Dr Alexandra-Elena Bolohan
Medic rezident medicina de familie
Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iasi
Moartea cardiaca subita are, in general, la baza o afectiune a inimii si poate fi cauzata fie de anomalii structurale ale cordului, fie de tulburari care apar in contextul unei inimi cu structura normala.
Moartea cardiaca subita reprezinta cea mai des intalnita cauza de deces subit la sportivi, cu o variatie intre 1/40000 si 1/80000 de decese anuale raportate la numarul de sportivi.
Practicarea unui sport reprezinta o metoda excelenta de mentinere a starii de sanatate, avand numeroase beneficii in ceea ce priveste reducerea factorilor de risc cardiovasculari, sensibilitatii la insulina, greutatii si tensiunii arteriale.
Conform studiilor, practicarea cu regularitate a activitatii fizice reduce semnificativ riscul de boala coronariana si deces, insa daca persoanele asociaza tulburari cardiace, practicarea exercitiilor poate conduce catre moarte cardiaca subita.
Din cauza faptului ca definitia unui atlet nu este bine structurata, in unele studii fiind vorba de persoane care participa la competitii sportive in acest sens, cercetarile sunt greu de aplicat populatiei care participa la activitati recreative de alergare in mod constant.
Astfel, populatia aflata la risc este dificil de cuantificat.
De asemenea, momentul decesului variaza, unele cercetari includ doar decesele din momentul efortului fizic sau produse in mai putin de o ora de la incetarea efortului, pe cand altele cuprind si decesele inregistrate oricand in afara practicarii sportului.
Cea mai frecventa cauza este reprezentata de cardiomiopatia hipertrofica obstructiva si hipertrofia ventriculara stanga severa, pe locul al doilea fiind anomaliile coronariene.
Anomaliile structurale sunt reprezentate de:
- Cardiomiopatie hipertrofica obstructiva
- Hipertrofie ventriculara stanga
- Boala arteriala coronariana
- Anomalii congenitale ale arterelor coronare
- Cardiomiopatie dilatativa
- Noncompactarea ventriculului stang
- Anomalii aortice congenitale
- Displazia aritmogena de ventricul drept
- Prolaps de valva mitrala
- Stenoza aortica congenitala.
Afectiunile aparute pe inima structural normala sunt:
- Sindromul QT lung congenital,
- Sindromul QT lung dobandit,
- Sindromul Wolff-Parkinson-White,
- Sindromul Brugada,
- Tahicardia ventriculara polimorfa catecolaminergica,
- Bloc atrioventricular,
- Sindromul QT scurt,
- Fibrilatie ventriculara idiopatica,
- Sindromul de repolarizare precoce.
Alte etiologii sunt reprezentate de consumul de steroizi anabolizanti, miocardita, utilizarea de stimulatoare implantate, ruptura de aorta si commotio cordis (fibrilatie ventriculara precipitata de o lovitura in zona cordului).
Desi defectele cardiace structurale sunt in general determinate genetic, hipertrofia ventriculara stanga severa este determinata de consumul de steroizi anabolizanti.
Severitatea acesteia depinde de agentii utilizati si de asocierea cu alti factori de risc.
Cauzele nestructurale ale mortii cardiace subite cardiace sunt majoritar canalopatii sau tulburari in conducerea electrica a inimii, care determina aparitia aritmiilor potential letale, precum in cazul Sindromului QT lung congenital, Sindromului Wolff-Parkinson-White, Sindromului Brugada sau a tahicardiei ventriculare polimorfe catecolaminergice.
Anual, dar si inainte de participarea la competitii, sportivii trebuie supusi unui examen clinic complet si chestionati cu privire la existenta simptomatologiei cardiace.
Astfel, sunt importante antecedentele de sincopa, presincopa, palpitatii, ameteli, dureri in piept, oboseala severa, dificultati de respiratie si convulsiile.
De asemenea, este important de stabilit daca simptomatologia apare in timpul practicarii sportului sau in perioada de odihna.
Desi sincopa si presincopa sunt in general reactii vasovagale sau determinate de caldura extrema, la sportivii din grupele de varsta mici ele reprezinta primii indicatori ai unei boli cardiace.
Durerea toracica si dificultatile de respiratie sunt intalnite in cardiomiopatia obstructiva.
Palpitatiile sporadice sunt, in general, benigne, pe cand cele frecvente poti fi determinare de o tulburare structurala ce trebuie investigata.
Aparitia convulsiilor corespunde torsadei varfurilor ce se asociaza cu Sindromul QT lung sau tahicardiei ventriculare polimorfe catecolaminergice.
Pentru a evalua adecvat posibila existenta a afectiunilor genetice cardiace este important de obtinut istoricul familial, fiind extrem de important de intrebat daca exista in familie persoane care au murit subit, fara sa fi avut o afectiune cunoscuta, intrucat fiind fatale, este posibil ca unele tulburari genetice sa nu fie diagnosticate pana in momentul respectiv.
Este important de stabilit daca sportivii consuma suplimente cu rol de imbunatatire a performantelor fizice, precum stimulentele si steroizii anabolizanti.
Steroizii anabolizanti insa, preced hipertrofia ventriculara stanga, dar conduc si catre leziuni vasculare si aritmii cardiace.
Folosirea stimulentelor este asociata cu aparitia aritmiilor, cu precadere la persoanele care asociaza boli cardiace, in aceasta categorie inscriindu-se utilizarea Metilhexanaminei (1,3 dimetil amilamina), dopingul cu sange sau administrarea de eritropoietina, intrucat au fost inregistrate cazuri de stop cardiac.
Anamneza, istoricul personal si examenul clinic complet trebuie urmate de evaluare musculo-scheletala, neurologica si cardiovasculara amanuntita.
Evaluarea cardiovasculara presupune efectuarea unei electrocardiograme, excluzand modificarile fiziologice normale ale sportivilor precum bradicardia sinusala.
Persoanele cu modificari la examenul EKG si cei la care se suspecteaza existenta unei patologii cardiace sunt supusi unei monitarizari Holter EKG timp de 48 de ore, ce ofera o perspectiva ampla.
De asemenea, evaluarea poate fi completata printr-o ecocardiograma (evalueaza structura cardiaca) si prin testul de stres (faciliteaza depistarea aritmiilor ce apar cu precadere in timpul efortului).
Depistarea unor afectiuni cardiace implica urmarea unui tratament cu regularitate cu scopul de a nu se incheia cariera sportivului, intrucat exercitiile fizice si stresul mental asociat competitiilor pot precipita aparitia aritmiilor fatale.
Conduita terapeutica urmareste sa reduca riscul de aparitie a aritmiilor si sa creasca fluxul sanguin, in acest sens administrandu-se betablocante si blocante de canale de calciu.
In situatia diagnosticarii unui defect structural, interventia chirurgicala este optiunea optima, precum si in aritmiile congenitale, unde se realizeaza ablatia focarului electric ectopic.
Daca pacientul prezinta un risc crescut de moarte subita se poate implanta un defibrilator cardiac.
In ultima instanta, se poate recurge la transplant cardiac.
Moartea cardiaca subita poate fi prevenita prin respectarea controalelor cardiace periodice la sportivii aparent sanatosi, cu scopul de a depista cat mai curand existenta unor anomalii genetice sau aparitia unor modificari structurale sau functionale.
Gestionarea unui sportiv cu risc de moarte cardiaca subita presupune existenta unei echipe multidisciplinare formate din medic de familie, cardiolog, medic internist si pediatru, in cazul copiilor, fiind extrem de important sa se explice pacientului cum va fi afectata activitatea sa fizica, ce prognostic asociaza si care sunt modificarile asupra stilului de viata care se impun.
Bibliografie
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK539708/
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4969030/
https://www.jacc.org/doi/10.1016/j.jacc.2023.10.032
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.