Un plaman perforat implica iesirea aerului din plaman in spatiul dintre acesta si cavitatea toracica. Aceasta situatie poate conduce la colabarea plamanului si implicit pot aparea probleme de respiratie.
Pentru ca o persoana sa inteleaga mai bine cum se poate ajunge la un plaman perforat sau pneumotorax, cum mai este numita aceasta afectiune medicala, o mai buna cunoastere a anatomiei plamanului este foarte utila.
In jurul plamanului exista doua straturi protective numite pleura viscerala si parietala. Spatiul dintre aceste doua straturi este denumit cavitate pleurala sau spatiu pleural. Atunci cand aerul se aduna in spatiul pleural, vorbim despre plaman perforat sau pneumotorax.
Daca aerul este colectat in cavitatea pleurala, atunci acesta nu mai are unde sa circule si incepe sa puna presiune asupra plamanului. Prin presiunea pusa asupra plamanului, nu il mai lasa pe acesta sa se extinda si provoaca colabarea (colapsul) plamanului.
Dimensiunea pneumotoraxului poate varia uneori si poate fi vorba doar de o mica portiune din plaman care cedeaza.
Cauzele care pot conduce la aparitia situatiei de plaman perforat sunt multiple. Un plaman perforat poate surveni in urma unei accidentari grave, precum patrunderea unui cutit sau o impuscatura in piept.
Ventilarea mecanica poate, de asemenea, conduce la aceasta afectiune medicala. Cel mai adesea, starea de plaman perforat poate surveni la acele persoane care au la baza o boala de plamani. Atunci cand apare la persoane care au suferit de alte boli de plamani se numeste pneumotorx secundar.
Simptomele din situatiile in care vorbim de plaman perforat pot varia. De obicei, cu cat este mai mare portiunea plamanului care a cedat, cu atat simptomele sunt mai severe.
Simptomele cele mai des intalnite includ:
- dificultati de respiratie – din cauza faptului ca plamanul nu se poate umfla, problemele de respiratie pot aparea;
- durere de piept – plamanul in sine are putini receptori de durere. Durerea de piept in cazul unui plaman perforat este cauzat de iritatia tesutului care captuseste plamanul. Adesea durerea este descrisa ca fiind ascutita;
- durere de umar – durerea se poate extinde pana la umar si inapoi si foarte adesea devine mai intensa atunci cand este insotita de tuse;
- sunete mai reduse ale respiratiei – din cauza faptului ca plamanul nu se poate umfla in parametri optimi, aerul nu poate fi perceput cum intra si cum iese din plamani in partea afectata;
- piele invinetita – pielea poate deveni de culoare albastruie ca urmare a faptului ca oxigenul nu ajunge in cantitati suficiente la organe si extremitati;
- ritm cardiac crescut – din cauza faptului ca un plaman perforat poate conduce la reducerea cantitatii de oxigen ajunse in organism si astfel inima poate fi afectata, ritmul cardiac devine mult mai mare;
-ameteala – daca nivelul de oxigen continua sa scada, se poate ajunge la situatii de ameteala, de confuzie pentru persoana respectiva.
Semnele unui plaman perforat pot fi observate si printr-o radiografie toracica. In urma acesteia, zonele negre dintre plamani si cavitatea toracica pot fi vizibile.
Tipul de tratament necesar depinde de gravitatea starii pacientului si daca persoana in cauza are probleme cauzate de plamanul perforat. In situatiile in care nu sunt simptome si doar o mica parte din plaman a cedat, iar pneumotoraxul este considerat ca fiind restrans, tratamentul poate sa nu fie necesar.
Excesul de aer din spatiul pleural este absorbit, iar plamanul se va umfla din nou fara ajutorul nimanui. In cazurile in care tratamentul nu este necesar, medicul va supraveghea de obicei plamanul cu ajutorul radiografiilor pulmonare pentru a se asigura de faptul ca situatia s-a rezolvat.
Anumite persoane care sufera de lipsa de oxigen ca urmare a unui plaman perforat este posibil sa necesite oxigen suplimentar pana cand plamanul lor se umfla din nou la capacitate maxima.
In situatiile in care exista simptome precum dispneea severa, iar o portiune mare din plaman este afectata, tratamentul este necesar. Tratamentul pneumotoraxului implica scaderea presiunii asupra plamanului afectat pentru a permite acestuia sa se recupereze si sa sa extinda din nou la capacitate maxima.
Cea mai folosita si eficienta metoda pentru a rezolva o situatie de plaman perforat este de a introduce un tub sau un ac gol in zona pieptului. Pentru a efectua aceasta procedura, medicul va introduce un tub in spatiul pleural pentru a permite aerului acumulat acolo sa iasa afara.
Tubul care este introdus in zona pieptului este din material plastic, iar acest tub poate fi conectat la un aspirator pentru eliminarea aerului in exces acumulat in cavitatea pleurala.
Daca o suprafata mai mare din plaman a cedat, atunci tubul trebuie sa ramana introdus in zona pieptului pentru cateva zile. Odata cu iesirea aerului si reducerea presiunii asupra plamanului, tesutul plamanului se poate extinde din nou. In cazul in care nu se reuseste ca intreaga cantitate de aer acumulata in cavitatea pleurala sa fie eliminata, se poate apela si la proceduri suplimentare.
Timpul necesar recuperarii in cazurile de plaman perforat variaza. Timpul necesar recuperarii depinde de cat de extins este pneumotoraxul, dar si de tipul de tratament necesar.
In general, recuperarea dureaza cateva saptamani. Pe timpul recuperarii este posibil ca persoana in cauza sa fie monitorizata pentru a avea garantia faptului ca plamanul functioneaza normal.
Persoanele care se recupereaza dupa un plaman perforat pot primi recomandarea de a face exercitii de respiratie pentru a sprijini astfel umflarea completa a plamanului. Este indicat ca aceste exercitii de respiratie sa fie stabilite de catre medic.
Chiar daca un plaman perforat poate fi o stare medicala grava, de obicei nu este o situatie mortala. Pentru cineva care a suferit de pneumotorax, situatia depinde de obicei de cauza acestei afectiuni, dar cel mai adesea tratamentul este eficient. Odata ce un plaman perforat a fost vindecat, alte complicatii de sanatate nu sunt probabile sa apara ca urmare a acestei afectiuni.
Multe persoane care au suferit la un moment dat de pneumotorax pot sa dezvolte din nou aceasta stare medicala. Potrivit unei cercetari, aproximativ 35% dintre cei care au avut un plaman perforat au recidivat. Din cauza faptului ca de cele mai multe ori un plaman perforat poate aparea spontan fara o cauza anume, este dificil de prevenit.
Cu toate acestea, fumatul poate creste riscul de recidiva pentru persoanele care au suferit in trecut de pneumotorax. Un studiu restrans asupra 115 persoane a indicat faptul ca fumatul a avut un rol semnificativ in recidiva spontana de pneumotorax.
Bibliografie:
Cheng, Y. L., Huang, T. W., Lin, C. K., Lee, S. C., Tzao, C., Chen, J. C., … Chang, H. (2009, July). The impact of smoking in primary spontaneous pneumothorax [Abstract]. The Journal of Thoracic and Cardiovascular Surgery, 138(1), 192–195. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/19577078
Pneumothorax. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmedhealth/PMHT0023382/
Signs, symptoms, and complications. https://www.nhlbi.nih.gov/node/4125
Wakai, A. P. (2008, March 10). Spontaneous pneumothorax. BMJ Clinical Evidence, 2008, 1505. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2907964/
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.