Distensia abdominala brusca sau severa

Actualizat: 09 Ianuarie 2023
Salveaza articolul pentru mai tarziu
Poti accesa articolul oricand, de pe orice dispozitiv, din contul tau sfatulmedicului.ro sau din aplicatia de mobil SfatulMedicului (iOS, Android)
Sterge articolul
Elimina articolul din lista celor salvate
Dr. Baican Iuliana
Consultant medical:

Dr. Baican Iuliana
Medic Rezident

Ce este distensia abdominala?


Un abdomen destins este caracterizat prin marirea circumferintei sale, alaturi de care poate fi prezenta balonarea, senzatia de durere sau disconfort la nivelul sistemului gastrointestinal.

Cresterea in volum a abdomenului se poate instala treptat sau in mod brusc, cu sau fara ca aceasta sa fie resimtita clinic de catre pacient. Desi in numeroase situatii distensia abdominala are legatura cu alimentatia si digestia, trebuie mentionat ca exista si alte cauze care conduc la aparitia acesteia. In ceea ce priveste distensia abdominala survenita in mod acut, ea poate reprezenta o urgenta medicala, necesitand investigatii atente si tratament prompt.

Peritonita, hemoragia interna in cadrul cavitatii abdominale si abdomenul acut chirurgical sunt situatii medicale manifestate clinic si prin marirea in volum a abdomenului, iar in majoritatea cazurilor necesita interventie chirurgicala de urgenta.

Care pot fi cauzele distensiei abdominale?

Cauzele care determina aparitia distensiei abdominale pot fi de natura organica sau pot fi cauze functionale, unele dintre acestea necesitand interventii terapeutice, in timp ce altele se remit de la sine. Menstruatia si sarcina sunt doua dintre cauzele organice ale distensiei abdominale care nu necesita tratament. Alte cauze organice ale distensiei abdominale sunt peritonita, ocluzia intestinala, hipotiroidismul, prezenta tesutului adipos in exces / obezitatea, intoleranta la gluten (boala celiaca), acumularea lichidului de ascita sau hemoragia interna.

In fazele initiale, acumularea lichidului de ascita poate fi asimptomatica, dar pe masura ce acesta isi mareste volumul creste si circumferinta abdominala, acompaniata de disconfort local si ingreunarea functiei respiratoria. Gradul de severitate al cauzelor care au generat prezenta distensiei abdominale ghideaza necesitatea si promptitudinea unui anumit tip de tratament.

Cauzele functionale ale distensiei abdominale sunt asociate cu afectarea tractului gastro-intestinal. Sindromul de intestine iritabil (SII), intoleranta alimentara cum ar fi cea fata de lactoza, fructoza si alti carbohidrati sau indigestia functionala se regasesc printre acestea. Ileusul intestinal, retentia de urina si constipatia sunt si ele cauze functionale care se manifesta prin distensie abdominala.

Motilitatea fiziologica a sistemului digestiv / peristaltismul poate suferi modificari care ingreuneaza ritmul normal al tranzitului. Un tranzit intestinal prelungit se manifesta prin acumularea excesiva de gaze in lumenul intestinal ca urmare a procesului de fermentatie si ulterior, distensie abdominala. Gastropareza, vagectomia, polipoza intestinala sau alte cauze care produc obstructia pasajului normal al continutului intestinal, se manifesta prin distensie abdominala, durere sau senzatie de disconfort.

Simptomatologie

Distensia abdominala reprezinta o manifestare clinica asociata mai multor afectiuni medicale. Aceasta poate sa apara in urma unor cauze organice sau functionale si poate genera la randul ei, alte manifestari precum aparitia durerii abdominale localizate sau generalizate, greturi si varsaturi. De asemenea, tulburarile de tranzit gastro-intestinal (diareea, constipatia, flatulenta), scaderea apetitului sau afectarea proceselor respiratorii pot fi manifestari ale distensiei abdominale.

Frecvent, pacientii cu distensie abdominala descriu in cardul anamnezei prezenta balonarii fie la nivel extins, fie doar la nivelul abdomenului superior.

Diagnosticul afectiunilor manifestate prin distensie abdominala

Anamneza pacientului va pune accent pe debutul si durata simptomatologiei, daca aceasta a aparut treptat sau a avut debut brusc, clinicianul va cere detalii despre obiceiurile alimentare ale pacientului si intoleranta la anumite alimente. De asemenea, pacientul va fi intrebat despre interventiile chirurgicale in sfera abdominala, existenta tulburarilor de tranzit gastro-intestinal si medicatia de fond administrata la domiciliu.

Ulterior, se vor efectua investigatiile necesare stabilirii unui diagnostic si identificarea cauzelor care au generat distensia abdominala. Printre aceste evaluari se regasesc teste serologice pentru boala celiaca, endoscopie digestiva pentru pacientii cu anemie si deficit ponderal rapid si inexplicabil in cazul in care este suspectata o neoplazie la nivelul tractului gastro-intestinal care poate determina cresterea in volum a abdomenului. Efectuarea unei endoscopii digestive superioare este necesara si in cazul pacienilor care prezinta greturi si varsaturi repetate, episoade de hematemeza sau au un istoric familial de cancer la nivelul tractului digestiv.

Afectarea motilitatii intestinale (ocluzie intestinala, ileus) poate fi o alta cauza a distensiei abdominale si va fi investigata cu ajutorul testelor imagistice precum cele computer tomograf (CT) si imagistica prin rezonanta magnetica (RMN). Scintigrafia tranzitului intestinal sau utilizarea unei capsule diagnostice aduc si acestea informatii in evaluarea pacientilor cu distensie abdominala si suspiciune de boala Crohn, disfunctii ale tranzitului intestinal sau interventii chirurgicale in antecedente.

Modalitati de tratament

Etiologia distensiei abdominale este cea care indica metodele terapeutice necesare si de multe ori tratamentul va fi efectuat pe mai multe planuri.

Dieta si stilul de viata al pacientului vor necesita anumite modificari recomandate in primul pas al terapiei, si anume in cadrul regimului igieno-dietetic. Persoanele care prezinta intoleranta la gluten, lactoza sau alte tipuri de carbohidrati vor necesita eliminarea acestora din dieta alimentara pentru a reduce acumularea excesiva de gaze, balonarea si distensia abdominala.

Microbiomul care colonizeaza tractul intestinal si care are un rol important in procesul de digestie poate avea nevoie de suplimentarea florei bacteriene prin administrarea de probiotice. In lupta impotriva balonarii se pot administra probiotice precum Lactobacillus sporogenes, tipuri de Bifidobacterium, acestea reducand gradul de distensie abdominala in cazul pacientilor care sufera de boala inflamatorie intestinala (BII) sau sindrom de intestine iritabil (SII).

In urma investigatiilor medicale si a stabilirii cauzelor care au determinat aparitia distensiei abdominale, medicul gastroenterolog va poate recomanda administrarea de tratament medicamentos pentru ameliorarea simptomelor si rezolvarea sursei etiologice. In functie de aceasta poate fi necesara administrarea de medicamente prokinetice si secretagoge care sa sustina peristaltismul si procesele de digestie, medicamente antispastice acolo unde distensia excesiva a anselor intestinale se manifesta prin durere intense si spasme ale musculaturii netede intestinale.

Utilizarea de enzime poate fi necesara in scopul sustinerii digestiei si pentru ameliorarea simptomatologiei. Combaterea constipatiei prin aport crescut de fibre, fructe, legume si consum de lichide este o modalitate terapeutica necesara pentru reducerea distensiei abdominale. Acolo unde retentia hidrosalina sau acumularea lichidului de ascita este sursa etiologica, se va reduce aportul de sodiu (sare) din dieta alimentara, vor fi utilizate medicamente diuretice conform recomandarilor medicale sau se va efectua paracenteza pentru evacuarea lichidului de ascita aflat in cantitati mari.

Situatiile de urgenta precum abdomenul acut chirurgical, ocluzia intestinala complicata cu ischemie mezenterica sau la nivelul anselor intestinale interesate, precum si hemoragia din cavitatea abdominala care poate genera distensia abdomenului , necesita interventii chirurgicale specifice.


Bibliografie:
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32246999/
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34895742/
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/intestinal-ischemia/symptoms-causes/syc-20373946


Citeste si despre:

Ischemia arteriala periferica Supravegherea si controlul infectiilor nosocomiale in unitatile sanitare Pancreatita acuta Paracenteza Porfiria acuta intermitenta menoTEST, evaluarea personala pentru menopauza Afectiuni ale rinichilor si cailor urinare Cum sa ne confruntam eficient cu ocluzia intestinala Ischemia entero-mezenterica Despre balonare, eructatii si flatulenta Balonarea, eructatia si gazele intestinale: cum pot fi evitate?