10 simptome timpurii ce pot indica prezenta sclerozei multiple

Publicat: 19 Septembrie 2018 | Actualizat: 27 Septembrie 2018
Autor: SfatulMedicului

Generalitati


Scleroza multipla reprezinta o tulburare pregresiva a sistemului nervos, de natura autoimuna. Acest lucru inseamna ca sistemul imun, conceput pentru a proteja organismul, ataca in mod eronat anumite parti ale acestuia.

Sistemul imun afecteaza parti ale corpului ce sunt esentiale pentru activitatile zilnice. Suprafata protectoare a celulelor nervoase (teaca de mielina) este deteriorata, acest lucru ducand la afectarea functiei creierului si a maduvei spinarii.

Scleroza multipla este o boala cu simptome imprevizibile. Simptomele pot varia in intensitate, unele persoane afectate avand simptome usoare, in timp ce altele pot prezenta simptome severe.

Unii oameni pot experimenta oboseala si amorteala, in cazurile usoare. In cazurile severe de scleroza multipla poate sa apara paralizia, pierderea vederii si diminuarea functiei cerebrale.

Cele mai frecvente simptome timpurii ale sclerozei multiple includ:

• Senzatie de furnicaturi si amorteala;
Tulburari de vedere;
• Dureri si spasme musculare;
• Senzatie de slabiciune si de oboseala;
• Tulburari de mentinere a echilibrului sau ameteli;
Disfunctie sexuala;
• Probleme cognitive;
• Tulburari ale vezicii urinare si ale emisiei de urina.

1. Tulburari de vedere

Problemele de vedere reprezinta unul dintre cele mai frecvente simptome ale sclerozei multiple. Nervul optic este afectat de inflamatie si perturba vederea centrala. Acest lucru produce vedere incetosata, diplopie (vedere dubla) sau chiar pierderea acestui simt.

Degenerarea vederii clare poate fi un proces lent, astfel incat este posibil ca problemele de vedere sa nu fie observate imediat. Afectarea vederii poate fi insotita si de durere oculara, atunci cand persoana afectata priveste in sus sau in lateral.

2. Dureri si spasme musculare

Durerea cronica si spasmele musculare involuntare sunt semne foarte comune ale sclerozei multiple. Studiile de specialitate au demonstrat ca jumatate din persoanele afectate de scleroza au acuzat dureri cronice.

De asemenea, este posibila aparitia rigiditatii musculare sau articulare, precum si miscari spasmodice dureroase si incontrolabile ale extremitatilor.

Picioarele sunt cel mai adesea afectate, dar durerea de spate este, de asemenea, destul de frecventa.

3. Senzatie de furnicaturi si amorteli

Scleroza multipla lezeaza nervii din creier si din maduva spinarii, acest lucru avand drept consecinta senzatia de amorteala pe care o simte persoana afectata.

Senzatiile de furnicaturi si amortelile sunt, adesea, semne de avertizare ale sclerozei multiple. Ele afecteaza, in cele mai multe cazuri, fata, bratele, picioarele si degetele. Medicul ar trebui anuntat daca apar aceste senzatii in corp.

4. Senzatie de slabiciune si oboseala

Fatigabilitatea si slabiciunea neobisnuite afecteaza aproximativ 80% dintre persoanele aflate in stadiile incipiente ale sclerozei multiple. Oboseala cronica apare atunci cand nervii se deterioreaza in coloana vertebrala.

De obicei, oboseala apare brusc si dureaza chiar si cateva saptamani pana se poate imbunatati. Senzatia de slabiciune este vizibila la inceput, in cele mai multe cazuri, la nivelul picioarelor.

5. Probleme de mentinere ale echilibrului si ameteala

Vertijul si problemele de mentinere ale echilibrului pot reduce mobilitatea persoanelor afectate de scleroza multipla.

Persoanele cu scleroza multipla au adesea probleme cu coordonarea si se simt ametite. Simptomele acestea apar, de cele mai multe ori, atunci cand persoanele afectate doresc sa se ridice in picioare.

6. Disfunctii ale vezicii urinare si ale intestinelor

O vezica cu functia afectata este un alt simptom care apare la aproximativ 80% din pacientii cu scleroza multipla. Aceasta disfunctie are drept consecinte urinarea frecventa si incapacitatea de a mentine urina.

Mai rar, persoanele cu scleroza multipla prezinta constipatie, diaree sau pierderea controlului sfincterian.

7. Disfunctii sexuale

Disfunctiile sexuale pot reprezenta, de asemenea, o problema pentru persoanele afectate de scleroza multipla. Aceasta afectiune ataca sistemul nervos central si distruge capacitatea de excitare sexuala a bolnavului.

8. Probleme cognitive

Aproximativ jumatate dintre persoanele diagnosticate cu scleroza multipla vor dezvolta probleme ale functiei cognitive. Aceste probleme pot include:

Probleme de atentie;
• Probleme ale memoriei de scurta durata;
Tulburari de invatare;
• Tulburari de vorbire;
• Abilitati de organizare diminuate.

Aceste afectiuni pot fi insotite frecvent de depresie si probleme de sanatate emotionala.

9. Tulburari emotionale

Depresia majora este frecventa in randul persoanelor diagnosticate cu scleroza multipla. Stresul provocat de aceasta afectiune poate cauza, de asemenea, iritabilitate, schimbari de dispozitie si sindrom pseudobulbar, ce implica crize de plans si ras incontrolabile, fara un motiv anume.

Confruntarea cu simptomele sclerozei multiple, impreuna cu infruntarea problemelor din relatie sau din familie pot face ca depresia si alte tulburari emotionale sa fie si mai dificile.

10. Alte simptome

Nu toate persoanele cu scleroza multipla pot dezvolta aceleasi simptome. Scleroza multipla, pe langa simptomele mentionate anterior, poate provoca:

• Pierderea partiala sau completa a auzului;
Convulsii;
• Tremuraturi;
Dificultati de respiratie;
• Tulburari de vorbire;
• Tulburari de deglutitie.

Este scleroza multipla o afectiune ereditara?

Scleroza multipla nu este neaparat o afectiune ereditara. Cu toate acestea, potrivit studiilor de specialitate, riscul de a dezvolta boala este mai ridicat daca in familie exista alt membru cu scleroza multipla.

Cercetarile au relatat ca populatia generala are un risc de 0,1% de a dezvolta boala, dar acest procent creste pana la 5% in cazul in care exista o ruda de gradul I cu scleroza multipla. In cazul sarcinilor gemelare, exista 25% sanse ca ambii frati sa dezvolte boala.

Diagnosticul sclerozei multiple

Medicul, cel mai probabil un neurolog, va efectua mai multe teste pentru diagnosticarea sclerozei multiple, inclusiv:

• Examenul neurologic: medicul verifica daca functia nervoasa este afectata sau nu;

• Examinarea oftalmologica: sunt necesare testele pentru evaluarea vederii si pentru verificarea bolilor oculare;

Imagistica prin rezonanta magnetica (IRM): aceasta tehnica utilizeaza un camp magnetic puternic si unde radio pentru a crea imagini transversale ale creierului si ale maduvei spinarii;

• Punctia lombara: acest procedeu implica introducerea unui ac lung in coloana vertebrala pentru extragerea unei probe de lichid cefalorahidian, fluid aflat in circulatie in jurul creierului si maduvei spinarii.

Medicii folosesc aceste teste pentru a cauta daune ale sistemului nervos central in minim doua zone separate. De asemenea, pentru a fi stabilit diagnosticul, trebuie sa treaca cel putin o luna intre episoadele care au provocat daunele. Aceste examinari sunt utilizate, de asemenea, si pentru a exclude alte conditii.

Scleroza multipla uimeste medicii prin faptul ca poate varia extrem de mult prin modul in care afecteaza oamenii. Puseurile de scleroza multipla pot dura cateva saptamani si apoi pot disparea.

Cu toate acestea, recidivele sunt mai grave si imprevizibile. Daca se observa simptomele prezentate anterior, este recomandat consultul unui medic. Acesta poate oferi suportul de care pacientul are nevoie. Detectarea precoce poate ajuta la prevenirea rapida a progresiei sclerozei multiple.


Facilitati de tratament

Clinici si cabinete medicale

Centrul Medical Profilaxia
Tel: 0727165206
Timisoara, Str. Drubeta Nr.97
NEUROAXIS
Tel: 0219965
Sectorul 1, Str. Iordache Golescu Nr. 17
Email
Clinici
recomandate

Esti nevoit sa stai in picioare sau asezat mult timp la munca?Esti nevoit sa stai in picioare sau asezat mult timp la munca?

Lucrarile la o autostrada din Romania sunt in avans fata de graficul asumatLucrarile la o autostrada din Romania sunt in avans fata de graficul asumat

Frica ingrasa, lasitatea slabeste...Frica ingrasa, lasitatea slabeste...

Cum ne vorbeste subconstientul?Cum ne vorbeste subconstientul?