Alimente care baloneaza - trucuri antibalonare

Consultant medical:

Dr. Marian Bogdan Zota
Medic Specialist Gastroenterologie

Generalitati

Balonarea este un simptom, o senzatie subiectiva de umflare abdominala ce poate aparea in diverse contexte, rareori ca expresie a unei patologii. Aceasta senzatie genereaza un discomfort persistent si uneori chiar intens, afectand activitatile zilnice ale persoanei in cauza si ajungand sa dauneze calitatii vietii, acest indicator important al starii de sanatate a omului.

Uneori balonarea se manifesta doar ca plenitudine, asociind satietate precoce si/sau greata. In fata unei acuze subiective de tip balonare venite din partea unui pacient trebuie in primul rand sa evaluam clinic, obiectiv, suportul morfologic si in functie de aspectele dezvaluite sa se procedeze la investigatii mai amanuntite.

In cazurile, de altfel frecvente, in care balonarea nu este rezultatul unei patologii „morfologice” ea se inscrie in randul sindroamelor digestive functionale daca indeplineste criteriile de timp: manifestarea ei timp de 3 zile lunar in 3 luni consecutive.

Balonarea functionala singura sau ca parte a altor sindroame digestive functionale: sindromul intestinului iritabil, dispepsia functionala, constipatia functionala, aerofagia sau eructatii functionale necesita sanctiuni igieno-dietetice.

In acest sens trebuie sa adoptam un „mod de viata” sanatos si aici ne referim la ritmul de munca, la respectarea perioadelor de relaxare, la efectuarea de activitati fizice si nu in ultimul rand la regimul alimentar.

Regim alimentar

Regimul alimentar are niste linii de conduita generale, dar trebuie individualizat in functie de diverse situatii care pot genera balonare.

Ca recomandari generale este bine:

- Sa consumam lichide 1,5 - 2 l zilnic, cantitate suplimentata in perioadele calde sau in conditii de lucru speciale. Aici ne referim la apa fie si minerala (nu se refera la continutul carbogazos), ceaiuri de plante, sucuri naturale de preferat produse proaspat.

Tineti cont ca odata cu trecerea anilor senzatia de sete scade, nu si necesarul de lichide. In plus, exista o falsa senzatie de foame data de fapt de sete. Vechiul indemn de a nu bea apa pe burta goala devine de-a dreptul nociv;

- Sa nu consumam bauturi carbogazose. Acestea, pe langa balonarea produsa vor favoriza miscari anormale ale stomacului si intestinelor, sunt hipercalorice de obicei si induc hiperaciditate;

- Sa nu consumam guma de mestecat in mod frecvent intrucat acest lucru induce o aerofagie marcata si stimuleaza reflexe digestive in mod inadecvat;

- Sa consumam alimente gatite: zilnic o supa sau ciorba si o garnitura de legume si zarzavaturi. Trebuie favorizate modurile de preparere prin fierbere, la cuptor, la gratar sau in folie de aluminiu;

- Sa respectam regimul meselor: 3 mese principale cu 1-2 gustari intre, sa mestecam bine (aceasta este prima etapa a digestiei) si sa nu mancam in graba;

- De evitat alimentele foarte reci sau dimpotriva fierbinti, mesele abundente si decubitul - „siesta” - imediat dupa mancare mai ales in tulburarile digestive postprandiale;

- De evitat este si mancarea de tip fast food si alimentele hipercalorice: foietaje, hot-dog, burgeri, shaorma, pizza, cartofi prajiti, chipsuri, snacks-uri, saratele, etc.

Recomandari

Putem identifica deasemenea cateva situatii speciale care pot sta la originea balonarii si care reclama niste particularitati de regim.

1. La persoanele ce au trecut de varsta a 2-a, dar uneori si mai devreme se poate instala intoleranta la lactoza din laptele dulce printr-un deficit enzimatic progresiv, care frecvent se manifesta si prin flatulenta. Acesta trebuie evitat si inlocuit cu produsi de lapte fermentat: iaurt, chefir, sana, lapte batut, branzeturi fermentate. Aceste alimente sunt bune in perioadele de tratament antibiotic si dupa acesta, refacand populatia de bacterii comensale din tubul digestiv si evitand dismicrobismul (popularea cu microorganisme improprii).

2. Persoanele cu diskinezii biliare = tulburari de motilitate ale colecistului, trebuie sa evite grasimile animale, smantana, maioneza, galbenusul, fructele seci (nuci, semnite, arahide, alune, etc); tocaturile (mici, chiftele, parjoale, sarmale – preparati-le din carne slaba), prajelile, rantasurile, uleiul in general si refolosirea sa in special. Nu sunt recomandate nici branzeturile grase (cascaval, branza topita), mezelurile, conservele.

3. Persoanele cu aerofagie, plenitudine postprandiala si eructatii trebuie sa evite alimentele ce relaxeaza sfincterul cardial: grasimi, ciocolata, cafea, bauturi acidulate.

4. Persoanele constipate trebuie sa consume alimente bogate in fibre: zarzavat, legume, fructe, fulgi de cereale, chiar tarate amestecate cu ceai sau lapte dupa preferinte, paine integrala, graham.

5. Dimpotriva, persoanele cu diaree si flatulenta trebuie sa evite in anumite perioade fructele, zarzavaturile si legumele in exces. O mentiune speciala acordam fasolei care trebuie gatita corespunzator prin fierbere indelungata si aruncarea apei. De asemena, atentie la solanina din vinete, cartofi, chiar si ardei si tomate – alegeti aceste legume doar bine coapte, fara coaja verde.

In plus, oferta alimentara din Romania a explodat si obiceiurile alimentare se schimba. De ce sa nu va oferiti o masa diversificata si sanatoasa? Profitati de: ghimbir, igname, avocado, baby-corn, broccoli, muguri de soia si fructe exotice: pomelo, mango, rodii, papaya, ananas, licii si alte delicii.