Tot ce trebuie sa stim despre cataplexie

Publicat: 01 Aprilie 2019
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate
Dr. Ovidiu Balaban-Popa
Consultant medical:

Dr. Ovidiu Balaban-Popa
Medic specialist psihiatru

Spitalul de Psihiatrie Voila

Generalitati


Cataplexia este o pierdere brusca a tonusului muscular, declansata de emotii puternice. Uneori este asociata cu narcolepsia, o alta tulburare a somnului de care sufera foarte multe persoane.

Cataplexia are loc de obicei in momentele trezirii din somn. In timpul unui atac usor, se poate observa o slabire abia vizibila a muschilor, cum ar fi caderea pleoapelor.

Un episod mai puternic poate implica un colaps al intregului corp. Cu toate ca este o afectiune diferita, cataplexia este deseori confundata cu tulburarile convulsive. Nu exista remediu pentru cataplexie, insa simptomele sale pot fi gestionate cu ajutorul medicamentelor.

Puncte-cheie

In timpul unui episod cataplexic, o persoana este treaza, dar temporar paralizata.

Cataplexia se poate inrautati daca o persoana prezinta semne de oboseala si emotii puternice.

Afecteaza in mod egal si barbatii, si femeile.

Este asociata cu narcolepsia, dar poate aparea si in alte afectiuni precum Boala Niemann-Pick (Tipul C), Sindromul Prater-Willi si Boala Wilson.

Poate aparea dupa intreruperea brusca a tratamentului cu antidepresive.

Cataplexia este declasanta de emotii puternice precum rasul, entuziasmul, supararea, surprinderea, frica sau un eveniment neplacut.

Uneori, cataplexia poate fi prezenta si in alte afectiuni precum atacul cerebral, scleroza multipla, traumatisme craniene sau encefalita.

Durata unui atac de cataplexie variaza de la cateva secunde la cateva minute.

Cauze

Unele ipoteze sustin ca aceasta tulburare este paralizia muschilor care are loc de obicei in timpul somnului de tip REM (acronim din limba engleza: Rapid Eye Movements), intervenind in timpul trezirii.

Cauza principala a cataplexiei este necunoscuta, insa pierderea de neuroni care produc hipocretina (sau orexina) se considera a fi unul din factorii declansatori. Hipocretina este un neurotransmitator implicat in procesul de trezire pe durata somnului.

Un studiu publicat in Jurnalul de investigatii clinice in anul 2010 a demonstrat ca pierderea de hipocretina este declansata de un raspuns autoimun care are ca tinta antigenul de tip TRIB2 (o protein-kinaza atipica). Raspunsul autoimun declanseaza formarea antigenului TRIB2, care tinteste si omoara neuronii care produc hipocretina.

Frecventa episoadelor cataleplexice variaza de la unul in mai putin de un an la cateva pe saptamana.

Simptome

Simptomele de cataplexie asociate cu cele de narcolepsie incep de obicei in copilarie si adolescenta timpurie, la varste cuprinse intre 7 si 25 de ani. Insa, ele pot aparea oricand. Atacurile de cataplexie pot varia foarte mult. Ele pot fi foarte usoare si abia remarcate sau pot fi foarte puternice cu impact asupra intregului corp.

Simptome ale episoadelor cataplexice pot include:

- ticuri sau grimase faciale
- miscari neobisnuite ale limbii
- tremor al articulatiilor (mandibula, genunchi)
- incapacitatea de a-si sustine capul
- caderea pleoapelor (ptoza palpebrala)
- tulburari de vorbire

Unele persoane pot avea un colaps total si sa fie incapabile sa se miste, iar ulterior sa lesine. Acest episod dureaza de obicei cateva minute sau mai putin. Este important sa ne asiguram ca acele persoane nu se ranesc in timpul caderii. De retinut ca, in timpul unui atac cataplexic, o persoana este constienta, poate sa respire si isi poate misca ochii.

Diagnostic

In functie de descrierea evenimentelor oferita de catre pacient, medicul propune un test care poate diagnostica narcolepsia si cataplexia. De obicei, pacientii se plang de somnolenta crescuta pe timpul zilei si o stare de somnolenta chiar din momentul trezirii.

Somnolenta excesiva din timpul zilei este primul simptom de narcolepsie.

Un studiu al somnului numit polisomnografie este un prim test care trebuie facut, urmat de testul multiplu al latentei somnului (5 serii de somn care au loc pe parcursul unei zile).

Cele 5 serii realizate dupa testul de polisomnografie il va ajuta pe medic sa-si dea seama daca somnul din noaptea anterioara a avut vreo consecinta asupra somnului din timpul zilei.

Tratament si prevenire

Nu exista un remediu anume pentru cataplexie, insa tratamentul sau include gestionarea simptomelor prin practici adecvate de igiena a somnului si medicatie potrivita.

In practicile adecvate de igiena a somnului pot fi incluse:

- mentinerea unui orar constant de somn, prin trezirea si culcarea la aceeasi ora in fiecare zi, chiar si in weekend si in vacante.
- un somn de cel putin 7-8 ore sau o cantitate de somn necesara pentru a va simti odihnit.
- mentinerea camerei printr-o atmosfera relaxanta si linistita, la o temperatura potrivita.
- limitarea expunerii la lumina inainte de culcare.
- exercitii fizice regulate si o dieta sanatoasa si echilibrata.
- evitarea unei mase bogate inainte de somn si optarea pentru o masa usoara si sanatoasa.
- evitarea cafelei si a cafeinei pe parcursul dupa-amiezii sau a serii.
- evitarea alcoolului.

Oxibatul de sodiu este aprobat de Administrarea Alimentelor si Medicamentelor (FDA) ca tratament in vindecarea cataplexiei. Reactiile sale adverse pot fi: ameteala, durerea de cap sau greata. Nu trebuie combinate cu alcoolul sau antidepresivele, deoarece se poate declansa un risc de depresie respiratorie.

Alte medicamente care pot ajuta cataplexia pot fi antidepresivele de tip venlafaxina (inhibitor ai recaptarii serotoninei si noradrenalinei) sau cele de tip triciclic: clomipramina, imipramina sau desipramina.

In ceea ce priveste siguranta, chiar daca o persoana remarca declansarea unui episod cataplexic, acesta poate duce totusi la ranire.

Pentru a impiedica ranirea in timpul unui episod cataplexic:

- fiti atent la potentialele surse de pericol precum: sticle, colturi ascutite, sau inaltimi.
- practicati relaxarea si tehnici de gestionare a stresului.
- dormiti un somn suficient de lung si odihnitor.
- evitati situatiile care pot genera emotii puternice sau pregatiti-va din timp asezandu-va in preajma unui prieten.
- nu conduceti autovehicule sau nu lucrati cu utilaje grele decat cu aprobarea medicului.
- solicitati ajutorul prietenilor sau a cunostintelor, si explicati-le cat de grava este aceasta afectiune.

Cataplexia este declansata de emotii puternice precum rasul, entuziasmul, supararea, surprinderea, frica sau un eveniment neplacut si este adesea asociata cu narcolepsia. Nu exista remediu, insa printr-o igiena corespunzatoare si un stil de viata adecvat se pot gestiona simptomele si va puteti bucura de o calitate mai buna a vietii.


Facilitati de tratament

Clinici si cabinete medicale

Clinica Aproape
Tel: 0722187700
Bucuresti, Bld. Alexandru Ioan Cuza, Nr. 13A, Sector 1

Citeste si despre:

Tulburarile de somn Ce cauzeaza tulburarile de somn? Caracteristicile narcolepsiei in cazul copiilor Narcolepsia: Cum se stabileste diagnosticul? Somnul si tulburarile de alimentatie Imunitatea copiilor, provocarea parintilor. Cum facem fata acestei provocari? Alimente recomandate pentru un somn linistit Vorbitul in timpul somnului sau somnilocvia Beneficiile somnului din timpul zilei Paralizia in timpul somnului Tulburarile de somn si inaintarea in varsta