Un nou studiu efectuat in cursul acestui an confirma teoria specialistilor: stresul a devenit deja parte din viata cotidiana a tuturor.
Rezultatele raportate si publicate in revistele de specialitate indica urmatoarele:
- 32% din cei care participat la studiu au afirmat ca sufera de stres extrem
- aproape 1 din 5 (17%) sunt stresati la maximum timp de aproximativ 15 zile/ luna
- aproape 1 din 2 (50%) au recunoscut ca nivelul de stres a crescut semnificativ in ultimii 5 ani.
Specialistii nu au fost surprinsi de rezultatele studiului, insa au constatat ca stresul a inceput deja sa aiba consecinte mult mai marcante si mai vizibile asupra starii de sanatate, determinand o gama larga de simptome de natura psihica, emotionala si acuze fizice.
Stresul a ajuns sa influenteze in mod dramatic chiar si capacitatea de concentrare, determinand scaderea randamentului la locul de munca si modificand adaptarea individului la mediul socio-profesional.
Stresul este definit ca o stare de tensiune, incordare si disconfort determinat de agenti cu semnificatie negativa, frustrare sau de dificultatea rezolvarii unor probleme.
Studiile de specialitate au demonstrat ca exista un pericol real si o corelatie liniara intre expunerea repetata la stres si cresterea riscului de aparitie a tulburarilor cardiovasculare, infarctului sau sindroamelor dislipidemice.
Sub efectul stresului cronic creste necesarul vitaminic al organismului, ceea ce determina aparitia sindroamelor carentiale cu rol favorizant in declansarea unor boli sistemice grave.
Starea de nervozitate conduce la tensiuni musculare care se vor concretiza prin contracturi pe musculatura trunchiului, coloanei, membrelor, ducand la aparitia crizelor de lombosciatica sau a durerilor cervicale.
Majoritatea participantilor la studiu, 82% dintre ei, au afirmat ca au metode destul de eficiente de a face fata stresului, insa exista momente cand sunt depasiti si atunci apar probleme de concentrare, de inter-relationare si chiar probleme acute de sanatate.
3 din 4 persoane (75%) au relatat ca in luna precedenta efectuarii studiului au avut probleme de sanatate datorate stresului. Printre aceste probleme se numara: astenie, cefalee, tulburari dispeptice, mialgii, modificari ale apetitului alimentar (anorexie sau bulimie nervoasa), ameteli, tulburari de dinamica sexuala. Printre tulburarile de ordin psihic se afla: anxietatea, iritabilitatea, sentimentul excesiv de vina, modificare de comportament, modificari ale ritmului veghe-somn.
Aproape toti participantii, 73%, au prezentat in luna dinaintea studiului acuze de ordin psihic: instabilitate emotionala, nervozitate excesiva, adinamism, depresie excesiva.
48% dintre cei inclusi in studiu au afirmat ca nu pot dormi din cauza stresului, unii indivizi ajungand sa piarda chiar si 21 de ore de somn in cursul unei luni calendaristice.
Aproximativ 43% dintre participanti au spus ca si-au modificat obiceiurile alimentare: au mancat mult mai mult decat de obicei si au consumat produse hipercalorice in exces (dulciuri - ciocolata si bomboane, mancare de la fast-food, junk-foods). 2/3 dintre fumatori au precizat ca in perioadele stresante au fumat mai mult ca de obicei, iar 17% dintre consumatorii de alcool au raportat aceeasi tendinta la hiperconsumul bauturilor alcoolice.
Cele mai frecvente surse de stres sunt reprezentate de locul de munca si situatia financiara (aproximativ dintre participanti le-au numit pe acestea 2, spre deosebire de cei 59% din anul precedent). 51% din indivizi au indicat drept sursa de stres major creditele imobiliare si ipotecile.
Iata in continuare care au fost considerate cele mai importante surse de stres (participantilor li s-a permis sa aleaga mai mult de o sursa majora de stres):
- locul de munca 74%
- banii 73%
- sarcini si volumul efectiv de munca 66%
- copii 64%
- responsabilitatile familiale si domestice 60%
- problemele de sanatate 55%
- problemele de sanatate ce afecteaza partenerul sau copii 55%
- probleme de sanatate ce afecteaza parintii sau alti membri ai familiei 53%
- creditele imobiliare, chiriile, ipotecile, alte tipuri de credite 51%
- relatiile de cuplu 47%.
Exista anumite categorii de persoane care resimt stresul si implicatiile lui nefavorabile asupra vietii cotidiene mai acut decat altele, si anume: femeile, adultii de varsta medie, adultii necasatoriti, profesorii, medicii, persoanele cu venituri mici.
Studiul a inclus 1848 adulti si are o marja de eroare de 2%.
Copingul reprezinta termenul introdus de psihologi pentru a descrie totalitatea eforturilor cognitive si comportamentale ale unui individ canalizate spre a rezolva o situatie care il depaseste la un moment dat in existenta si care reprezinta un factor generator de stres.
In acest sens, specialistii au introdus mai multe tipuri de coping: coping axat pe problema, cand individul recunoaste factorul stresant si face eforturi de a-i face fata, si coping centrat pe evitare, mai putin agresiv, in care persoana alege sa evite confruntarea activa cu factorul de stres sau reduce din tensiunea emotionala asociata instinctiv cu aceasta.
Aproximativ 7 din 10 participanti au recunoscut ca daca ar beneficia de ajutorul unui psiholog ar reusi sa se descurce mai usor in situatii stresante si ar avea un alt randament la locul de munca, insa doar 7 % au admis ca au si cautat un astfel de ajutor.
Printre strategiile cognitive se afla: cresterea increderii in fortele proprii, compararea cu indivizi care se descurca mai rau, reanalizarea intr-un mod mai optimist a problemei ce trebuie infruntata, precum si constientizarea consecintelor unei gandiri negativiste.
Strategiile comportamentale includ rezolvarea activa a problemei sau evitarea ei, precum si apelarea la ajutor specializat si relaxare.
Specialistii considera utile si urmatoarele metode practice de a face fata stresului:
- identificarea sursei exacte de stres si a felului in care individul raspunde la ea;
- descoperirea propriilor ticuri sau modificari de comportament cu caracter premonitor legate de accentuarea nivelului de stres la care este supus organismul: iritabilitate crescuta, apatie, tulburari de concentrare, cefalee, tensiune musculara;
- identificarea felului in care fiecare individ raspunde la stres - daca recurge la metode ce ii pot afecta sanatatea
- gasirea unor metode sanatoase de a face fata stresului, de exemplu: practicarea unui sport, dedicarea timpului liber familiei si prietenilor sau gasirea unui hobby relaxant
- dezvoltarea unor obiceiuri sanatoase legate de somn, alimentatie (incluzand aici si consumul corespunzator de apa care sa confere organismului o hidratare corespunzatoare) si sport
- apelarea la un ajutor specializat sau macar la prieteni si familie cand stresul devine coplesitor.
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.