Indicatii
Acesta se utilizeaza pentru a trata durerile cauzate de neuropatia periferica diabetica (afectarea nervilor la extremitati care poate aparea in cazul pacientilor cu diabet). Medicamentul se poate elibera numai pe baza de reteta.
Substanta activa din Ariclaim este duloxetina, un inhibitor al recaptarii serotoninei si noradrenalinei. Functioneaza prin impiedicarea recaptarii neurotransmitatorilor 5-hidroxitriptamina (numit si serotonina) si noradrenalina de catre celulele nervoase din creier si maduva spinarii. neurotransmitatorii sunt substante chimice care permit celulelor nervoase sa comunice intre ele. Prin blocarea recaptarii acestora, duloxetina creste nivelul acestor neurotransmitatori in spatiile dintre celulele nervoase, crescand nivelul de comunicare dintre celule. Deoarece acesti neurotransmitatori sunt implicati in reducerea senzatiei de durere, blocarea recaptarii lor in celulele nervoase poate imbunatati simptomele durerii neuropatice.
Doza recomandata de Ariclaim este de 60 mg o data pe zi, insa pentru unii pacienti poate fi necesara o doza mai mare, de 120 mg pe zi. Reactia la tratament trebuie evaluata la doua luni de la inceperea tratamentului. Daca tratamentul este eficace, trebuie evaluat apoi cel putin o data la trei luni. Ariclaim poate fi luat cu sau fara alimente. inainte de incetarea tratamentului, dozajul trebuie redus treptat.
Ariclaim nu se administreaza persoanelor care pot prezenta hipersensibilitate (alergie) la duloxetina sau la oricare alt ingredient al acestui medicament. Se interzice administrarea Ariclaim pacientilor care prezinta anumite tipuri de afectiuni hepatice sau afectiuni renale severe. Se interzice administrarea Ariclaim pacientilor impreuna cu inhibitori de monoaminoxidaza (o grupa de antidepresive ), cu fluvoxamina (un alt antidepresiv) sau cu ciprofloxacina sau enoxacina (tipuri de antibiotice). Tratamentul nu trebuie inceput la pacientii cu hipertensiune arteriala necontrolata, din cauza riscului de criza hipertensiva (cresterea brusca si periculoasa a tensiunii arteriale).
Atentionari
Manie si crize comitiale
Ariclaim trebuie utilizat cu prudenta la pacientii cu antecedente de manie sau diagnostic de tulburare bipolara, si/sau crize comitiale.
Midriaza
In asociere cu duloxetina, s-a raportat midriaza; in consecinta, este necesara prudenta la prescrierea Ariclaim la pacientii cu tensiune intraoculara crescuta sau la cei cu risc de glaucom acut cu unghi inchis.
Tensiunea arteriala si frecventa cardiaca
La unii pacienti, duloxetina a fost asociata cu cresterea tensiunii arteriale si hipertensiune arteriala semnificativa clinic. Aceasta poate fi determinata de efectului noradrenergic ale duloxetinei. Au fost raportate cazuri de criza hipertensiva la duloxetina, in special la pacientii cu hipertensiune arteriala pre-existenta. Ca urmare, la pacientii cu hipertensiune arteriala si/sau alte boli cardiace cunoscute, se recomanda monitorizarea tensiunii arteriale, in special in prima luna de tratament. Duloxetina trebuie utilizata cu prudenta la pacientii ale caror afectiuni ar putea fi agravate de cresterea frecventei cardiace sau de cresterea tensiunii arteriale. De asemenea, este necesara prudenta atunci cand duloxetina este utilizata impreuna cu medicamente ce ii pot afecta metabolismul. in cazul pacientilor ce prezinta o crestere sustinuta a tensiunii arteriale in timpul tratamentului cu duloxetina trebuie avuta in vedere fie o scadere a dozei, fie intreruperea treptata a tratamentului. Tratamentul cu duloxetina nu va fi initiat la pacientii cu hipertensiune arteriala necontrolata.
Insuficienta renala
La pacientii cu insuficienta renala severa supusi hemodializei (clearance al creatininei Utilizarea impreuna cu antidepresive
Atunci cand Ariclaim se utilizeaza in asociere cu antidepresive este necesara prudenta. Nu este recomandata in special asocierea cu IMAO selectivi reversibili.
Sunatoarea
In cursul utilizarii concomitente a Ariclaim cu preparate vegetale care contin sunatoare (Hypericum perforatum), reactiile adverse pot fi mai frecvente.
Depresia, ideatia si comportamentele suicidare
Cu toate ca Ariclaim nu este indicat in tratamentul depresiei, substanta sa activa (duloxetina) exista si ca medicament antidepresiv. Depresia se asociaza cu risc crescut de idei suicidare, acte de autoagresiune si suicid (evenimente asociate suicidului). Acest risc persista pana la instalarea remisiunii semnificative. Dat fiind ca ameliorarea poate sa nu aiba loc in primele saptamani sau mai mult de tratament, pacientii trebuie monitorizati indeaproape pana la aparitia acestei ameliorari. Experienta clinica generala arata ca riscul de suicid poate sa creasca in stadiile initiale ale recuperarii. Se stie ca pacientii cu un istoric de evenimente asociate suicidului sau cei care prezinta un grad semnificativ de ideatie suicidara inainte de inceperea tratamentului prezinta un risc mai mare de ideatie sau comportament suicidar si, ca urmare, trebuie monitorizati indeaproape pe parcursul tratamentului. O metaanaliza a datelor din studii clinice controlate placebo cu medicamente antidepresive utilizate in afectiuni psihice a aratat un risc crescut de comportament suicidar in cazul pacientilor sub 25 ani tratati cu antidepresive fata de placebo.
In cursul tratamentului cu duloxetina sau curand dupa intreruperea tratamentului s-au raportat cazuri de ideatie si comportamente suicidare. Medicii trebuie sa incurajeze pacientii sa raporteze ori de cate ori apar orice fel de ganduri sau sentimente neplacute sau simptome depresive. Daca, in cursul tratamentului cu Ariclaim, pacientul dezvolta agitatie sau simptome depresive, trebuie solicitat suport medical specializat, dat fiind ca depresia este o afectiune medicala severa. Daca se ia decizia de a se institui tratament farmacologic antidepresiv, se recomanda intreruperea treptata a Ariclaim
Utilizarea la copii si adolescenti sub varsta de 18 ani
Nu s-au facut studii clinice cu duloxetina la pacientii pediatrici. Ariclaim nu trebuie utilizat in tratamentul copiilor si adolescentilor cu varsta sub 18 ani. La copiii si adolescentii tratati cu antidepresive, in comparatie cu cei tratati cu placebo, in studiile clinice, s-au observat mai frecvent comportamente suicidare (tentative de suicid si ganduri suicidare) si ostilitate (predominant agresivitate, comportament opozitional si manie). Daca, pe baza necesitatii clinice, se ia totusi decizia de a initia tratamentul, pacientul trebuie monitorizat atent pentru a se observa aparitia simptomelor suicidare. Aditional, lipsesc datele de siguranta pe termen lung la copii si adolescenti cu privire la cresterea, maturizarea si dezvoltarea cognitiva si comportamentala.
Hemoragii
S-au raportat tulburari hemoragice, cum ar fi echimoze, purpura si hemoragie gastro-intestinala in timpul tratamentului cu inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei (ISRS) si cu inhibitori ai recaptarii serotoninei/noradrenalinei (IRSN), inclusiv duloxetina. Se recomanda prudenta la pacientii care iau anticoagulante si/sau medicamente cunoscute pentru faptul ca afecteaza functia tromobocitelor (de exemplu AINS sau acid acetilsalicilic) si la pacientii cu tendinte hemoragipare cunoscute.
Hiponatremia
La administrarea Ariclaim, a fost raportata hiponatremie, incluzand cazuri in care concentratia de sodiu seric a scazut sub 110 mmol/l. Hiponatremia se poate datora sindromului de secretie inadecvata a hormonului antidiuretic (SIADH). Majoritatea cazurilor de hiponatremie au fost raportate la varstnici, in special cand au fost asociate antecedente recente sau afectiuni care au predispus la dezechilibru volemic. Este necesara prudenta la pacientii cu risc crescut de hiponatremie, cum ar fi pacientii varstnici, cirotici sau deshidratati sau la pacientii tratati cu diuretice.
Intreruperea tratamentului
Atunci cand tratamentul este intrerupt, simptomele de sevraj sunt frecvente, in special daca intreruperea este brusca. In studiile clinice, evenimentele adverse constatate la intreruperea brusca a tratamentului au aparut la aproximativ 45% dintre pacientii tratati cu Ariclaim si 23% dintre cei care au luat placebo.
Riscul aparitiei simptomelor de sevraj constatat cu ISRS si IRSN depinde de cativa factori, incluzand durata tratamentului, doza administrata si viteza de reducere a dozei. In general, aceste simptome sunt usoare pana la moderate; totusi, la unii pacienti acestea pot fi de intensitate severa. Simptomele apar de obicei in primele cateva zile de la intreruperea tratamentului, dar s-au raportat foarte rar astfel de simptome si la pacienti care au omis accidental o doza. in general, aceste simptome sunt auto-limitate si se remit de obicei in curs de 2 saptamani, chiar daca la unele persoane pot fi prelungite (2-3 luni sau mai mult). in consecinta, se recomanda ca doza de duloxetina sa fie redusa treptat in cazul intreruperii definitive a tratamentului, intr-o perioada de cel putin 2 saptamani, in conformitate cu necesitatile pacientului.
Acatizia/nelinistea psihomotorie
Utilizarea duloxetinei s-a asociat cu aparitia acatiziei, caracterizate printr-o stare de neliniste perceputa subiectiv ca neplacuta sau care produce suferinta si prin nevoia de miscare insotita adesea de incapacitatea de a sta linistit asezat sau in picioare. Este cel mai probabil sa apara in primele cateva saptamani de tratament. La pacientii care dezvolta aceste simptome, cresterea dozei poate dauna.
Medicamente care contin duloxetina
Duloxetina este utilizata sub diferite denumiri comerciale pentru cateva indicatii (tratamentul durerii din neuropatia diabetica, tulburarea depresiva majora, tulburarea de anxietate generalizata si incontinenta urinara de efort). Utilizarea concomitenta a mai multor astfel de medicamente trebuie evitata.
Hepatita/cresterea concentratiei plasmatice a enzimelor hepatice
in timpul tratamentului cu duloxetina s-au raportat cazuri de afectare hepatica, incluzand cresterea severa a concentratiei plasmatice a enzimelor hepatice (>10 ori limita superioara a normalului), hepatita si icter. Cele mai multe cazuri au aparut in primele luni de tratament. Leziunile hepatice au fost predominant hepatocelulare. Duloxetina trebuie utilizata cu prudenta la pacientii tratati cu alte medicamente care determina afectare hepatica.
Zahar
Capsulele gastrorezistente Ariclaim contin zahar. Pacientii cu probleme ereditare rare de intoleranta la fructoza, malabsorbtie de glucoza-galactoza sau insuficienta de zaharaza-izomaltaza nu trebuie sa ia acest medicament.
Interactiuni medicamentoase
Inhibitorii monoaminooxidazei (IMAO): Datorita riscului de sindrom serotoninergic, duloxetina nu trebuie utilizata in asociere cu inhibitorii neselectivi ireversibili ai monoaminooxidazei (IMAO) sau timp de cel putin 14 zile dupa intreruperea tratamentului cu un IMAO. Pe baza timpului de injumatatire plasmatica al duloxetinei, inainte de a incepe tratamentul cu un IMAO, trebuie sa treaca cel putin 5 zile de la intreruperea Ariclaim.
In cazul IMAO selectivi, reversibili, ca moclobemida, riscul de sindrom serotoninergic este mai redus. Totusi, utilizarea Ariclaim concomitent cu IMAO selectivi, reversibili nu este recomandata.
Inhibitori ai CYP1A2: Administrarea concomitenta de duloxetina si un inhibitor puternic al izoenzimei CYP1A2 poate avea ca rezultat concentratii crescute de duloxetina deoarece izoenzima CYP1A2 este implicata in metabolismul duloxetinei. Fluvoxamina (100mg o data/zi), un inhibitor puternic al CYP1A2, a scazut clearence-ul plasmatic aparent al duloxetinei cu aproximativ 77% si a crescut ASCo-t de 6 ori. De aceea Ariclaim nu ar trebui administrata in asociere cu un inhibitor puternic al CYP1A2 ca fluvoxamina.
Medicatia SNC: Riscul utilizarii duloxetinei in asociere cu alte medicamente active asupra SNC nu a fost evaluat sistematic, cu exceptia cazurilor descrise la acest punct. in consecinta, se recomanda prudenta atunci cand Ariclaim se administreaza in asociere cu alte medicamente sau substante cu actiune centrala, incluzand alcoolul etilic si medicamentele sedative (de exemplu, benzodiazepine, morfinomimetice, antipsihotice, fenobarbital, antihistaminice sedative).
Sindromul serotoninergic: in cazuri rare, la pacientii care au luat ISRS (de exemplu, paroxetina, fluoxetina) concomitent cu medicamente serotoninergice, s-a raportat sindrom serotoninergic. Se recomanda prudenta daca Ariclaim se utilizeaza concomitent cu antidepresive serotoninergice cum ar fi ISRS, triciclice cum ar fi clomipramina sau amitriptilina, sunatoarea (Hypericum perforatum), venlafaxina sau triptanii, tramadolul, petidina si triptofanul.
Efectul duloxetinei asupra altor medicamente
Medicamente metabolizate de CYP1A2: Farmacocinetica teofilinei, un substrat al CYP1A2, nu a fost afectata semnificativ de asocierea cu duloxetina (60 mg de doua ori pe zi).
Medicamente metabolizate de CYP2D6: Duloxetina este un inhibitor moderat al CYP2D6. Cand duloxetina a fost administrata in doza de 60 mg de doua ori pe zi impreuna cu o doza unica de desipramina, un substrat CYP2D6, ASC pentru desipramina a crescut de 3 ori. Asocierea duloxetinei (40 mg de doua ori pe zi) creste cu 71% ASC la starea de echilibru a tolterodinei (2 mg de doua ori pe zi), dar nu afecteaza farmacocinetica metabolitului activ 5-hidroxil si nu se recomanda ajustarea dozei. Se recomanda prudenta la administrarea Ariclaim in asociere cu medicamente metabolizate predominant de CYP2D6 (risperidona, antidepresive triciclice [ATC] ca de exemplu nortriptilina, amitriptilina si imipramina) in special daca acestea au index terapeutic mic (cum ar fi flecainida, propafenona si metoprololul).
Anticonceptionalele orale si alte medicamente steroidiene: Rezultatele studiilor in vitro demonstreaza ca duloxetina nu induce activitatea catalitica a CYP3A. Nu s-au efectuat studii specifice in vivo ale interactiunilor medicamentoase.
Anticoagulantele si antiagregante plachetare: Este necesara prudenta atunci cand duloxetina este asociata cu anticoagulante orale sau antiagregante plachetare datorita unui risc potential crescut de sangerare ce poate fi datorat interactiunii farmacodinamice. De asemenea, s-au raportat cresteri ale valorilor INR atunci cand duloxetina a fost administrata pacientilor tratati cu warfarina. Totusi, in cadrul unui studiu de farmacologie clinica, administrarea duloxetinei in asociere cu warfarina in conditii de echilibru, la voluntari sanatosi, nu a determinat modificari semnificative ale valorilor INR fata de valorile initiale sau modificari ale farmacocineticii R- sau S-warfarinei.
Efectele altor medicamente asupra duloxetinei
Antiacide si antagonisti H2: asocierea duloxetinei cu antiacide care contin aluminiu si magneziu sau a duloxetinei cu famotidina nu a avut efect semnificativ asupra ratei sau extinderii absorbtiei duloxetinei dupa administrarea unei doze orale de 40 mg.
Inductorii CYP1A2: Analize farmacocinetice populationale au aratat ca fumatorii au concentratii plasmatice cu aproape 50% mai mici in comparatie cu nefumatorii.
Sarcina
Nu exista date adecvate cu privire la utilizarea duloxetinei la femeile gravide. Studiile la animale au evidentiat toxicitate asupra functiei de reproducere la niveluri ale expunerii sistemice (ASC) la duloxetina mai reduse decat expunerea clinica maxima.
Riscul potential la om este necunoscut.
Date epidemiologice au sugerat ca utilizarea ISRS in cursul sarcinii, in special in ultima parte a acesteia, poate creste riscul de aparitie a hipertensiunii arteriale pulmonare persistente la nou nascut (HAPPN). Cu toate ca nu exista studii care sa fi investigat asocierea dintre HAPPN si tratamentul cu IRNS, acest risc potential nu poate fi exclus in cazul duloxetinei avand in vedere mecanismul de actiune inrudit (inhibarea recaptarii serotoninei).
Similar altor medicamente serotoninergice, la nou nascut pot apare simptome de intrerupere dupa utilizarea duloxetinei de catre mama in apropierea nasterii. Simptomele de intrerupere observate la duloxetina pot include hipotonie, tremor, agitatie, dificultati de alimentare, detresa respiratorie si convulsii. in majoritatea cazurilor acestea s-au manifestat fie la nastere fie in primele zile dupa nastere.
Ariclaim trebuie utilizat in cursul sarcinii numai daca beneficiul potential matern justifica riscul potential pentru fat. Femeilor trebuie sa li se recomande sa anunte medicul daca raman gravide sau daca intentioneaza sa ramana gravide in cursul tratamentului.
Alaptarea
Conform unui studiu efectuat la 6 paciente in perioada de lactatie, care nu isi alaptau copiii, duloxetina se elimina foarte putin in laptele uman. Doza zilnica estimata in mg/kg la sugar,este aproximativ 0,14% din doza materna. Dat fiind ca siguranta duloxetinei la sugari nu este cunoscuta, utilizarea Ariclaim in cursul alaptarii nu este recomandata.
Supradozaj
S-au raportat cazuri de supradozaj cu duloxetina, singura sau in asociere cu alte medicamente, in doze de 5400 mg. Unele cazuri letale au fost raportate, in primul rand in supradozajul cu asocieri medicamentoase, dar si cu duloxetina singura, in doza de aproximativ 1000 mg. Semnele si simptomele supradozajului (duloxetina singura sau asociata cu alte medicamente) au inclus somnolenta, coma, sindrom serotoninergic, crize comitiale, varsaturi si tahicardie.
Nu se cunoaste un antidot specific al duloxetinei, dar daca apare sindrom serotoninergic, se poate lua in considerare tratament specific (cum ar fi cu ciproheptadina si/sau control al temperaturii). Trebuie asigurata cale respiratorie libera. Se recomanda monitorizarea cardiaca si a semnelor vitale, impreuna cu masuri simptomatice si suportive corespunzatoare. Spalatura gastrica poate fi indicata, daca se practica la putin timp dupa ingestie sau la pacientele simptomatice. Carbunele activat poate fi util pentru a limita absorbtia. Duloxetina are volum de distributie mare, fiind putin probabil ca diureza fortata, hemoperfuzia si exsanguinotransfuzia sa fie benefice.
Cele mai frecvente efecte secundare ale Ariclaim administrat pentru tratarea IUE (observate la mai mult de 1 din 10 pacienti) sunt greata, uscaciunea gurii, constipatia si fatigabilitatea (oboseala).
Majoritatea acestor efecte secundare au fost usoare sau moderate, putand fi observate inca de la inceputul tratamentului si devenind tot mai slabe pe masura ce se continua tratamentul. Cele mai frecvente efecte secundare in cazul tratarii durerii neuropatice diabetice (observate la mai mult de 1 din 10 pacienti) sunt cefaleea, somnolenta (senzatia de somn), greata si uscaciunea gurii. Pentru lista
completa a efectelor secundare raportate asociate cu Ariclaim, a se consulta prospectul.
Ariclaim nu se administreaza persoanelor care pot fi hipersensibile (alergice) la duloxetina sau la oricare dintre celelalte ingrediente. Ariclaim nu se administreaza pacientilor care prezinta anumite tipuri de afectiuni hepatice sau afectiuni renale severe. Ariclaim nu trebuie administrat pacientilor concomitent cu inhibitori de monoaminoxidaza (o grupa de antidepresive), au cu fluvoxamina (un alt antidepresiv) sau cu ciprofloxacina ori enoxacina (tipuri de antibiotice). Tratamentul nu trebuie inceput la pacientii cu hipertensiune arteriala necontrolata din cauza riscului de criza hipertensiva(cresterea brusca si periculoasa a tensiunii arteriale).
Compozitie
Ariclaim este un medicament care contine substanta activa duloxetina. Este disponibil sub forma de capsule gastrorezistente (alb cu albastru: 30 mg; albastru cu verde: 60 mg). Gastrorezistent inseamna ca substanta continuta de aceste capsule trece prin stomac fara a fi asimilata pana cand ajunge in intestin. Aceasta impiedica distrugerea substantei active de catre acidul din stomac.
Ambalaj
Corp alb opac, imprimat cu si capac albastru opac.
Blister din policlorura de vinil (PVC), polietilena (PE) si policlorotrifluoretilena (PCTFE), inchis cu folie din aluminiu.
Ariclaim 30 mg este disponibil in ambalaje a 7, 28 si 98 capsule.
Este posibil ca nu toate marimile de ambalaj sa fie comercializate.