Dr Alexandra-Elena Bolohan
Medic rezident medicina de familie
Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iasi
Este o forma de diabet sever insulino-deficient (SIDD), diferita atat de tip1 (autoimun), cat si de tip2 (insulinorezistent), prin cauza si mecanism fiziopatologic.
Apare la adolescenti si tineri subnutriti (IMC mai mic decat 19), in special in tari din Asia si Africa, de obicei in copilarie sau adolescenta, ca urmare a malnutritiei cronice, care afecteaza dezvoltarea pancreasului si capacitatea de secretie a insulinei.
Caracteristicile clinice ale diabetului sever insulino-deficient:
- Insulino-deficienta marcata, fara autoimunitate;
- Absenta cetonuriei tipice pentru diabetul tip1;
- Raspuns la doze mici de insulina sau medicatie orala;
- Sensibilitate la administarea standard de insulina, care poate duce la hipoglicemie severa
Cele mai frecvente simptome sun reprezentate de oboseala, scadere semnificativa in greutate si inregistrarea o frecventa crescuta a infectiilor.
Aceasta forma de diabet a fost raportata pentru prima data in anul 1955 in Jamaica si mai apoi in populatiile subnutrite din India, Africa sub-sahariana si Pakistan si a fost cunoscut ca diabetul de tip J – litera provenind de la initiala Jamaicai.
Din cauza faptului ca a fost considerat diabet zaharat de tip 1 sau 2 necompliant terapeutic, a fost inclus prima data in OMS in 1985, dar a fost eliminat 14 ani mai tarziu, in 1999 din cauza lipsei dovezilor clare care sa demonstreze existenta asocierii intre malnutritie si diabetul zaharat.
In consecinta, strategiile terapeutice au fost inadecvate din cauza lipsei unor criterii de identificare a diabetului de tip 5. Conform unei meta-analize din 2023, s-a demonstrat existenta unei legaturi intre disfunctia pancreatica si malnutritie.
Diabetul zaharat de tip 5 a fost recunoscut ca fiind o forma distincta de diabet de catre Federatia Internationala de Diabet la cel de-al 75-lea Congres Mondial al Diabetului de la Bangkok din 7 aprilie 2025 si reprezinta un tip de diabet asociat cu malnutritia.
Avand in vedere ca a fost recunoscut recent, presedintele Federatiei Internationale de Diabet, prof. dr. Peter Schwarz a lansat un grup de lucru pentru a formula criteriile de diagnostic, protocoalele terapeutice si ghidurile educationale pentru a instrui profesonistii din domeniul sanatatii.
Tipul 5 afecteaza intre 20-25 de milioane de persoane de pe tot globul, cu precadere adolescentii si adultii tineri slabi si malnutriti din regiunile cu venituri mici si medii din Asia si Africa – Corees, Etiopia, India, Sri Lanka, Uganda, Bangladesh si Rwanda.
Pacientii sunt, cel mai frecvent, subponderali, cu IMC sub 18,5 kg/m2, au simptome diferite de cele clasice ale diabetului zaharat tip 1 sau 2 si nu asociaza cazuri de diabet zaharat in familie.
Conform unui studiu din anul 2022, persoanele cu diabet zaharat tip 5 prezinta deficit de insulina, secretia de insulina fiind insuficienta, insa organismul este responsiv la insulina.
Secretia de insulina este redusa cu pana la 70% in comparatie cu persoanele sanatoase.
Procentul de grasime al celor cu diabet tip 5 este de doar 10-12%, fata de 20-25% la populatia sanatoasa.
Legat de deficientele alimentare comune ale acestora, se remarca un aport scazut de proteine, fibre, vitamina A si zinc.
Cauza principala a acestei forme de diabet o reprezinta subnutritia cronica, in special in timpul perioadei intrauterine, copilarie si adolescenta, ceea ce conduce catre o dezvoltare deficitara a pancreasului.
Celulele beta pancreatice functioneaza anormal, determinand un deficit sever de insulina.
Nutritia insuficienta in utero influenteaza in mod negativ dezvoltarea fetusului si implicit, a pancreasului, crescand riscul de diabet in timpul vietii.
Conform unui raport din anul 2022, 200 de milioane de copii sub 5 ani din tarile cu venituri reduse au retard de crestere si dezvoltare, ceea ce creste riscul de diabet.
Autoimunitatea nu joaca un rol in aparitie, cum este cazul diabetului de tip 1 si nici rezistenta la insulina – caracteristica diabetului de tip 2.
Trebuie facuta disctinctia intre subnutritia in timpul vietii intrauterine si subnutritia dupa nastere, care favorizeaza aparitia diabetului zaharat de tip 5 si subnutritia in utero asociata ulterior cu cresterea excesiva in greutate, care determina aparitia diabetului de tip 2.
Diabetul zaharat de tip 1 insumeaza 5-10% dintre toate cazurile de diabet, prezinta drept cauza distructia autoimuna a celulelor beta pancreatice producatoare de insulina, debuteaza in perioada copilariei sau la adultii tineri, nu asociaza rezistenta la insulina, tratamentul optim fiind insulinoterapia continuata pentru tot restul vietii.
Diabetul zaharat de tip 2 are o pondere mult mai mare, de aproximativ 90% din toata populatia cu diabet, este determinat de rezistenta la insulina si scaderea progresiva a productiei de insulina odata cu evolutia bolii. In general, debutul este la varsta adulta, insa incidenta este in crestere la varstele tinere, fiind asociat cu un stil de viata sedentar si obezitate. Terapia este reprezentata de modificarea dietei, practicarea constanta a exercitiilor fizice si antidiabetice orale.
Diabetul gestational este cauzat de modificarile hormonale asociate sarcinii, ce determina rezistenta la insulina si se gestioneaza optim prin dieta, exercitii fizice si insulinoterapie. In viitor, atat mama cat si copilul vor avea un risc mai crescut de a dezvolta diabet zaharat de tip 2.
Diabetul monogenic este determinat de mutatii genetice unice cu rasunet in ceea ce priveste productia de insulina, debutul fiind in perioada copilariei sau in cea de adult tanar, unele forme avand un raspuns excelent la tratamentul cu sulfoniluree.
Diabetul zaharat de tip 5 este favorizat de malnutritia cronica, ce influenteaza in mod negativ dezvoltarea pancreasului, fiind depistat la adolescentii si adultii tineri din tarile cu venituri mici si medii.
Rezistenta la insulina este scazuta, tratamentul fiind in prezent reprezentat de antidiabeticele orale, si este individualizat in functie de disponibilitatea resurselor financiare ale pacientilor.
In urmatorii 2 ani un grup de lucru va monitoriza populatiile din zonele cu venituri mici si medii pentru a identifica aspectele comune si modurile eficiente de abordare.
Una dintre tinte este reprezentata de preventia si tratamentul malnutritiei printr-o dieta bogata in proteine provenite in principal din peste si leguminoase, pentru a se asigura o crestere optima in greutate, precum si un control adecvat al glicemiei.
Aportul de carbohidrati si grasimi se individualizeaza in functie de valoarea individuala a IMC-ului si a nivelului de activitate prestat de fiecare, cu scopul de a obtine o crestere sanatoasa in greutate.
Majoritatea persoanelor au un raspuns favorabil la antidiabetice orale de tipul metforminului sau sulfonilureelor, insulinoterapia intensiva evitandu-se la cei subnutriti din cauza riscului de hipoglicemie.
Imbunatatirea calitatii vietii la persoanele cu diabet de tip 5 presupune corectarea subnutritiei printr-o dieta bogata in calorii, a deficientelor in vitamine si minerale – zinc, viramina D, vitaminele B si evitarea carentelor de micronutrienti care agraveaza metabolismul glucozei.
Pacientii necesita includerea in programe de consiliere nutritionala personalizata, de suport pentru adaptarea stilului de viata si de gestionare a stresului asociat bolii si conditiilor socio-economice precare.
Evolutia clasificarii diabetului zaharat reflecta intelegerea variabilitatii universale si a faptului ca diabetul nu este o boala universala.
In viitor, sistemele globale de sanatate vor formula principiile de abordare terapeutica a populatiei cu diabet, precum si modul de ingrijire si gestionare pe termen lung in functie de diferite contexte socioeconomice.
Bibliografie
https://www.medicalnewstoday.com/articles/321097
https://www.medscape.com/viewarticle/malnutrition-related-diabetes-officially-named-type-5-2025a10008pd
https://www.news-medical.net/health/Understanding-MODY-5-A-rare-genetic-form-of-diabetes.aspx
https://www.mayoclinichealthsystem.org/hometown-health/speaking-of-health/diabetes-what-you-need-to-know-and-do