Boala celiaca mai este cunoscuta si sub denumirea de enteropatie gluten sensibila, sprue celiac sau nontropical. Este o afectiune de natura autoimuna a intestinului subtire ce apare la persoanele cu o anumita predispozitie genetica, putand-se manifesta la orice varsta. Evolutia bolii este caracterizata prin perioade de exacerbare si acalmie.
Procesul patogen este cauzat de intoleranta la gluten (proteina prezenta in cereale precum grau, orz, secara si uneori ovaz), fractiunea proteica toxica fiind mai ales gliadina.
Atunci cand o persoana cu intoleranta la gluten consuma produse ce il contin (alimente, suplimente nutritionale sau medicamente), sistemul imunitar al gazdei sa autoactiveaza si sintetizeaza anticorpi antigliadina pe care ii secreta la nivel intestinal, determinand aparitia unei reactii inflamatorii la nivelul mucoasei. Modificarile ce apar vor interfera cu functia normala a epiteliului intestinal, determinand o scadere a absorbtiei substantelor nutritive.
Simptomatologia include diaree cronica, astenie fizica si psihica, iar in cazul copiilor se instaleaza o stagnare a cresterii si dezvoltarii. Singurul tratament eficient este o dieta lipsita complet de gluten.
Dieta fara gluten poate fi realizata prin consumul:
- fructelor si legumelor (cartofi, orez, porumb, mazare);
- carnii de orice fel;
- produselor lactate;
- alimentelor special adresate acestor pacienti, care sunt realizate din cereale care nu contin gluten (orez, tapioca, faina de porumb), cum ar fi diverse paste, paine, prajituri si alte produse de patiserie.
Pentru a spori continutul in proteine si fibre al acestor diete, se pot consuma mai multe produse continand soia, nuci, alune, fasole uscata.
Pacientii cu boala celiaca trebuie sa inlature complet produsele incriminate in aparitia bolii si agravarea simptomelor. Acestea sunt reprezentate de alimente pe baza de faina alba de grau, dar si de anumite suplimente nutritionale si bauturi. Printre produsele ce nu trebuie sa se gaseasca in regimul alimentar al pacientilor se numara:
- covrigei, paine alba, checuri, strudele, biscuiti, saratele (majoritatea produselor cerealiere si de panificatie disponibile in comert);
- supe, paste, spaghete, pizza, placinte, tocaturi, sosuri.
Exista si produse al caror continut in gluten nu este evident, dar care, odata patrunse in organism, declanseaza fenomenele autoimune cu exacerbarea si acutizarea bolii:
- bere, anumite bomboane;
- sosuri de salata;
- crutoane, grisine;
- sosuri de soia.
Pacientii sunt sfatuiti sa fie atenti la continutul in gluten al preparatelor medicamentoase si suplimentelor vitaminice (prin citirea atenta a ambalajelor si prospectelor sau prin consultarea farmacistului).
De asemenea, unele produse cosmetice cum ar fi rujurile sau balsamurile de buze pot, la randul lor, sa contina gluten.In ceea ce priveste alimentele, acestea implica un risc de contaminare incrucisata.
Aceasta notiune se refera la posibilitatea ca un aliment ce initial nu contine gluten sa fie contaminat cu acesta in timpul procesarii, transportului sau depozitarii langa produse bogate in gliadina. Astfel de alimente nu sunt semnalizate corespunzator pe ambalaj ca avand in continutul lor gluten, deoarece el nu face parte din ingredientele initiale.
Luand in considerare aceste particulariati, specialistii recomanda pacientilor sa verifice atent lista ingredientelor si sa fie precauti in consumarea produselor ce contin: sirop de glucoza, proteine vegetale, maltoza, amiloza, amilopectine (mai ales cand provin din grau si nu din porumb).
Atentie speciala trebuie acordata si produselor din meniurile restaurantelor, insa daca pacientul este preventiv, problemele pot fi evitate. Se recomanda consultarea atenta a meniurilor si chiar informarea personalului in legatura cu intoleranta la gluten, acestia putand recomanda anumite produse conforme regimului alimentar.
Intocmirea unui regim adaptat cerintelor speciale ale organismului poate fi privita ca o sarcina dificila, insa printr-o educare si planificare alimentara corespunzatoare, devine un lucru cat se poate de realizabil. Avantajele adoptarii unei diete potrivite sunt reprezentate de mentinerea unei stari de sanatate optime si evitarea evolutiei procesului patogen.
Pacientii diagnosticati cu boala celiaca sunt sfatuiti sa isi organizeze dieta plecand de la sfaturile medicului curant si consultand un specialist in nutritie. O solutie practica si des utilizata de bolnavi in vederea cresterii calitatii vietii si obisnuirii cu aceasta boala cronica este participarea la intalniri saptamanale ale grupurilor de persoane afectate de aceasta boala.
In cazul in care, din cauz aabsorbtiei deficitare a substantelor nutritive s-a instalat un sindrom pluricarential, medicul poate prescrie pacientului suplimente multivitaminice si minerale, in vederea corectarii dezechilibrelor.
Una dintre complicatiile acestei boli este aparitia malabsorbtiei ce determina scadere ponderala, anemie (din cauza deficitului de fier, acid folic si vitamina B12), crampe musculare, dureri osoase (prin scaderea absorbtiei calciului si vitaminei D).
Pe parcurs, pacientul poate dezvolta edeme si sindroame hemoragipare (din cauza malabsorbtiei de proteine si vitamina K). Aceste manifestari impun corectie imediata prin regim igieno-dietetic si medicamentos specific.
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.