Pericolul ascuns al bolii ce poate provoca moarte subita

Actualizat: 03 August 2023
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate
Dr. Leipnik Adriana Maria
Consultant medical:

Dr. Leipnik Adriana Maria
Medic specialist cardiolog

Cabinet Cardiologie Rocordis

Ce este moartea subita


Moartea subita cardiaca este decesul cauzat de o cauza cardiovasculara care apare in decurs de o ora de la debutul simptomelor. Un stop cardiac brusc apare atunci cand inima inceteaza sa bata sau nu bate suficient pentru a menine perfuzia tisulara si viata.

Cauze

Boala coronariana este cea mai frecventa cauza de moarte subita cardiaca, reprezentand pana la 80% din toate cazurile. Cardiomiopatiile si canalopatiile genetice reprezinta cauzele ramase. Cele mai frecvente cauze ale mortii subite cardiace non-ischemice sunt cardiomiopatia legata de obezitate, consumul de alcool si procesul de fibroza.

La pacientii sub 35 de ani, cea mai frecventa cauza a mortii subite cardiace este o aritmie fatala, de obicei in contextul unei anomalii structurale de la nivelul cordului. In cazul pacientilor de pana la 13 ani, cauza principala este o anomalie congenitala.

La pacientii cu varsta cuprinsa intre 14 si 24 de ani, cauza mortii subite cardiace poate fi atribuita cardiomiopatiei hipertrofice, cardiomiopatiei aritmogene de ventricul drept, anomaliilor coronariene congenitale, canalopatiilor genetice, miocarditei, sindromului Wolff-Parkinson-White si sindromului Marfan.

Printre cele mai frecvente cauze ale stopului cardiac survenit brusc se enumera:

Boala cardiaca ischemica:
-infarctul miocardic;
-anomalii congenitale ale circulatiei coronariene;
-spasm coronarian;

Canalopatii congenitale:
-sindromul QT lung;
-sindromul QT scurt;
-sindromul Brugada;
-sindrom de repolarizare precoce;
-tahicardie ventriculara polimorfa catecolaminergica;

Cardiomiopatii:
-alcoolica;
-hipertrofica;
-idiopatica;
-restrictiva;
-cardiomiopatia aritmogena de ventricul drept;
-secundara miocarditei.

Insuficienta cardiaca cu fractie de ejectie redusa

Boala cardiaca valvulara:
-stenoza aortica;

Boala cardiaca congenitala:
-tetralogia Fallot;

Epidemiologie

In fiecare an, aproximativ 0,1% din populatia Statelor Unite se confrunta cu un stop cardiac in afara spitalului, evaluat de serviciile medicale. In Europa, studiile efectuate au aratat o incidenta similara variind de la 0,04% la 0,1% din populatie. Varsta medie in SUA este intre 66 si 68 de ani, barbatii fiind mai predispusi riscului aparitiei unui stop cardiac brusc.

Desi rara, moartea subita cardiaca este principala cauza netraumatica de deces in randul tinerilor sportivi. In populatia generala, moartea subita legata de sport, din orice cauza, este de 0,5 pana la 2,1 la 100.000 anual. Decesele subite legate de sport sunt mai mari la sportivii de elita, cu o incidenta de 1:8.253 pe an, conform Asociatiei Nationale de Atletism Colegial. Jucatorii de baschet masculin din Divizia I NCAA au o incidenta de 1:5200 a mortii subite.

Un varf circadian al mortii subite cardiace are loc intre 6 dimineata si pranz, iar un varf mai mic apare la sfarsitul dupa-amiezii. Incidenta generala a mortii subite cardiace este mai mare in zilele de luni.

Fiziopatologie

Dupa un infarct miocardic, riscul de moarte subita cardiaca este cel mai mare in primele luni din cauza tahiaritmiilor fatale, a reinfarctului sau a rupturii miocardice.

Fibrilatia ventriculara si tahicardia ventriculara au fost initial considerate a fi cele mai frecvente cauze ale stopului cardiac in afara spitalului. Studiile mai recente arata insa ca, activitatea electrica fara puls si asistola sunt mai frecvente. Aproximativ 50% dintre pacienti prezinta initial asistola, iar 19% pana la 23% au activitate electrica fara puls ca primul ritm identificabil.

Imediat dupa un stop cardiac aparut in afara spitalului, fluxul de sange catre creier incetineste practic pana la zero si in cele din urma duce la moarte.

Istoricul medical si anamneza

Daca unii pacienti acuza palpitatii, ameteli sau pierderi de cunostinta inaintea unui stop cardiac brusc, aproape jumatate dintre pacientii care au stopuri cardiace subite nu prezinta niciun simptom inainte de colaps.

Ghidurile aflate in vigoare recomanda screening-ul cardiovascular pentru sportivii de performanta, iar acesta prevede o evaluare a istoricului personal si familial al sportivului, precum si un examen fizic complet si corect efectuat.

Din istoricul personal al pacientului, medicul poate identifica prezenta anumitor factori de risc, precum:
Durere toracica/disconfort/strangere/presiunea legata de efort;
• Sincopa inexplicabila;
• Dispnee/oboseala sau palpitatii la efort excesiv;
• Existenta unui suflu cardiac;
• Tensiunea arteriala sistemica crescuta;
• Existenta unei restrictii anterioare de practicare a sportului;

Din antecedentele heredo-colaterale( istoricul familial), relevante pentru riscul de moarte subita sunt:
• Moarte prematura (subita si neasteptata) inainte de varsta de 50 de ani, atribuita unei boli de inima la > 1 ruda;
• Invaliditate cauzata de boli de inima la rude apropiate sub 50 de ani;
• Cardiomiopatie hipertrofica sau dilatativa, sindromul QT lung sau alte canalopatii ionice, sindromul Marfan etc la membrii familiei;

Evaluare initiala

In cazul persoanelor ce sufera un stop cardiac intr-un spatiu public, primul ajutor oferit poate consta in utilizarea unui defibrilator extern automat, iar odata cu sosirea echipajului medical specializat, monitorizarea cardiaca poate fi facuta cu ajutorul ECG-ului.

Pentru supravietuitorii unui stop cardiac subit, evaluarea cardiaca completa este necesara, iar urmatoarele teste trebuie efectuate pentru a se stabili o cauza:

• ECG- ajuta la stabilirea diagnosticului de boala cardiaca ischemica, infarct miocardic i canalopatii mostenite
• Ecocardiografie- evalueaza gradul de insuficienta cardiaca, existenta cardiomiopatiei, a valvulopatiilor si/sau boli cardiace congenitale
• Angiografie coronariana- evalueaza severitatea bolii coronariene, anomaliile coronariene congenitale si spasmele coronariene
• Test de efort
• Studiu electrofiziologic
• RMN cardiac poate detecta sarcoidoza (cardiomiopatie fibrotica), miocardita si leziunile miocardice din spasme coronariene.
• Testare genetica daca se gasesc aritmii maligne, sindromul Brugada, sindromul QT lung etc.
• Biopsia cardiaca poate fi luata in considerare daca nu este gasita o alta cauza.

Tratament

Tratamentul pentru stop cardiac brusc ar trebui initiat imediat, chiar si de catre persoane neprofesioniste, ulterior pacientul fiind preluat de cadrele medicale specializate. Tratamentul include utilizarea unui defibrilator extern automat si resuscitare cardiopulmonara care asigura suficient oxigen creierului pana cand se poate stabili un ritm electric stabil.

Dupa transferul la spital, hipotermia terapeutica poate fi indusa pentru a limita leziunile neurologice si leziunile de reperfuzie. Hipotermia terapeutica este mai eficienta pentru gestionarea tahicardiei ventriculare si a fibrilatiei ventriculare, dar poate fi utilizata si in asistolie sau activitate electrica fara puls. Limitele hipotermiei terapeutice includ o temperatura a membranei timpanice sub 30 de grade la prezentare, starea comatoasa inainte de stopul cardiac brusc, sarcina, tulburare de coagulare mostenita si pacientul in stadiu terminal.

Daca un pacient supravietuieste stopului cardiac in afara spitalului, tratamentul de lunga durata vizeaza cauza declansarii.
Un defibrilator cardiac implantabil este utilizat pentru prevenirea secundara a mortii subite cardiace la orice persoana care a suferit un episod sincopal legat de o aritmie sau a supravietuit unui stop cardiac subit.

Tratamentul medicamentos vizeaza cauza stopului cardiac brusc si este obligatoriu asociat defibrilatorului cardiac implantabil.

Diagnostic

Diagnostic diferential:
• Angina pectorala
• Stenoza aortica
• Cardiomiopatia dilatativa
• Boala Ebstein Barr
• Cardiomiopatia hipertrofica
• Teratologia Fallot
• Fibrilatia ventriculara
• Complexe premature ventriculare
• Tahicardia ventriculara
• Sindromul Wolff-Parkinson-White

Prognostic

Pacientii ce prezinta un stop cardio respirator in afara unei unitati medicale specializate au o rata de supravietuire de doar 7%.

Pentru reducerea riscului de moarte subita cardiaca, specialistii au datoria de a-i informa pe membrii familiei in randul careia au fost inregistrate cazuri de moarte subita cardiaca ca sunt la risc de a dezvolta boala cardiaca ischemica sau aritmii maligne.

In cazul prezentei unei cardiomiopatii sau canalopatii congenitale, evaluarea tuturor membrilor familiei ar trebui facuta in masura resurselor disponibile.

Bibliografie:
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK507854/
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/28116082/
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26556967/


Facilitati de tratament

Clinici si cabinete medicale

Biomedica Servicii Medicale
Tel: 0233231513
Piatra-Neamt, Bulevardul Decebal 4, Piatra Neamț, 610012

Citeste si despre:

Factorii care determina aparitia si agravarea insuficientei cardiace Frigul, un pericol pentru cardiaci Pierderea unei sarcini si moartea neonatala Dependenta de cocaina (crack) Embolismul pulmonar Aparate auditive moderne si tehnologie de ultima generatie Cardiomiopatia hipertrofica Sindromul metabolic: Sindromul X metabolic; sindromul de rezistenta la insulina Cardiomiopatia dilatativa Tulburari de ritm cardiac - aritmii cardiace Tipuri de ablatie cardiaca si tratamentul acestora
Cere sfatul medicului ×