Pneumotorax- metode de tratament
Dr. Ileana Nasui
Medic Rezident - Medicina Interna
Ce este pneumotorax
Un pneumotorax este un plaman colapsat. Un pneumotorax apare atunci cand aerul se scurge in spatiul dintre plamani si peretele toracic. Acest aer impinge in exteriorul plamanului si il face sa se colapseze. Un pneumotorax poate fi un colaps complet al plamanului sau un colaps doar a unei portiuni din plaman.
Un pneumotorax poate fi cauzat de o leziune toracica sau penetranta, anumite proceduri medicale sau leziuni cauzate de o boala pulmonara subiacenta. Sau poate aparea fara un motiv evident. Simptomele includ, de obicei, durere brusca in piept si dificultati de respiratie. In unele ocazii, un plaman prabusit poate fi un eveniment care pune viata in pericol.
Tratamentul pentru pneumotorax implica de obicei introducerea unui ac sau a unui tub toracic intre coaste pentru a elimina excesul de aer. Cu toate acestea, un pneumotorax mic se poate vindeca de la sine.
Cuprins articol
Simptome
Principalele simptome ale pneumotoraxului sunt durerea brusca in piept si scurtarea respiratiei. Severitatea simptomelor poate depinde de cat de mult din plaman este colapsat.
Cand sa vezi un medic
Simptomele pneumotoraxului pot fi cauzate de o varietate de probleme de sanatate, iar unele pot pune viata in pericol, asa ca solicitati asistenta medicala. Daca durerea in piept este severa sau respiratia devine din ce in ce mai dificila, obtineti imediat ingrijiri de urgenta.
Cauze
Un pneumotorax poate fi cauzat de:
• Leziune toracica. Orice leziune contondenta sau penetranta a pieptului poate provoca colapsul pulmonar. Unele rani pot aparea in timpul agresiunilor fizice sau accidentelor de masina, in timp ce altele pot aparea din neatentie in timpul procedurilor medicale care implica introducerea unui ac in piept.
• Boala pulmonara. Tesutul pulmonar deteriorat este mai probabil sa se prabuseasca. Leziunile pulmonare pot fi cauzate de multe tipuri de boli de baza, cum ar fi boala pulmonara obstructiva cronica (BPOC), fibroza chistica, cancerul pulmonar sau pneumonia. Bolile chistice ale plamanilor, cum ar fi limfangioleiomiomatoza si sindromul Birt-Hogg-Dube, cauzeaza saci de aer rotunzi, cu pereti subtiri in tesutul pulmonar, care se pot rupe, ducand la pneumotorax.
• Bule de aer rupte. Pe partea superioara a plamanilor se pot dezvolta mici vezicule de aer. Aceste vezicule de aer izbucnesc uneori - permitand aerului sa se scurga in spatiul care inconjoara plamanii.
• Ventilatie mecanica. Un tip sever de pneumotorax poate aparea la persoanele care au nevoie de asistenta mecanica pentru a respira. Ventilatorul poate crea un dezechilibru al presiunii aerului in piept. Plamanul se poate prabusi complet.
Factori de risc
In general, barbatii sunt mai predispusi sa aiba pneumotorax decat femeile. Tipul de pneumotorax cauzat de veziculele de aer rupte este cel mai probabil sa apara la persoanele intre 20 si 40 de ani, mai ales daca persoana este foarte inalta si subponderala.
Boala pulmonara de baza sau ventilatia mecanica pot fi o cauza sau un factor de risc pentru pneumotorax. Alti factori de risc includ:
• Fumatul. Riscul creste odata cu durata si cu numarul de tigari fumate, chiar si fara emfizem.
• Genetica. Anumite tipuri de pneumotorax par sa apara in familii.
• Pneumotorax anterior. Oricine a avut un pneumotorax prezinta un risc crescut de aparitie a altuia.
Complicatii
Complicatiile potentiale variaza, in functie de dimensiunea si severitatea pneumotoraxului, precum si de cauza si tratament. Uneori, aerul poate continua sa curga daca orificiul plamanului nu se inchide sau pneumotoraxul poate reaparea.
Diagnostic
Un pneumotorax este, in general, diagnosticat folosind o radiografie toracica. In unele cazuri, poate fi necesara o tomografie computerizata (CT) pentru a oferii imagini mai detaliate. Imagistica cu ultrasunete poate fi, de asemenea, utilizata pentru a identifica un pneumotorax.
Tratament
Scopul tratarii unui pneumotorax este de a reduce presiunea asupra plamanului, permitandu-i sa se reexpandeze. In functie de cauza pneumotoraxului, un al doilea obiectiv poate fi prevenirea recidivelor. Metodele pentru atingerea acestor obiective depind de severitatea colapsului pulmonar si, uneori, de starea generala de sanatate. Optiunile de tratament pot include observatia, aspiratia cu ac, inserarea tubului toracic, repararea nechirurgicala sau interventia chirurgicala. Este posibil sa primiti terapie suplimentara cu oxigen pentru a accelera reabsorbtia aerului si expansiunea pulmonara.
1. Observare- Daca doar o mica parte a plamanului dumneavoastra este colapsata, medicul dumneavoastra va poate monitoriza starea cu o serie de radiografii toracice pana cand excesul de aer este complet absorbit si plamanul dumneavoastra s-a re-expandat. Acest lucru poate dura cateva saptamani.
2. Aspiratia cu ac sau inserarea tubului toracic- Daca o zona mai mare a plamanului tau s-a prabusit, este posibil ca un ac sau un tub toracic sa fie folosit pentru a elimina excesul de aer.
3. Aspiratia cu ac. Un ac gol cu un tub flexibil mic (cateter) este introdus intre coaste in spatiul plin cu aer care apasa pe plamanul prabusit. Apoi medicul scoate acul, ataseaza o seringa la cateter si scoate excesul de aer. Cateterul poate fi lasat timp de cateva ore pentru a se asigura ca plamanul este re-expandat si pneumotoraxul nu reapare.
4. Introducerea tubului toracic. Un tub toracic flexibil este introdus in spatiul umplut cu aer si poate fi atasat la un dispozitiv cu valva unidirectionala care elimina in mod continuu aerul din cavitatea toracica pana cand plamanul este re-expandat si vindecat.
5. Reparatie nechirurgicala- Daca un tub toracic nu va re-expandeaza plamanul, optiunile nechirurgicale pentru a inchide scurgerea de aer pot include:
-Folosind o substanta pentru a irita tesuturile din jurul plamanului, astfel incat acestea sa se lipeasca si sa sigileze eventualele scurgeri. Acest lucru se poate face prin tubul toracic, dar se poate face in timpul interventiei chirurgicale.
-Extrage sange din brat si il plaseaza in tubul toracic. Sangele creeaza un plasture fibrinos pe plaman (plasture de sange autolog), etansand scurgerea de aer.
-Trecerea unui tub subtire (bronhoscop) prin gat si in plamani pentru a va uita la plamani si pasajele de aer si plasarea unei supape unidirectionale. Supapa permite plamanului sa se reexpandeze si scurgerii de aer sa se vindece.
6. Interventie chirurgicala- Uneori poate fi necesara o interventie chirurgicala pentru a inchide scurgerea de aer. In cele mai multe cazuri, interventia chirurgicala poate fi efectuata prin incizii mici, folosind o camera minuscula cu fibra optica si instrumente chirurgicale inguste, cu maner lung. Chirurgul va cauta zona cu scurgeri sau vezicula de aer rupt si o va inchide. Rareori, chirurgul va trebuii sa faca o incizie mai mare intre coaste pentru a obtine un acces mai bun la scurgeri de aer multiple sau mai mari.
Concluzie
Este posibil sa trebuiasca sa evitati anumite activitati care pun o presiune suplimentara asupra plamanilor pentru un timp dupa ce pneumotoraxul se vindeca. Exemplele includ zborul, scufundarile sau cantatul la un instrument de suflat. Discutati cu medicul dumneavoastra despre tipul si durata restrictiilor de activitate. Pastrati program de urmarire cu medicul dumneavoastra pentru a va monitoriza vindecarea.
Bibliografie:
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/pneumothorax/care-at-mayo-clinic/mac-20513665
Ai o propunere de completare sau neclarități?
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.
