scobirea in nas

- suflarea intempestiva a nasului, abtinerea din stranut

- traumatismele usoare de piramida nazala

- corpii straini exogeni sau endogeni (rinoliti)

- raceala sau gripa

- nas infundat sau uscat, de natura infectioasa (infectii specifice sau nespecifice), alergica sau in cazul rinitelor atrofice

- altitudinea mare

- folosirea excesiva a decongestionantelor nazale

- hipertensiunea arteriala

- bolile hematologice: anemii, leucemii, tulburari de craza sanguina (hemofilii, teleangectazii)

- carentele vitaminice- carenta de vitamina C ( scorbut)

- afectiuni hepatice sau renale in stadiu avansat

- hormonale- in timpul sarcinii

- boli autoimune (granulomatoza Wegener)

- expunerea la noxe

- tumorile nazale (polip sangerand de sept), perforatiile septale

- folosirea excesiva a cocainei etc.



Alti factori de risc pentru epistaxisul posterior pot include:

- interventie chirurgicala recenta la nivelul foselor nazale

- tensiune arteriala mare sau oscilanta

- hipocalcemia (deficit de calciu)

- afectiuni cardiace (ex:insuficienta cardiaca), vasculare, hematologice (leucemia sau hemofilia)

- tulburari de coagulare a sangelui (pot fi ereditare)

-anumite medicamente cum ar fi aspirina, medicamente recomandate in artrita si anticoagulantele

- expunerea la substante chimice iritante, toxice

- tumorile nazo-sinusale sau de rinofaringe - Atentie!- In cazul adolescentilor de sex masculin cu sangerari nazale recidivante se impune consult ORL pentru a exclude o tumora intens vascularizata la nivelul rinofaringelui, in spatele foselor nazale.

In epistaxisul posterior pierderea de sange este importanta, sangele este de regula exteriorizat pe ambele fose nazale si pe gura. Reprezinta o urgenta medico-chirurgicala.

Tratamentul

Vizeaza in primul rand oprirea hemoragiei:

1. Pozitia aplecat inainte (nicodata culcat pe spate intrucat inghitirea sangelui va cauza greata si varsaturi prin iritatia mucoasei gastrice prin urmare trebuie evitata);

2. Curatarea foselor nazale, prin suflarea usoara nasului;

3. Compresiunea viguroasa a partilor moi ale nasului (se va apasa pe nara pe care se exteriorizeza sangele si se va mentine compresiunea continua cel putin 10 minute) ;

4. Se aplica o punga cu gheata pe nas si obraji pentru vasoconstrictie;

5. Verificati daca s-a oprit sangerarea doar dupa 10 minute de compresiune continua; daca nu s-a oprit, trebuie mentinuta compresiunea inca 10 minute; cele mai multe sangerari nazale se opresc dupa compresiunea directa timp de 10-20 minute;

6. Aplicati unguente nazale emoliente sau vitamina A solutie uleioasa; nu suflati nasul si nu introduceti nimic in interiorul lui timp de 12 ore de la oprirea sangerarii;

7. Odihniti-va timp de cateva ore!

8. Daca in urma acestor manevre sangerarea continua sau se repeta, adresati-va medicului ORL-ist, in urgenta

Tratamentul epistaxisului va viza si tratamentul afectiunii de baza, daca aceasta exista.



Dupa oprirea sangerarii se recomanda evitarea oricarui efort timp de 1-2 saptamani.

Daca epistaxisul a fost determinat de medicatia administrata pacientului, cum ar fi aspirina, warfarina sau alte anticoagulante,unele medicamente antiinflamatorii, medicul va trebui sa le schimbe sau sa ajusteze dozele.

Sunt de evitat de asemenea si caldura excesiva, dusurile si bauturile fierbinti, manevrele care produc cresterea presiunii locale (ex. abtinerea din stranut).

Epistaxisul la copii este determinat cel mai frecvent de indepartarea de catre acestia a crustelor uscate din interiorul cavitatii nazale; se recomanda inmuierea acestora prin folosirea unui ungvent emolient pe baza de acid hialuronic, panthenol si vitamina A.

De retinut!

Pentru oprirea epistaxisului se recomanda urmatorii pasi:


1. Pozitia in picioare si inclinarea usoara in fata; nu trebuie impins capul pe spate, poate determina curgerea sangelui pe peretele posterior al faringelui si inghitirea lui, ceea ce poate irita stomacul si declansa varsaturi; se recomanda scuiparea sangelui care se aduna in cavitatea bucala (gura) si gat si nu inghitirea lui;

2. Curatarea foselor nazale, prin suflarea usoara a nasului;

3. Dupa curatarea nasului, se recomanda compresiunea viguroasa a partilor moi ale nasului;

4. Se aplica o punga cu gheata pe nas si obraji; gheata determina vasoconstrictie si ajuta la oprirea sangerarii;

5. trebuie mentinuta compresiune continua timp de 10 minute; se recomanda folosirea unui ceas pentru cronometrarea perioadei de timp; evitati decompresiunea dupa cateva minute, din curiozitatea de a observa oprirea sangerari;

6. Verificati daca s-a oprit sangerarea doar dupa 10 minute de compresiune continua; daca nu s-a oprit, trebuie mentinuta compresiunea inca 10 minute; cele mai multe sangerari nazale se opresc dupa compresiunea directa timp de 10-20 minute

7. Ungeti interiorul foselor nazale cu o emulsie, de exemplu vitamina A solutie uleioasa; nu suflati nasul si nu introduceti nimic in interiorul lui timp de 12 ore de la oprirea sangerarii;

8. Odihniti-va timp de cateva ore!

9. In cazul in care epistaxisul recidiveaza frecvent sau nu se opreste la menvrele de compresiune locala, adresati-va departamentului de urgenta.

Tratament chirurgical pentru epistaxisul recurent

In cazul epistaxisului anterior recidivant hemostaza (oprirea sagerarii) se poate realiza prin cauterizarea chimica a sediului acesteia la nivelul mucoasei nazale. Aceasta procedura implica atingerea zonei sangerande cu un tampon de vata imbibat cu o substanta chimica coroziva sau aplicarea de solutie de nitrat de argint cu stiletul butonat. In cazul sangerarilor mai importante, localizate in portiunea mijlocie si posterioara a foselor nazale se va recurge la cauterizarea sub control endoscopic. In unele situatii, in epistaxisul posterior cu sangerare masiva este necesara ligatura unei artere principale care asigura vasclarizatia foselor nazale.

Daca pacientul prezinta deviatie de sept nazal, poate fi necesara interventia de corectare a septului.

Prevenirea epistaxisului si a resangerarilor nazale

Dupa ce epistaxisul a fost oprit, urmatoarele sfaturi pot ajuta la prevenirea unei resangerari:

1. evitati suflarea viguroasa a nasului

2. evitati efortul fizic si ridicarea de greutati dupa un epistaxis

3. ridicati-va capul in timpul somnului cu ajutorul pernelor

4. aplicati in interiorul nasului o cantitate mica de unguent emolient sau solutie uleioasa cu vitamina A, de asemenea exista in farmacii ungvente hemostatice nazale

5. nu folositi Aspirina sau alte antiinflamatoare nesteroidiene, cum ar fi Naproxen sau Ibuprofen timp de 3-4 zile dupa sangerarea nazala; se recomanda Acetaminofen (Paracetamol) in cazul durerilor; discutati cu medicul curant despre intreruperea sau ajustarea tratamentelor ce favorizeaza sangerarile nazale

6. evitati medicamentele antihistaminice, decongestionante sau alte medicamente cu administrare sub forma de spray nazal fara a consulta medicul.

Epistaxisul poate surveni la persoanele care prezinta simptome de gripa sau alergii cronice (de genul rinoree, stranuturi sau prurit nazal (mancarimi)) datorita inflamatiei si iritarii mucoasei nazale. Tratamentul acestor afectiuni este recomandat sa fie initiat si urmarit de medicul de familie sau medicul de specialitate. Folosirea in exces a medicamentelor antialgice sau a corticosteroizilor nazali poate determina epistaxis, ca efect advers al acestora.

Complicatii

In cazul epistaxisului vorbim de complicatiile cauzate de sangerarile repetate sau importante, care au ca efect anemia (scaderea numarului de globule rosii), iar in cazurile severe socul hemoragic, dar si de complicatiile posibilelor afectiuni care au cauzat sangerarea nazala

Daca sangerarea este severa, se repeta des sau interfera sever cu activitatea pacientului,este necesar un consult ORL.


Citeste si despre:

Septoplastia - corectarea chirurgicala a deviatiei de sept Hemofilia (boala Christmas) Cum previi candidoza: 10 sfaturi de care sa tii cont Semne mai putin cunoscute ale leucemiei Reumatismul articular acut si poliartrita reumatoida Hemolacria – atunci cand lacrimile se transforma in sange