Balonarea si marirea in volum a abdomenului
Dr. Laura Popa
Medic Rezident Gastroenterologie
Ce este balonarea
Desi in aparenta suna la fel si pot chiar co-exista, balonarea (meteorismul abdominal) si marirea in volum a abdomentului (distensia abdominala) sunt doua manifestari gastro-intestinale frecvente, dar cu semnificatie diferita.
Cuprins articol
Diferente
Balonarea sau meteorismul abdominal este o senzatie pe care pacientul o descrie ca niste gaze intestinale blocate, care poate merge de la un simplu disconfort sau senzatie de presiune pana la durere.
Distensia abdominala sau marirea de volum a abdomenului este o modificare caracterizata prin crestera circumferintei abdomenului si poate fi atat cauzata de balonare insasi, cat si marca unor patologii subiacente.
Diferentierea acestor simptome si tratamentul adecvat se poate realiza cu ajutorul adresarii catre un medic specialist gastroenterolog.
Desi de multe ori pacientii atribuie balonarea si marirea de volum a abdomenului unei cresteri a nivelului de gaze sau aer in intestin, adesea acestea pot fi semnul unor leziuni organice, sau, din contra, a unor tulburari functionale.
Cauze
Intolerantele alimentare: pacientii cu intoleranta la lactoza, fructoza, alti carbohidrati, gluten, prezinta adesea ca simptom dominant balonarea in urma ingestiei alimentelor care contin acesti compusi.
Patologii gastroenterologice comune: infectia cu Helicobacter pylori, diverticuloza colonica (saculeti la nivelul mucoasei colonului rezultati in urma presiunii crescute si a unei alimentatii sarace in fibre).
Insuficienta pancreatica, prin lipsa enzimelor responsabile de digestia alimentelor, poate determina pasajul rapid al acestora in colon, cu fermentatie si generarea unor simptome precum steatoreea (scaune moi, grasoase, urat mirositoare).
Interventii chirurgicale (ex. chirurgie bariatrica, colecistectomia).
Tulburari de motilitate intestinala; gastropareza - reprezinta alterarea contractiei stomacului, cu o golire intarziata si stagnarea alimentelor la acest nivel. Obstructia la nivelul orificiului piloric (comunicarea stomac-duoden) poate genera aceleasi probleme.
Lichidul de ascita - reprezinta lichid aflat in cavitatea abdominala, secundar unor afectiuni precum ciroza hepatica sau cancerelor digestive sau ginecologice.
Afectiuni extradigestive: obezitatea poate genera marire in volum a abdomenului prin tesutul adipos; hipotiroidismul poate determina incetinirea digestiei alimentare (rezultand in balonare), retentia de apa, precum si constipatie.
Perturbari ale axului intestin-creier: anumite afectiuni pot sa nu aiba o cauza organica subiacenta evident, incadrandu-se astfel la tulburari de ordin functional; cele mai frecvente responsabile de meteorism abdominal sunt: sindromul de intestin iritabil, dispepsia si balonarea functionala, constipatia cronica functionala, disfunctia de planseu pelvin (prin dificultatea de eliminare a scaunului si flatulentei).
SIBO (small intestinal bacterial overgrowth) este un dezechilibru al florei bacteriene din intestin, cu cresterea bacteriilor care in general nu sunt prezente normal in intestin si care determina inflamatie si procese de fermentatie a carbohidratilor. Simptomele sunt relativ nespecifice si includ meteorism, distensie abdominala, diaree si durere abdominala.
Balonarea poate aparea si cu caracter tranzitor in urma consumului unor alimente care stimuleaza productia de gaz la nivel intestinal (ex. varza, fasole, broccoli).
Diagnostic
Testele respiratorii sunt metode noninvazive care masoara digestia inadecvata al unor carbohidrati precum lactoza, glucoza, fructoza, prin detectarea gazului rezultat din fermentatia colonica si excretat in respiratie. Poate servi de asemenea in diagnosticul SIBO.
Aspiratia si cultura lichidului din jejun, rar utilizata, poate identifica sindromul de suprapopulare bacteriana intestinala.
Boala celiaca: anticorpii anti-transglutaminaza si anti-endomisium, precum si biopsia duodenala prin intermediul endoscopiei (in caz de serologie pozitiva sau incertitudine) sunt pasii necesari in diagnosticul acesti boli.
Endoscopia digestiva superioara sau inferioara si imagistica servesc in diagnosticul diferential al patologiilor care se pot manifesta prin balonare sau marire de volum a abdomenului. Ecografia, CT, RMN pot identifica lichidul de ascita, precum si boli ca ciroza hepatica, tumori benigne sau maligne, stangarea continutului digestiv. Endoscopia permite diagnosticul infectiei Helicobacter pylori, identificarea leziunilor tubului digestiv (tumori, boli inflamatorii, boala celiaca etc), precum si semne indirecte ale unor patologii responsabile de aparitia lichidului de ascita (ciroza hepatica, cancere digestive).
Evaluarea ginecologica cu imagistica permite identificarea proceselor maligne care duc la dezvoltarea ascitei.
Studiile scintigrafice pot servi la diagnosticul tulburarilor de evacuare gastrica sau incetinirea tranzitului.
Teste ale functiei anorectale (manometrie, rmn, defecograma etc) pot identifica tulburari ale planseului pelvin sau in contractia rectala la pacientii cu constipatie cronica si balonare persistenta.
In lipsa identificarii unei cauze organice, medicul poate lua in calcul prezenta simptomatologiei pe baza unor tulburari functionale, precum sindromul de intestin iritabil.
Tratament
Abordarea terapeutica este stabilita de medicul gastroenerolog in urma investigatiilor, in functie de cauza meteorismului sau a distensiei abdominale.
In cazul intolerantelor alimentare, este indicata eliminarea din dieta a produsilor cauzatori ai simptomatologiei.
In boala celiaca este esentiala inlaturarea completa a glutenului, deoarece acesta intretine procesul de inflamatie intestinala chiar si in cantitati reduse in dieta.
De asemenea, reducerea stresului poate fi un adjuvant important la pacientii cu tulburari functionale responsabile de balonare.
Constipatia poate fi ameliorata prin alimentatie bogata in fibre si lichide, dar si medicatie laxativa, avand insa la randul ei efecte adverse variate in functie de preparat). Marirea de volum secundara obezitatii poate fi contracarata prin adoptarea unui stil de viata sanatos si a exercitiului fizic regulat.
Probioticele pot influenta flora microbiana a intestinului, demonstrand rezultate favorabile in sindromul de intestin iritabil. Rifaximina, un antibiotic neresorbabil, care actioneaza strict la nivelul florei intestinale, isi gaseste utilitatea in multiple patologii precum sindromul de intestin iritabil, ciroza hepatica, diverticuloza.
Antispasticele si produsele pe baza de simeticona sau carbune pot ameliora balonarea si durerile provocate de aerul blocat in intestin. Prokineticele, medicamente care stimuleaza contractiile tubului digestiv si evacuarea gastrica, sunt utile la pacientii cu gastripareza, dar au demonstrat efecte benefice si in sindromul de intestin iritabil (atentie nu se utilizeaza pe termen lung).
Alte terapii sunt specifice fiecari boli (ex. terapie cu antibiotice in infectia Helicobacter pylori, exercitii pentru planseul pelvin, biofeedback, antidepresive, suplimente cu enzime pancreatice, tratament oncologic etc.) si necesita adaptare de catre medicul specialist.
In cazul distensiei abdominale cauzate de lichid de ascita, se poate tenta eliminarea acestuia prin terapie diuretica sau paracenteza (introducerea unui ac in cavitatea abdominala, prin care lichidul sa fie drenat).
Concluzii
Balonarea si marirea de volum a abdomenului reprezinta manifestari extrem de comune, dar relativ nespecifice, acestea putand nu doar a se suprapune, ci si reprezenta o mica parte a unui tablou clinic a numeroase patologii. Este recomandat consultul unui medic gastroenterolog specialist, care poate confirma sau infirma aceste patologii si stabili in functie de acest lucru conduita terapeutica ulterioara.
Simpla ajustare a dietei poate fi cheia ameliorarii simptomatologiei la o mare parte din pacienti, insa bolile precum diverticuloza, insuficienta pancreatica, tumorile maligne, ciroza hepatica, bolile inflamatorii intestinale, gastropareza etc., necesita evaluare suplimentara si tratament specific, pentru a imbunatati starea fizica si psihica a pacientului, dar si a preveni complicatiile aferente evolutiei naturale a acestor boli.
Bibliografie
https://www.cghjournal.org/article/S1542-3565(20)30433-X/fulltext
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6824367/
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3264926/
Ai o propunere de completare sau neclarități?
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.
