Dimensiunile stresului: ce efecte are asupra sanatatii
Dr. Livia Claudia Todireasa
Medic specialist medicina de familie
Fara indoiala, in ziua de astazi, cuvantul "stres" este cel mai frecvent intalnit in majoritatea profesiilor, dar si in cazul diverselor afectiuni, fiind considerat principalul factor de risc in cazul etiologiei unei boli.
Stresul este raportat ca o functie vitala a organismului ce ii permite sa reactioneze in fata anumitor stimuli sau situatii urgente ori periculoase si sa se adapteze cat mai repede posibil pentru a depasi momentele dificile date de stresul in sine.
Evaluarea pe care persoana in cauza o face situatiei va crea sau nu o stare de stres, iar acest lucru depinde si de fondul genetic, respectiv de tipul caracterului, dar si de capacitatile fiziologice ale persoanei in cauza de a gestiona acest stres, care uneori persista zilnic daca nu stim sa il combatem.
Ce este stresul?
Cuvantul "stres" provine din latinescul "stringere"/"stressus" ce inseamna "strans" si a aparut ca si notiune de sine la finalul anilor 1950, ca mai apoi endocrinologul canadian de origine ungara sa consemne stresul ca un "sindrom general de adaptare" a organismului deoarece, in urma studiilor facute pe sobolani, a observat ca ei reactioneaza in mod identic la diverse situatii variate.
Tot el a reusit sa distinga stresul negativ numit si "distres" de cel pozitiv denumit "eustres"si sa elaboreze o definitie in care stresul este o reactie fiziologica a organismului uman in fata modificarilor, exigentelor, constrangerilor mediului in vederea adaptarii si depasirii tuturor situatiilor.
O alta clasificare a stresului este in: "stres bun" - atunci cand situatia creata ne permite sa facem fata rapid dificultatilor printr-o ajustare eficace si satisfacatoare, iar "stresul rau" blocheaza actiunea si se poate ajunge pana la consecinte mai severe in plan medical, personal, psihologic sau relational. Astfel spus, stresul poate fi evaluat in majoritatea cazurilor si dupa reactiile considerate pozitive sau negative din viata zilnica.
Exista o legatura directa intre factorul declansator al stresului si manifestarea lui, insa nu se stie inca cum se stabileste aceasta legatura, chiar daca ocolurile pot fi complexe.
Elementul declansator poate porni de la o singura persoana sau de la un fapt mai serios, precum o amenintare sau probabilitatea unei afectiuni grave, insa modul in care reactioneaza fiecare depinde si ramane personalitatea lui.
Categoriile de raspuns la stres
1. Manifestarile somatice
Sunt legate de corpul fiecaruia, iar, in functie de situatie, el ne trimite asa numitele semnale ce sunt date de mici dezechilibre ce tin de starea de sanatate. Semnele pot fi date de migrene tot mai dese, de eczeme la nivelul zonelor mai sensibile a corpului sau chiar mai grav - de afectiuni oncologice daca perioadele de stres sunt generate ani la rand.
De asemenea mai pot aparea tulburari de somn deoarece corpul este stimulat de situatiile stresante. Se pot accentua senzatiile de greata permanenta sau inapetenta - in functie de fiecare persoana, dar exista si cazuri in care creste pofta de mancare si apare cresterea inexplicaliba in greutate.
2. Efectele la nivel psihologic
Daca consecintele stresului asupra starii de sanatate sunt imposibil de negat, cele la nivel emotional sunt mult mai evidenta, chiar daca persoana tinde sa ascunda acest lucru. Astfel apare situatia in care creierul este asaltat cu tot felul de ganduri fie negative in marea majoritate, fie pozitive in situatii mai rare.
Deprimarea sau anxietatea, starea de rau general, nervozitatea crescuta sunt cele mai frecvente semne ale unui stres rau trait si perceput.
In cazul in care ne raportam la un stres minor, dar pozitiv, el devine ca un carburant ce antreneaza corpul sa duca la bun sfarsit toate activitatile pentru a obtine satisfactia necesara. Este un lucru bun ce ne impinge la concentrare, ne cres curiozitatea si creativitatea, iar starea de bine se intensifica mai repede.
3. Schimbarile de comportament
Vor fi legate de influenta unui stres trait negativ si reactiile fata de cei din jur vor fi surprinzatoare caracterizate prin: agitatie permanenta, repliere, nervozitate extrema, limbaj agresiv etc. Acest comportament risca sa ii "contamineze" si pe cei din jur fara sa isi dea seama pe moment si sa imprumute si ei limbajul persoanei stresate, chiar sa se certe cu persoana in cauza si sa genereze conflicte fara rost.
In caz contrar si in situatii fericite, cand stresul influenteaza persoana intr-un mod benefic, comportamentul este unul calm, linistit, fericirea se citeste pe chipul persoanei in cauza care isi doreste sa nu aiba griji pe cap si sa fie totul bine atat pentru ea, cat si pentru cei din jur cu care colaboreaza.
Acest stres pozitiv ofera oportunitatea de a ne cunoaste laturi nedescoperite pana acum, de a ne confrunta cu provocari noi si de a lupta pentru noi perspective cu un comportament adecvat.
Concluzii
Daca unele situatii stresante nu sunt intotdeauna provocate de noi, este necesar sa admitem ca cel putin o parte din ele ne apartin modului de a le face fata si in egala masuram suntem responsabili de orietarea energiei noastre al carei numepe indicator este "stresul" direct proportional cu starea de sanatate.
Ai o propunere de completare sau neclarități?
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.
