Potrivit unui studiu realizat de cercetatori de la Institute of Food Research din Norwich in colaborare cu cei de la Universitatea de Medicina din Viena, asemanarea dintre proteinele din alimentele de origine animala si cele umane poate determina aparitia alergiei la om.
Teoretic toate proteinele au un potential alergen, dar studiul a descoperit ca in realitate capacitatea proteinelor animale din alimente de a deveni alergeni depinde de diferentierea fata de proteinele echivalente din corpul uman.
Asa se explica de ce persoanele care sunt alergice la laptele de vaca pot tolera adeseori laptele de iapa insa nu si pe cel de capra. Proteinele din laptele de iapa sunt in proportie de 66% identice cu cele din laptele uman in timp ce proteinele alergene din laptele de vaca si capra sunt in proportie de 53% identice cu cele din laptele uman.
Concluziile studiului au fost ca doar proteinele animale care sunt identice in proportie mai mica de 54% cu cele umane pot determina alergii.
Laptele de vaca si ouale de gaina sunt cel mai adesea implicate in aparitia alergiilor la copii, in timp ce la adulti cele mai alergenice alimente sunt carnea de peste si alte alimente de origine marina.
Cercetatorii au reusit sa clasifice majoritatea alergenilor de origine animala in trei clase de proteine. Tropomiozinele, proteine din tesutul muscular, sunt cea mai importanta familie.
Tropomiozinele de la mamifere, pesti si pasari sunt identice in proportie de peste 90% cu cel putin o tropomiozina umana si nici una nu a fost implicata pana in prezent in declansarea reactiilor alergice la om. In schimb, tropomiozinele alergenice sunt cele de la nevertebrate precum insectele, crustaceele si nematodele care sunt doar in proportie de 55% identice cu cele umane.
Proteinele alimentare de origine animala sunt cele care dezvaluie limitele capacitatii sistemului imunitar uman de a face deosebirea intre proteinele proprii organismului si cele straine. Raspunsul imun la unele alimente alergene de origine animala cum ar fi tropomiozinele nevertebratelor este asemanator cu raspunsul autoimun si poate deveni o forma de raspuns autoimun astfel incat trebuie luat in considerare la dezvoltarea de noi terapii impotriva alergiilor.