Alcoolul poate face ca o persoana sa se simta deprimata sau chiar ii poate declansa sau inrautati depresia. Depresia este, de asemenea, un factor de risc pentru consumul de alcool, deoarece persoanele care se simt deprimate pot folosi bauturi alcoolice pentru a se simti mai bine.
Mai multe studii de specialitate au descoperit ca persoanele care beau pentru a gestiona o afectiune psihiatrica sunt mai susceptibile cu privire la abuzul de alcool.
Alcoolul si depresia interactioneaza intre ele in mai multe moduri nocive, iar cele mai importante sunt prezentate in paragrafele urmatoare.
Consumul unor cantitati crescute de alcool poate ridica riscul de a dezvolta depresie sau de a o inrautati atunci cand aceasta exista. Un studiu realizat in 2012 a constatat ca aproximativ 64% din persoanele care sunt dependente de alcool sufera si de depresie. Totusi, acest studiu nu a evaluat daca depresia a fost provocata de consumul de alcool.
Alte cercetari au descoperit ca alcoolul creste riscul unei persoane de a avea depresie, iar acest lucru este valabil chiar si la varste fragede. Asadar, un fat ce a fost expus la alcool va avea mult mai multe sanse de a dezvolta depresie mai tarziu in viata.
Alcoolul este o substanta cu efect depresor, ceea ce inseamna ca incetineste activitatea sistemului nervos central. Acest lucru poate face temporar ca o persoana sa se simta adormita, obosita sau trista. In plus, consumul cronic de alcool poate schimba structura chimica a creierului in moduri ce cresc riscul de depresie.
Consumul de alcool la o persoana cu depresie poate intensifica simptomele acesteia. De asemenea, riscul unor reactii adverse se poate amplifica, unele dintre acestea putand chiar sa puna viata in pericol.
Un studiu realizat in 2011 cu privire la adolescentii care doresc tratamente pentru diferite afectiuni de sanatate mintala, cum ar fi depresia, a constatat ca dupa un an, adolescentii care consumau bauturi alcoolice aveau mult mai multe sanse de sinucidere sau auto-vatamare. In plus, cercetarile de specialitate au gasit corelatii intre consumul de alcool inainte de varsta de 13 ani si implicarea ulterioara in acte de auto-agresiune.
Unele persoane cu depresie consuma bauturi alcoolice pentru a scapa de simptomele neplacute. In timp, acest lucru poate duce la dependenta de alcool si abuz de aceasta substanta toxica.
Persoanele care beau pentru a face fata suferintelor psihologice pot creste treptat cantitatea substantei toxice, uneori consumul avand loc chiar de la trezire. Asadar, persoanele ce se trezesc anxioase sau deprimate pot gasi in alcool o metoda prin care sa scape de sentimentele chinuitoare, dar, in realitate, acest lucru este mult mai daunator.
Pentru multe dintre persoane, tristetea si anhedonia (lipsa de interes pentru activitatile anterior placute) sunt simptomele marcante ale depresiei. Cu toate acestea, depresia este o tulburare ce implica mai mult decat tristete. Aceasta poate afecta numeroase aspecte din viata unei persoane, fiind considerata principala cauza mondiala de dizabilitate.
O persoana ce sufera de depresie nu va mai avea speranta pentru viitor si nu se va mai bucura de anumite activitati sau hobby-uri ce anterior erau placute, interesul fiind pierdut pentru majoritatea lucrurilor din jur. Pot interveni si probleme de sanatate inexplicabile, cum ar fi durerile de cap, durerile musculare sau problemele digestive.
Tulburarile de somn si cele alimentare sunt frecvente in cazul depresiei, pacientii putand acuza un somn excesiv sau insuficient, dar si cresterea sau reducerea apetitului alimentar.
La pacientii depresivi se observa o scadere a stimei de sine si o pierdere semnificativa a motivatiei. Deciziile sunt luate cu greutate, iar problemele la locul de munca sau la scoala nu contenesc sa apara. Pe langa toate aceste lucruri, depresia poate duce la ganduri negre, despre moarte. Asadar, auto-vatamarea si sinuciderea sunt doua optiuni macabre, dar care transforma depresia intr-o urgenta medicala.
Alcoolismul se refera la un consum excesiv de alcool, in mod constant si pe perioade mari de timp. Alcoolismul implica o dorinta crescuta pentru bauturile alcoolice, de nenumarate ori aceasta dorinta neputand fi controlata.
Consumul de alcool va fi pus intotdeauna pe primul plan, iar celelalte aspecte ale vietii vor fi trecute pe plan secund, chiar daca este vorba despre familie sau loc de munca. Persoanele care consuma alcool pot dezvolta toleranta fizica odata cu trecerea timpului, iar daca organismul nu mai primeste substanta toxica va declansa instalarea sevrajului.
Persoanele cu alcoolism pot afirma ca au nevoie de bautura pentru a se putea adapta si pentru a se simti normale. Neputinta de a renunta la bautura este frecvent raportata, in ciuda incercarilor numeroase. Pacientii pot constientiza faptul ca alcoolul nu reprezinta o solutie, dar nu pot renunta, astfel incat vor ascunde faptul ca beau de cei din jur. In plus, toleranta va face ca alcoolul sa fie consumat in cantitati din ce in ce mai mari, astfel incat senzatiile si efectele dorite sa fie din nou resimtite.
Medicii recomanda evitarea alcoolului in timpul tratamentelor cu antidepresive. Ambele substante pot face ca individul sa se simta mai putin alert, astfel incat pericolul creste atunci cand exista o asociere. Efectele specifice ale alcoolului asupra antidepresivelor sunt diverse si depind de tipul medicamentului. Asadar, discutia cu medicul este foarte importanta atunci cand se urmeaza un astfel de tratament.
In cazul in care sfatul medicului nu este urmat, iar bauturile alcoolice sunt consumate in continuare, oamenii trebuie sa-si monitorizeze reactia pe care organismul o are la asocierea dintre alcool si medicamente. Unele medicamente pot amplifica efectul alcoolului, iar unele actiuni ale medicamentelor sunt influentate de alcool. Riscul este unul crescut, deoarece unele medicamente utilizate pentru depresie si anxietate pot duce la deces in asociere cu alcoolul.
Atat depresia cat si consumul cronic de alcool sunt afectiuni ce pot fi tratate. Totusi, pentru a beneficia de tratament util, persoanele cu astfel de probleme trebuie sa discute cu medicul. Acesta poate indica cele mai bune solutii pentru fiecare individ in parte, astfel incat simptomele sa se remita, iar calitatea vietii sa fie mult mai buna.
Orice persoana care suspecteaza ca are depresie ar trebui sa discute cu medicul, dar acest lucru este valabil si in cazul persoanelor care doresc sa renunte la alcool. De asemenea, vizita la medic este indicata si atunci cand simptomele se agraveaza sau nu se imbunatatesc dupa inceperea tratamentului, dar si atunci cand apar modificari ale starii de dispozitie sau ganduri suicidare.
In general, rezolvarea exista pentru fiecare pacient in parte, dar este extrem de important ca tratamentul sa fie oferit rapid, iar alcoolul sa fie evitat complet.
Bibliografie:
Alcohol and depression. (n.d.). https://www.rcpsych.ac.uk/mental-health/problems-disorders/alcohol-and-depression
Amato, L.,et al.(2010). Benzodiazepines for alcohol withdrawal. https://www.cochranelibrary.com/cdsr/doi/10.1002/14651858.CD005063.pub3/full
Boden, J. M., & Fergusson, D. M. (2011). Alcohol and depression. https://onlinelibrary.wiley.com/doi/abs/10.1111/j.1360-0443.2010.03351.x
Bossarte, R. M., & Swahn, M. H. (2011). The associations between early alcohol use and suicide attempts among adolescents with a history of major depression [Abstract]. https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0306460311000050
Can I drink alcohol while taking antidepressants? (n.d.). https://www.nami.org/FAQ/Mental-Health-Medication-FAQ/Can-I-drink-alcohol-while-taking-antidepressants
Crum, R. M.,et al.(2013). A prospective assessment of reports of drinking to self-medicate mood symptoms with the incidence and persistence of alcohol dependence. https://jamanetwork.com/journals/jamapsychiatry/article-abstract/1684867
Depression. (2019). https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/depression
Excessive alcohol use. (2019). https://www.cdc.gov/chronicdisease/resources/publications/factsheets/alcohol.htm
Frequently asked questions. (2018). https://www.cdc.gov/alcohol/faqs.htm
Hellemans, K. G. C.,et al.(2010). Prenatal alcohol exposure: Fetal programming and later life vulnerability to stress, depression and anxiety disorders. https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0149763409000840
Herxheimer, A., & Menkes, D. B. (2011). Drinking alcohol during antidepressant treatment—a cause for concern? https://www.pharmaceutical-journal.com/news-and-analysis/drinking-alcohol-during-antidepressant-treatment-a-cause-for-concern/11091677.article?firstPass=false
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.