Intoleranta la lactoza versus boala celiaca - diferente si similitudini
Dr. Laura Popa
Medic Rezident Gastroenterologie
Ce este boala celiaca?
Boala celiaca sau enteropatia glutenica este o boala inflamatorie autoimmuna declansata printr-un raspuns imun inadecvat la gluten, o proteina regasita in alimente precum grau, orz sau secara.
Acest raspuns imun cauzeaza in timp distrugerea mucoasei intestinului subtire, cu consecinte atat locale, cat si sistemice, secundare deficitelor de absorbtie a nutrientilor la acest nivel.
Cuprins articol
Ce este intoleranta la lactoza?
Intoleranta la lactoza reprezinta mai degraba un sindrom clinic rezultat in urma consumului de alimente ce contin lactoza, un dizaharid care in mod normal este metabolizat de lactaza, enzima ce se regaseste la nivelul intestinului subtire.
Deficitul de lactaza congenital este rar si se obiectiveaza genetic, majoritatea pacientilor prezentand de fapt un declin progresiv al activitatii enzimei odata cu varsta.
De asemenea, anumite afectiuni, cum ar fi boala celiaca, bolile inflamatorii intestinale, medicatia chimioterapica sau antibiotica si infectiile, pot determina distrugerea mucoasei intestinale, cauzand deficienta de lactaza secundara.
Daca in intoleranta la lactoza vorbim de un disconfort tranzitor asociat consumului de lactate, boala celiaca prezinta o evolutie cronica, cu consecinte semnificative asupra intregului organism, secundare distructiei mucoasei intestinale si deficitelor nutritionale instalate progresiv.
Cum se manifesta cele doua afectiuni?
Intoleranta la lactoza si boala celiaca sunt doua entitati diferite, cu consecinte diferite pe termen lung, care insa pot prezenta o suprapunere de simptome digestive.
De asemenea, boala celiaca produce distrugerea in timp a mucoasei intestinale, ducand la intoleranta la lactoza secundara.
Medicul gastroenterolog poate discerne intre cele doua boli in urma anamnezei, examenului clinic complet si a investigatiilor specifice, oferind astfel abordarea igieno-dietetica si terapeutica optimizata fiecarui pacient.
Manifestarile ingestiei de lactoza apar in general devreme, la 30 minute pana la o ora de la consumul de lactate, incluzand durere abdominala, diaree, balonare si flatulenta, senzatie de plenitudine si ocazional greata si varsaturi.
Severitatea simptomelor depinde mult de cantitatea ingerata si bagajul enzimatic.
Din punct de vedere digestiv, boala celiaca se aseamana intolerantei la lactoza prin posibilitatea declansarii unor simptome precum greata, varsaturile, balonarea sau diareea, insa unii pacienti pot prezenta constipatie, scaderea apetitului, pierdere in greutate sau dificultate in a lua in greutate.
De asemenea, boala celiaca se diferentiaza de intoleranta la lactoza prin rasunetul sistemic pe care aceasta il are, manifestarile extinzandu-se inclusiv la nivel cutanat, hematologic, neurologic, musculo-scheletal sau reproductiv.
Pacientii cu enteropatie glutenica pot prezenta simptome precum oboseala, paloare, tulburari neurologice (slabiciune musculara, parestezii, cefalee etc.), dureri articulare sau musculare, cu posibilitatea de fracturi, infertilitate, defecte dentare, dermatita etc.
Este important sa mentionam ca boala celiaca poate fi asociata cu alte boli autoimune precum diabetul zaharat sau tiroidita autoimuna, fiecare cu tabloul clinic caracteristic.
Aditional, pacientii cu boala celiaca prezinta un risc mai mare de dezvoltare a adenocarcinomului intestinal, limfomului Non-Hodgkin si limfomul cu celule T asociat enteropatiei, motiv pentru care detectia precoce a afectiunii si identificarea corecta a simptomelor reprezinta cheia preventiei complicatiilor.
Diagnostic
Stabilirea diagnosticului de intoleranta la lactoza porneste de la anamneza si examenul clinic efectuate de medic, care se completeaza ulterior cu o serie de investigatii:
- testul de eliminare din dieta- presupune eliminarea alimentelor ce contin lactoza. Rezolutia simptomelor dupa eliminare sau reaparitia lor dupa reintroducerea alimentelor indica intoleranta la lactoza
- test respirator - masoara concentratia de hidrogen dupa ingestia de lalctoza
- testul aciditatii scaunului - pH-ul scaunului este redus de catre acidul lactic rezultat din fermentatia intestinala a lactozei neabsorbite
- testul de toleranta la lactoza - masoara glicemie dupa administrarea unei cantitati de lapte sau lichid de contine lactoza, insa poate fi influentat de afectiuni precum diabetul zaharat, tulburarile de evacuare gastrica sau sindromul de suprapopulare bacteriana intestinala
- biopsia intestinala si genotiparea sunt alte investigatii utile, insa nu sunt recomandate de rutina
Diagnosticul enteropatiei glutenice porneste de la suspiciunea clinica, fiind urmata de urmatoarele investigatii
- teste serologice- aestea cuprind anticorpii anti-transglutaminaza IgA, IgG, cu mentiunea ca acestea se efectueaza dupa o dieta care contine gluten, timp de aproximativ 2 luni. Exista si alti anticorpi dozabili, precum anti-gliadina si anti-endomisium, care insa nu se utilizeaza la fel de frecvent.
- teste genetice - acestea sunt o alternativa utila la pacientii care sunt deja pe o dieta fara gluten
- endoscopia digestiva superioara - se efectueaza in cazurile cu serologie pozitiva si/sau suspiciune inalta de boala celiaca. Aceasta presupune patrunderea cu endoscopul pana la nivelul duodenului (rar si intestinul subtire), de unde se vor preleva biopsii in vederea diagnosticului histopatologic.
Managementul bolii celiace si intolerantei la lactoza
Ambele patologii au ca si strategie terapeutica similara excluderea din dieta a alimentelor incriminate, cu urmatoarele mentiuni:
- excluderea glutenului din alimentatie la pacientii cu enteropatie glutenica este o indicatie permanenta, intrucat reluarea acestuia duce la reaparitia inflamatiei si distructiei mucoasei intestinale cu declansarea simptomelor si agravarea malabsorbtiei si malnutritiei.
Pacientilor li se recomanda sa fie atenti inclusiv la contaminarea produselor cu urme de gluten.
Desi inconfortabila, aceasta schimbare a stilului de viata reprezinta baza remisiunii bolii iar in prezent, piata alimentara ofera multiple alternative "gluten-free" ale alimentelor clasice, astfel incat pacientul sa nu resimta lipsa glutenului.
Principalele produse bine tolerate de acesti pacienti (in absenta contaminarii) sunt: porumbul (malai), ovazul, quinoa, orezul (necontaminat), leguminoase, carne, fructe si legume.
- pacientii cu enteropatie glutenica pot necesita suplimente vitaminice, proteice si ocazional probiotice pentru refacerea statusului nutritional si a microbiomului intestinal
- in cazul pacientilor cu intoleranta la lactoza s-au elaborat de asemenea numeroase variante alimentare fara lactoza.
Unii pacienti pot avea nevoie de suplimente cu calciu sau vitamina D, precum si probiotice pentru ameliorarea simptomelor.
Pentru pacientii care nu se pot obisnui complet cu un stil de viata fara lactoza exista suplimente enzimatice sub forma de tablete ce contin lactaza, pentru a facilita digestia alimentelor.
Prognosticul bolii celiace, cat si al intolerantei la lactoza este unul favorabil atunci cand pacientul respecta regimul indicat.
Aderenta pe termen lung la un regim fara gluten a demonstrat o vindecare impresionanta a mucoasei in decursul la luni-ani, in functie de severitatea afectarii mucoasei intestinale la diagnostic.
Concluzii
In concluzie, desi intoleranta la lactoza si boala celiaca au la baza simptomatologie cauzata de ingestia de lactoza sau gluten, diferenta majora consta in evolutia indelungata a enteropatiei glutenice in absenta dietei adecvate.
Lipsa eliminarii definitive a glutenului din dieta duce la malabsorbtie si complicatii sistemice secundare deficitelor nutritionale, in timp ce intoleranta la lactoza, desi neplacuta pentru pacient, poate fi manageriata mai facil, cu consecinte minime atat timp cat alimentele bogate in lactoza nu sunt consumate frecvent.
Adresarea catre medicul specialist odata cu aparitia simptomelor reprezinta cheia unui diagnostic rapid si corect, cat si a terapiei individualizate si preventiei complicatiilor.
Excluderea glutenului sau a lactozei nu este necesara la oamenii sanatosi, in absenta contraindicatiilor, dar in cazul celor care sufera de afectiunile mentionate, alternativele din industria alimentara pot usura tranzitia catre un stil de viata lactose-free sau gluten-free.
Bibliografie:
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK441900/
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK532285/
Ai o propunere de completare sau neclarități?
In cazul in care articolul nu a acoperit in totalitate un anumit aspect care va intereseaza, va incurajam sa ne trimiteti sugestii pentru completare. Astfel, ne veti ajuta sa completam si sa imbunatatim continutul pentru toti cititorii.
