Preventia prolapsului de valva mitrala

Generalitati

Prolapsul de valva mitrala este o patologie des intalnita in randul afectiunilor valvulare cardiace si se caracterizeaza prin inchiderea defectuoasa a valvei mitrale prin afectarea unei foite, a ambelor sau a unor segmente ale acesteia.

Ce inseamna prolapsul de valva mitrala, cum ne afecteaza ea si mai precis cum poate fi asigurata o preventie sau o stagnare spre complicatii a acestora, sunt informatii care ar trebui sa le detina cei care sunt interesati de patologiile cardiace cu recurenta medie din Romania.

Repere anatomice

Inima este impartita in 4 camere, segmentul drept care pompeaza sangele neoxigenat spre plaman si segmentul stang care transporta  sange oxigenat catre intregul organism. Din punct de vedere anatomic, inima este constituita din 4 camere: doua superioare denumitre atrii si doua inferioare, denumite ventriculi.

Camerele superioare ale inimii sunt atrii si este locul unde sangele ajunge in inima (oxigenat sau neoxigenat), iar atriul ulterior il va pompa spre ventriculul aferent, situat inferior.

Din ventricul sangele este pompat cu o presiune mult mai mare decat cea dinspre atriu in ventricul, in directia plamanilor sau din ventriculul stang in intreg organismul.

Intre atrii si ventricule exista niste bariere, ce sunt denumite valve, acestea au rolul de a se inchide si deschide in functie de activitatea de contractie (sistola) sau de relaxare a cordului.

In segmentul stang al cordului aceasta valva poarta denumirea de valva mitrala si este o valva bicuspida, adica in speta are doua cuspe (2 usi) care trebuiesc sa se inchida dupa contractie pentru a nu permite reintoarcerea sangelui spre atriu.

Cuspele valvulare sunt inchise datorita unor cordaje (fibre asemenatoare celor musculare, sau ca niste corzi – de aici si denumirea de cordaje) care au tendinta de a inchide aceste cuspe, sau permit deschiderea acestora.

Acest sistem de inchidere si deschidere este un mecanism complex din punctul de vedere al fizicii si implica aceste cuspe, cordajelor ce asigura inchiderea si deschiderea si muschii papilari raspunzatori de aceasta traversare adecvata prin orificiul mitral.

Prolapsul de valva mitrala inseamna ca aceasta valva se deplaseaza spre atriu (in mod anormal) cu o deplasare pe o distanta mai mare de 2 milimetri.

Simptome si semne

Primele semne ale acestui prolaps sunt adesea trecute cu vederea sau nu sunt reperate de catre pacienti, deoarece se constituie similar unei stari de oboseala, a unei astenii de primavara sau a unui organism per general obosit.

Adica primele semne vor fi reperate ca o scadere a capacitatii de efort a persoanelor care daca la inceput face referire la efort fizic major, treptat va scadea spre un efort de o intensitate tot mai mica.

Senzatia de slabiciune insotita de o oboseala generala, dispnee(lipsa de aer), palpitatiile pot de asemenea fi simptome corelate cu prolapsul de valva mitrala.

Cauze si preventie

Diagnosticul de prolaps de valva mitrala se pune in cabinetul medical prin identificarea unui suflu sistolic la auscultatie, corelat cu diagnosticul ecocardiografic, ce permite vizualizarea structurala si functionala a structurilor cordului.In functie de cauza acestui prolaps se poate asigura si o preventie eficienta, printre cauzele principale se numara: Plastia de valva mitrala.

Plastia de valva mitrala se refera ca in cazul unor patologii de valva mitrala aeasta poate fi inlocuita intr-un mod chirurgical cu una artificiala sau cu una de la animale (bou).

In cazul acestei interventii chirurgicale inlocuirea de valva va slabi intraoperator capacitatea cordajelor si a muschilor ciliari, fapt pentru care nu se va mai putea mentine in mod natural pozitia valvei mitrale.

RAR, reumatismul articular acut este produs de catre o infectie faringiana cu un streptococ betahemolitic de grup A, aceasta infectie determinata de streptococul va cauza infectii care declanseaza un raspuns imun aberant. Acest raspuns imunologic va putea afecta cordul, dar si articulatiile si sistemul nervos.

Afectarea cordului poate sa mearga pana la niste tulburari de polarizare si repolarizare care sunt observabile pe EKG (prin alungirea intervalului PR), adica o intarziere in transmiterea impulsului electric, insa poate sa afecteze si muschii ciliari sau cordajele valvulare prin slabirea acestora, fapt pentru care se poate produce prolapsul de valva mitrala.

Insa prolapsul de valva mitrala este cel mai adesea o patologie dobandita, adica fie vorbim de o conditie dobandita de o pozitionare defectuasa a valvei, fie se poate vorbi de o slabire congenitala a acestor cordaje.

Se poate regasi o patologie de defect de valva mitrala adica un prolaps de valva mitrala in istoricul familial, statistic vorbind daca unul din parinti are un prolaps de valva mitrala sansele ca si copilul sa manifeste aceasta patologie sunt de cel putin duble.

Printre factorii dobanditi care pot conduce la un prolaps de valva mitrala se numara obezitatea si aici este principalul loc unde se poate interveni.

Datorita modificarii intregii constitutii a organismului uman odata cu cresterea severa si accentuata in greutate, persoanele obeze sunt predispuse la a manifesta un astfel de prolaps odata prin modificarea intregii constitutii interne dar si printr-o crestere de volum a peretilor cardiaci.

Dar si prin faptul ca tot sangele aflat in circulatie traverseaza intr-un anumit moment cordul, acest sange care poate sa aiba valori paraclinice defectuoase (colesterol ridicat, hdl, ldl ridicat) poate sa produca secundar prolapsul de valva.

Astfel ca daca ar fi vorba de o masura de preventie a acestuia, este de incercat a se evita cresterea brusca in greutate, dar si obezitatea mentinuta.
De asemenea una dintre cauze este o hipertensiune arteriala (atat sistolica cat si diastolica) crescute.

Aceasta hipertensiune netratata produce o afectare intrinseca a cordului deoarece se va mentine o presiune constanta si asupra valvelor.

Mecanismul de inchidere al valvei mitrale pe langa cele directe, adica cordajele si mecanismele care intervin direct in aceasta inchidere a valvei, se mai refera si la diferenta de presiune si volum.

Odata ce sangele a trecut din cel atrial in cel ventricular, cresterea de volum si presiune va actiona fizic indirect in inchiderea corecta a valvei, insa daca exista in permanenta o hipertensiune exercitata asupra vaselor si implicit asupra cordului nu mai permite o inchidere corecta a valvei si o va impinge inspre superior (adica tocmai acest prolaps valvular).

Asadar daca exista o hipertensiune ce depaseste o valoare de 160/110 aceasta trebuie corectata cat mai rapid cu putinta la un medic cardiolog si odata corectata (scazuta) aceasta hipertensiune de grad doi spre trei, trebuie ca medicatia recomandata sa fie urmata in permanenta pentru a evita si preveni o recidiva a hipertensiunii.

Tot in cadrul masurilor de preventie se poate vorbi si de preventia complicatiilor, adica, daca acest prolaps a fost diagnosticat nu trebuie trecut cu vederea ci trebuie efectuata cat mai rapid cu putinta interventia chirurgicala, fie prin cateterism explorator si corector sau interventie chirurgicala directa, daca acestea sunt optiunile medicului curant.

Dar mai precis tot in preventie intra si explorarile pentru screening si mentinere sub control diagnostic al acestei patologii. Deoarece prolapsul de valva mitrala este diagnosticat de certitudine eccografic, tot ecografic se poate evalua si dimensiunea prolapsului (cat a avansat aceasta valva in interiorul atriului) cat si gradul de complicatii pe care acest prolaps le produce.

Acest prolaps initial trebuie estompat din timp deoarece poate cauza complicatii tot mai serioase printre care poate merge pana la o insuficienta a ventricului stang si poate da o fibrilatie atriala permanenta (reversibila doar prin interventie medicala).

Tot in cadrul masurilor de preventie al complicatiilor reprezinta si exercitiul fizic, asadar in opozitie o viata sedentara lipsita de un minim de 30 de minute de miscare per zi. Fie ca in acest exercitiu fizic minimal se vorbeste de o simpla plimbare prin parc sau de miscari de aerobic, jogging sau mers cu bicicleta, tot acest minim de exercitii fizice va conduce la un cord sanatos.

Astfel ca a efectua orice fel de exercitiu fizic sau activitati sportive intra in categoria masurilor de preventie pentru prolapsul de valva mitrala.
Exista intre cauze si sindromul Marfan (una din principalele cauze), care face referire la o patologie generala a tesutului conjunctiv de la toate nivelele din organism, inclusiv pe cel de la nivelul cordului.

Sindromul Marfan nu poate fi tratat adecvat ca si masuri de preventie pentru prolapsul de valva mitrala, insa persoanele care sufera de aceasta patologie (la fel ca cei care sufera de Reumatism articular acut) este recomandat a-si efectua pe langa un ekg minim anual si a unei ecografii cardiace de control chiar daca nu exista simptomele sau suspiciunea unui prolaps de valva mitrala, dar acest control periodic prin eco de cord si ekg poate constitui si masura de preventie pentru aceasta.

Intre masurile de preventie si mai precis pentru ca dupa cum am dat cazul de cauze post-interventii chirurgicale (ca si exemplu valvuloplastia) mai exista si alte interventii corectoare sau exploratorii invazive sau semi-invazive care poate provoca acest prolaps de valva mitrala. Interventii de tipul cateterismului explorator efectuat fara o suspiciune clara asupra unei patologii cardiace.

Deoarece tratamentul valvei mitrale nu va impune in multe din cazuri tratament al prolapsului in sine (daca este important atunci abia va necesita interventie chirurgicala) dar in majoritatea cazurilor nepunand efectiv viata in pericol a pacientului, acest tratament de valva mitrala nu trebuie efectuat obligatoriu in masura chirurgicala.

Totusi tocmai datorita faptului ca aceasta patologie nu necesita interventie chirurgicala imediata, sau de urgenta este mult mai important a fi tinut permanent sub urmarire diagnostica si a se incerca evitarea pe cat posibil a complicatiilor si a tinerii sub observatie ecografica ca aceste complicatii sa nu apara sau sa nu degenereze in situatii care abia acum pot sa afecteze starea de sanatate a pacientului sau sa duca la deces.

Asadar, in masurile in care tin de pacient efectiv adica aceste masuri de preventie, se poate adopta nu doar pentru evitarea unui prolaps de valva ori a complicatiilor produse de acest prolaps, dar in general pentru a se mentine o stare generala buna de sanatate, se pot adopta masurile de preventie.

Adica evitarea ingrasarilor bruste, evitarea ajungerii si mentinerii greutatii la una de obezitate (in special daca vorbim de o obezitate grad 2 sau 3), daca este depistata o hipertensiune, chiar daca vorbim de o hipertensiune de debut, de grad I, adica o hipertensiune de peste 150/100 mmHg este important a diagnostica cauza si a o trata in masura in care este posibil si a aduce astfel tensiunea la valori fiziologice.

Totodata este necesar a nu se efectua masuri exploratorii de diagnostic sau de corectie terapeutica in vecinatatea sau in interventia pe cord decat daca acestea sunt absolut necesare si evitarea procedeelor ce implica riscuri sau complicatii majore.

Programeaza-te rapid

Dr. Coman Ioan
Affidea - Fundeni - Bucuresti

Dr. Muresan Mihai-Marius
Hyperclinica MedLife Grivita - Bucuresti

Dr. Tintoiu Ion
Angiomedica - Bucuresti